Today`s

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
	Zile deosebite
Ziua Mondială a Standardizării	În fiecare an, pe 14 octombrie, membrii Organizației Internaționale de Standardizare, Comisia Electrotehnică Internațională și Uniunea Internațională de Telecomunicații sărbătoresc Ziua Mondială a Standardizării (World Standards Day). Sursa evenimentului: http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/10/14/ziua-mondiala-a-standardizarii-09-16-48
	Sărbători - creștine
14 octombrie – Sfânta Parascheva	Cuvioasei Parascheva îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. Minunile ei sunt însemnate de către o păcătoasă creştină - Blondina - după porunca Sfintei Parascheva, care i-a spus în vis să scrie toate minunile făcute de ea, pe care le ştia această ucenică a Sfintei Parascheva. Multe minuni face Sfânta Cuvioasă Parascheva cu tinerii şi cu toţi care se roagă ei cu credinţă. De ziua sa, la Iaşi are loc în fiecare an un pelerinaj la care participă sute de mii de credincioși din toată țara. Este cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Vineri sau Vinerea Mare.
	Evenimente astrale
	Biografii
14.10.1853 Porumbescu, Ciprian - compozitor, violonist, dirijor	(n. 14 octombrie 1853 - d. 6 iunie 1883) Fiu al preotului Iraclie Porumbescu, preocupat de muzică, literatură şi folclor, Ciprian îşi începe educaţia muzicală de la vârsta de 6 ani, în casa părintească, sub îndrumarea compozitorului şi pianistului Carol Miculi. A urmat seminarul din Cernăuţi, unde a aprofundat muzica bisericească polifonică. Şi-a continuat studiile la Conservatorul din Viena în paralel cu facultăţile de filosofie din Cernăuţi şi Viena. A debutat ca dirijor de cor al Societăţii Arboroasa din Cernăuţi, având în program şi compoziţii proprii. Se numără printre membrii fondatori ai Societăţii Arboroasa şi în conducerea sa, dar şi fondator al corului acesteia. Dirijor de cor la Societatea România Jună din Viena şi la Reuniunea Română de Gimnastică şi Cântări din Braşov. La Braşov este profesor de muzică la Şcolile Române şi dirijor al corului Bisericii Sf. Nicolae din Şchei. A desfăşurat o susţinută activitate concertistică, atât ca violonist, cât şi ca pianist, mai ales în Austria, bucurându-se de preţuirea lui Eduard Strauss, Giuseppe Verdi, V. Alecsandri, Andrei Bârseanu, Gheorghe Dima etc. La Braşov, în amfiteatrul Liceului Şaguna a dirijat premiera operetei Crai Nou, compusă de el. A participat la serbările organizate la Putna, în memoria lui Ştefan cel Mare. Tuberculoza, boala care făcea ravagii în secolul al XIX-lea, îi întrerupe activitatea la nici 30 de ani. Creaţia lui Ciprian Porumbescu s-a impus în trei genuri muzicale:operetă: Crai nou;muzică corală / vocală: La malurile Prutului; Altarul Mănăstirii Putna; Tabăra română; Cântec de primăvară; Pe-al nostru steag; Cântecul tricolorului; Adusu-mi-am aminte; romanţele: Lăsaţi-mă să cânt; O rază vestejită şi muzică instrumentală: Balada pentru vioară şi pian; Rapsodia Română pentru pian solo. În total, de la Ciprian Porumbescu au rămas peste 200 de lucrări în toate genurile şi formele muzicale.	166 de ani
14.10.1881 Mihăilescu, Constantin Gh. - sculptor	(n. 14 octombrie 1881 - d. 1928).Printre figurile care s-au remarcat în primele decenii ale secolului al XX-lea, în domeniul artelor plastice, în Râmnicu Vâlcea, s-a afirmat profesorul şi sculptorul Constantin Gh. Mihăilescu. Pentru a-şi continua studiile, a fost nevoit, din lipsa mijloacelor materiale, să primească în 1905 o catedră de desen şi caligrafie în învăţământul secundar la Râmnicu Vâlcea, post pe care l-a păstrat până în anul 1928. Simultan cu activitatea desfăşurată în învăţământ a fost şi expert grafic la