Today`s

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
Insulele Cocos	6 aprilie
	Zile deosebite
Ziua Internaţională a Sportului	6 aprilie
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
	Aniversări – comemorări
06.04.1927	În 06.04.1927 s-a stins din viaţă baritonul Dimitrie Popovici-Bayreuth (n. 18.08.1860), director al Operei Române din Cluj (1920-1927).	93 de ani
06.04.1984	A părăsit viața, în această zi Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984, București), poet.	36 de ani
	Evenimente
06.04.1749	În 06.04.1749 Constantin Mavrocordat interzicea aservirea şerbilor în Moldova, prin redefinirea statutului vecinilor, care nu mai sunt consideraţi robi, ci ţărani fără pământ. Anterior, la 5 august 1746, se instituise aceeaşi reformă în Muntenia, desfiinţând rumânia.	271 de ani
06.04.1795	În 06.04.1795 apărea prima carte românească de matematică, Aritmetica, tipărită în Moldova şi datorată episcopului de Hotin, Amfilohie Hotiniul.	225 de ani
06.04.1913	În 06.04.1913 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (Academia de Studii Economice), prima instituţie de învăţământ superior economic din România.	107 de ani
	Identități românești
06.04.1911 Agarici, Horia - comandor aviator	(6.04.1911, Lausanne, Elveţia – 13.07.1982, Constanţa) Comandor aviator. A crescut la Iaşi, a făcut şcoala la Piteşti şi Braşov şi, după un an de Politehnică la Timişoara, s-a înscris la Şcoala pentru Ofiţeri de Aviaţie din Bucureşti pe care a absolvit-o în 1933. A pregătit elevii flotilei de aviaţie de la Buzău şi i-a condus în operaţiunile celui de-al Doilea Război Mondial. În 1941 a apărat cerul Basarabiei contra sovieticilor. Promovat căpitan de escadră în 1942, a condus escadrele 52 şi 58. În timpul primului raid american deasupra României a pilotat avionul de producţie românească IAR-80C nr. 381. Este considerat astăzi erou, dar, pentru că a luptat contra sovieticilor (circula un cântec popular: „Agarici, Agarici, care-mpuşcă bolşevici”), a avut de suferit în perioada socialistă a României, neputând să-şi mai exercite meseria. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrata la calendarele.eu: Pagina Facebook - Istoria românilor în culori	109 de ani
06.04.1930 George, Al(exandru) - prozator, istoric literar, academician	nume la naştere George Alexandru Georgescu (6.04.1930, Bucureşti) Prozator şi istoric literar. A început Filologia la Bucureşti, dar a fost silit s-o părăsească pentru „origine nesănătoasă“. A fost bibliotecar la Biblioteca Academiei. A debutat cu proză: Simple întâmplări cu sensul la urmă, 1970, şi istorie literară: Marele Alfa, 1970, despre Arghezi. A scris proză de tip eseistic şi autobiografic şi studii de istorie literară prin care îşi vădeşte preferinţa pentru modernism: Semne şi repere, 1971, Premiul Uniunii Scriitorilor; La sfârşitul lecturii, 3 vol., 1973–1980; Literatură şi senzaţie, 1980, Premiul Asociaţiei Scriitorilor, Bucureşti; Simple întâmplări în gând şi spaţii, 1982, Premiul Uniunii Scriitorilor; Petreceri cu gândul şi inducţii sentimentale, 1986; Dimineaţa devreme, 1987; Seara târziu, 1988; Într-o dimineaţă de toamnă şi Cinci sau chiar şase personaje în jurul unui autor, ambele 1989; La sfârşitul lecturii, 1993, Premiul Uniunii Scriitorilor; Oameni şi umbre, 1996; Alte reveniri, restituiri, revizuiri, Premiul Uniunii Scriitorilor, 2003; Oameni, umbre, glasuri, tăceri, 2004. Se ocupă de ediţia de Opere E. Lovinescu, Premiul Uniunii Scriitorilor, 1990. A tradus din literatura franceză. După 1989 membru fondator al Societăţii Academice Române. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	90 de ani
06.04.1941 Zamfir, Gheorghe - artist	(n. 6 aprilie 1941, Găești, Județul Dâmbovița). Un artist pentru care Universul Muzicii nu are secrete, ci numai nuanţe şi străluciri mirifice. Maestrul Gheorghe Zamfir este un veritabil ambasador onorific al neamului românesc ! Ce este naiul ? “Un instrument al luminii, spectacular, strălucitor, exuberant, expansiv şi dominator.” Astfel l-a definit Fănică Luca, dascăl extraordinar care a intuit că, între numeroşii elevi pe care îi avea, unul va da dovadă de genialitate. “Priveşte în tavan, spre cer, Gheorghe, spre cer, nu sufla niciodată în jos”, îl sfătuia pe micul discipol pe care l-a binecuvântat, făcându-i semnul crucii pe frunte, destăinuindu-i convingerea că va ajunge un mare naist. Şi nu s-a înşelat. Gheorghe Zamfir a reinventat sunetul naiului. La fiecare spectacol, ridică în picioare publicul, în orice colţ al lumii. Prin măiestria lui Gheorghe Zamfir, naiul a devenit un instrument sacru, un instrument transcendental, o continuă rugă către Dumnezeu. Nemulţumit de sunetul naiului pe care îl avea, în 1961, după ce a fost admis la Conservatorul “Ciprian Porumbescu”, Gheorghe Zamfir s-a hotărât să-şi confecţioneze propriul instrument. Şapte ani mai târziu, avea să pună bazele unei adevărate familii a naiului modern, pe care a structurat-o până în 1982, abordând astfel toate stilurile muzicale. Publicul se lasă de atunci purtat de vraja sunetului său miraculos. În anii 70, ziarele titrau: “Naiul este, poate, briza sau zefirul trecând prin trestii, adică o voce a Naturii. Zeul Pan a venit după şi, după el, Gheorghe Zamfir. (La Croix du Midi, Franţa, 1971); “Gheorghe Zamfir este un virtuoz deplin, care a reuşit să obţină un pianissimo absolut şi atât de subtil, că ar trebui să ai două perechi de urechi pentru a-l capta... Un adevărat foc de artificii făcut din arpegii, din game şi din triluri fulgurante, încât te întrebi dacă artistul n-a ascuns o privighetoare în naiul său... Nu exista nici o privighetoare pe platou ci, pur şi simplu, un maestru ştiind să o imite până la a se confunda cu ea” (Journal de Sierre et du Valais Central, Elveţia, 1972); “Rar va fi văzut un asemenea auditoriu ! Reacţiile publicului frizau uneori cu delirul... Zamfir se exprimă în sunete ascuţite şi stridente sau, din contră, naiul său magic modulează sunete de o linişte abia auzibilă. Publicul pare vrăjit de muzica sa. Zamfir posedă o putere magică...” (Tribune Jurassienne, Elveţia, 1972). Întregul repertoriu abordat fascina. “Doina de jale” şi “Doina Oltului” stârneau emoţii uluitoare. Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.wowbiz.ro/senzational-dezvaluirile-marelui-naist-gheorghe-zamfir-tatal-meu-a-fost-cel-care-a-dezvirginat-o-pe-elena-ceausescu-16091141	79 de ani
06.04.1944 Gheorghiu, Florin - șahist	(6.04.1944, Ploieşti) Şahist. La 15 ani s-a calificat în finala naţională a seniorilor. A absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti, unde este cadru didactic. Prima victorie internaţională a fost în 1959, la Universitatea din Leningrad. A câştigat titlul olimpic în 1966, la Havana, în faţa lui Boby Fischer. Mare Maestru al Sportului. Preşedinte al Federaţiei Naţionale de Şah. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.stere.ro/gheorghiu-florin-album-foto/3/	76 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală
06.04.1932 Cebuc, Alexandru I.	(n. 6 aprilie 1932, în com. Păuşeşti-Măglaşi, jud. Vâlcea) – istoric; muzeograf. Şef de secţie la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti (1961-1972), vicepreşedinte al Comitetului de Cultură al Municipiului Bucureşti (1972-1977), director al Muzeului de Artă al României (din 1977). Cărţi publicate: Locuri şi case din Bucureşti, legate de lupta PCR (1960), Din istoria transporturilor de călători în Bucureşti (1962), Bucureşti, oraş socialist (1964), Monumente din Bucureşti. Ghid (1966), Probleme edilitare bucureştene (Alimentarea cu apă, canalizarea Dâmboviţei, Asanarea lacurilor din nordul Capitalei) (1967), Din istoria transporturilor de călători în România (1967), Tradiţii revoluţionare bucureştene (1973). (OSCA I, pag. 81).	88 de ani
06.04.1947 Stratulat, Florin	(n. la 6 aprilie 1947, Râmnicu Vâlcea) – inginer în automatică; cercetător, publicist. Doctor în automatică, al Institutului Politehnic Bucureşti, cu teza Contribuţii la analiza sistemelor de eşantionare variabilă. Asistent universitar la catedra Automatică a Facultăţii de Automatică din cadrul IPB (1970-1977); şef de lucrări la aceeaşi catedră (1977-1984). Cărţi publicate: Contribuţii la analiza sistemelor cu eşantionare variabilă - teză de doctorat (f.an), Analiza şi sinteza sistemelor cu eşantionare (1980), Analiza şi sinteza sistemelor automate, (1984); în colaborare: Electronică industrială şi automatizări (1982). (OSCA II, pag. 371).	73 de ani
06.04.1952 Rizea, Elena Ligia	(n. 6 aprilie 1952, Călimăneşti) – sociolog, cercetător, coordonator de proiecte, publicist. A participat (ca şef de proiect sau/şi responsabil de specialitate) la realizarea a peste 20 de studii şi cercetări sociologice axate pe problematica mineritului din Valea Jiului, apoi pe probleme de cultură şi de creaţie artistică. Autoarea unui bogat documentar foto privitor la cultura vâlceană. Lucrări publicate: Evoluţia aşezămintelor culturale din judeţul Vâlcea – cămine culturale şi case de cultură – în perioada de tranziţie, 1990-2000 (2003), (coautoare) Monumente istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi cronologie (2007). Colaboratoare la volumele: Sacralitatea – asimilări şi sinteze culturale în spaţiul vâlcean – Catalog de expoziţie (2002), şi Inscripţii medievale din epoca modernă a României. Judeţul istoric Vâlcea (2006). Coautoare la scenariul pentru filmul Roberta, realizat de Televiziunea Română în anul 2000. (COS, pag. 104-108).	68 de ani