Tribunalul din Râmnicu Vâlcea. În anul 1908, a realizat prima lucrare importantă, intitulată „Un cap de ştrengar”, pe care, nesigur de valoarea ei artistică, a amplasat-o pe furiş în baroul avocaţilor din Râmnicu Vâlcea. Nu a durat mult până când lucrarea a atras atenţia câtorva cunoscători ai artei, în special a avocatului şi politicianului Grigore Procopiu, a avocatului şi nuvelistului Caton Teodorian, care l-au încurajat moral şi material. În 1915, a fost ales membru al Societăţii Artistice din Bucureştişi, un an mai târziu, a fost din nou premiat în cadrul Salonului Oficial din Bucureşti. În ciuda tuturor problemelor pe care le avea, sculptorul Constantin Gh. Mihăilescu a continuat să lucreze şi să expună la Salonul Oficial din Bucureşti opere ca: „Din pribegie”, „Joc de copil”, „Un artist vesel”, „Cu bobul”, „Ciobănaşul”, „Surâs inocent”, „Duioşie”, „Viitorul”, „Cap de expresie” şi mai multe busturi, printre care şi cel al fostului său coleg, profesorul Nicolae Enache de la Olt, fiind apreciat ca una dintre cele mai bune lucrări ale sale. Monumentul Barbu Ştirbey a fost executat de Constantin Gh. Mihăilescu între anii 1912-1914. El întruchipează dorinţa de libertate şi independenţă a poporului, exprimată prin eforturile unui bărbat puternic, încordat în lupta pentru descătuşarea patriei, reprezentată printr-o tânără femeie desprinsă pe jumătate de stâncă. După lucrarea în ghips „La săniuş” s-a turnat varianta în bronz, care se află înregistrată la Muzeul Sportului din Bucureşti, sub denumirea „La bob”. Constantin Gh. Mihăilescu a continuat să lucreze până în anul 1928, când s-a stins din viaţă, la vârsta de numai 47 de ani, cu dureroasa conştiinţă a creatorului neînţeles.	138 de ani
	Aniversări – comemorări
14.10.1777	În 14.10.1777 s-a născut unul dintre primii poeți români clasici, Costache Conachi (d. 04.02.1849).	242 de ani
14.10.1857	În 14.10.1857 s-a născut George I. Ionescu-Gion (d. 29 iunie 1904), publicist şi istoric.	162 de ani
14.10.1872	În 14.10.1872 s-a născut s-a născut Petre P. Negulescu, filozof şi om politic, membru al Academiei Române (d. 1951).	147 de ani
14.10.1889	În 14.10.1889 a încetat din viaţă generalul Gheorghe Adrian, membru al Academiei Române (n. 1820).	130 de ani
	Evenimente
14.10.1912	În 14.10.1912 începea a doua guvernare a lui Titu Maiorescu (1840 - 1917).	107 de ani
14.10.1944	14.10.1944 este data masacrului de la Moisei. Tragedia s-a petrecut în 14 octombrie 1944. Execuția sumară a fost făcută de soldați hortyști din trupele aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, în două căsuțe de lemn aflate la ieșirea din comună. Au fost împușcați 29 de țărani români. Au existat și doi oameni care au supraviețuit într-un chip miraculos. Țăranii ardeleni împușcați erau deținuți din lagărele de muncă din orașul Vișeul de Sus, fiind acuzați de „trădare de patrie”, de patriotism românesc ori că sunt partizani. În aceeași noapte, militarii hortyști au incendiat și satul arzând 300 de case. La puțin timp, în 25 octombrie 1944, armata română a eliberat și orașul din apropiere, Carei odată cu aceasta fiind încheiată eliberarea ultimei părți de Ardeal ocupate de Ungaria hortystă în urma Dictatului de la Viena. În 1966, sculptorul Vida Gheza a realizat un monument din lemn, care în 1972 a fost înlocuit de acest sculptor cu unul din piatră. Obiectele şi fotografiile donate de urmaşii victimelor au stat la baza organizării casei memoriale de la Moisei, care a fost deschisă în 1982. Sursele articolului: http://www.primariamoisei.ro/masacrul-de-la-moisei/; http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/masacrul-din-14-octombrie-1944-de-la-moisei-in-amintirea-“acelor”-maramureseni; http://www.emaramures.ro/Stiri/56068/MASACRU-CENZURAT-MOISEI-Adevarul-ascuns-despre-executia-a-29-de-oameni-intr-un-sat-din-Maramures	75 de ani
	Identități românești
14.10.1833 Barozzi, Constantin - general, geodez, cartograf, academician	(14.10.1833, Bucureşti – 15.04.1921, Bucureşti) General, geodez şi cartograf. A făcut Şcoala Militară de ofiţeri din Bucureşti, Institutul Geografic al Armatei din Viena. A fost şeful Corpului 3 de Armată, şef al Statului Major General, şef al Depozitului de Război. A luat parte la Războiul de Independenţă ca şef al Statului Major al Armatei de Operaţiuni. Ministru de Război (1888). S-a ocupat de cartografierea întregii Românii, de delimitarea frontierelor faţă de Austro-Ungaria şi de Bulgaria. Membru al Consiliului Geodezic Internaţional. Unul dintre fondatorii Societăţii Geografice Române. Membru de onoare al Academiei Române (1905). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	186 de ani
14.10.1931 Cernea, Mihail - sociolog, academician	(14.10.1931, Iaşi)Sociolog. A absolvit Filosofia la Bucureşti şi a fost cercetător la Institutul de Filosofie al Academiei Române. Din 1974 a lucrat ca sociolog la Banca Mondială din Washington. A efectuat studii de profil în China, India, Mexic, Pakistan, Senegal, Thailanda, Tanzania. S-a ocupat de sociologie rurală, sociologia dezvoltării şi antropologie socială.Lucrări: Profilul spiritual al clasei muncitoare – cercetări sociologice, 1964; Monographic Research on Rural Communities in Romanian Sociology, 1974; A System for Monitoring and Evaluation Agricultural Extension Projects, 1977; Puting People First: Sociological Variables in Development Projects, 1985; Deplasările de populaţie şi reaşezarea populaţiei în proiectele de dezvoltare, 1990.Membru al: Asociaţiei Internaţionale de Sociologie, Societăţii pentru Antropologie Aplicată, Societăţii Europene de Sociologie Rurală, Academiei Române, membru corespondent, 1991. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.targulcartii.ro/mihail-cernea/sociologia-americana-enciclopedica-romana-1974-500572	88 de ani
14.10.1948 Papahagi, Marian - critic literar	(14.10.1948, Rm. Vâlcea – 18.01.1999, Roma)Critic literar. Familie aromânească, în descendenţa lui Tache P. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Italiană la Universitatea din Roma. Specializare la Coimbra, Portugalia. Profesor şi rector la Universitatea din Cluj. Director la Accademia di Romania din Roma (din 1997). A scris lucrări de teorie literară şi comparatism: Exerciţii de lectură, 1976; Eros şi utopie, 1980; Intelectualitate şi poezie, 1976; Studii despre lirica lui Duecento,1981; Critica de atelier, 1983; Cumpănă şi semn, Premiul Uniunii Scriitorilor, 1991. A lucrat la dicţionarul Scriitori români, vol. I, A-D, 1994, Premiul Uniunii Scriitorilor, vol. II, D-L, 1998, coordonat de Mircea Zaciu. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	71 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală
14.10.1955 Ciucă, Ioan	(n. 14 octombrie 1955, com. Drăgoeşti, jud. Vâlcea) - teolog, cercetător, publicist. După absolvirea Facultăţii de Teologie, a fost hirotonit preot la Parohia Câmpu-Mare (1982). A construit Complexul de Spiritualitate Creştin-Ortodoxă „Sf. Nicolae” din Câmpu-Mare, în care desfăşoară o bogată activitate pastorală. A repictat bisericile din parohie şi a amenajat spaţiul din jurul lor. În prezent este iconom stavrofor şi protoiereu al Protoieriei Slatina, Olt. Lucrări publicate (în colaborare): Pagini de istorie. Câmpu-Mare (Olt) şi împrejurimile sale (2000), Priorităţi istorice vâlcene 610 (2002), Sate şi documente din zona Câmpu – Mare (2002), Biserici, preoţi, oameni – I (2003). (OSCA II, pag. 81-82).	64 de ani