Today`s

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
Ucraina	24 august
	Zile deosebite
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
	Aniversări – comemorări
24.08.1820	În 24.08.1820 s-a stins din viaţă Ion Budai Deleanu (n. 6 ianuarie 1760), scriitor, filolog şi istoric român, autor al poemului eroic-comic "Ţiganiada".	199 de ani
24.08.1884	În 24 august 1884 s-a sfârșit din viață Carol Davila (n. 1828, Parma, Italia - d. 24 august 1884, București), medic român de origine franceză.	135 de ani
24.08.1937	În 24.08.1937 s-a născut Eugen Mihăescu, grafician, membru de onoare al Academiei Române (1993).	82 de ani
	Evenimente
24.08.1787	În 24.08.1787 a izbucnit războiul ruso-turc. Austria, aliată a Rusiei, s-a angajat în ostilităţi împotriva otomanilor. Ţările române au devenit teatrul operaţiunilor militare.	232 de ani
24.08.1944	În 24.08.1944 este confirmată starea de beligeranţă cu Germania, printr-o declaraţie oficială de război a Guvernului român, difuzată prin radio şi publicată în presa din 25 august.	75 de ani
	Identități românești
24.08.1828 Chiţu, Gheorghe - om politic	(24.08.1828, Oboga, jud. Olt – 28.10.1897, Mirila, jud. Olt) Om politic. A absolvit Dreptul la Viena. A participat la revoluţia de la 1848 în Țara Românească. Deputat şi senator de Craiova după Mica Unire, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, ministru de Finanţe, de Justiţie şi de Interne. A fondat Şcoala Comercială din Craiova. A tradus din literatura franceză. Preşedinte al Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român. Membru al Academiei Române (1879) şi preşedinte al secţiunii ei literare (1886–1888). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	191 de ani
24.08.1865 Hohenzollern, Ferdinand I - rege al României, academician	nume la naştere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen (24.08.1865, Sigmaringen – 20.07.1927, Sinaia) Rege al României (din 1914 până la moartea sa). A devenit moştenitor al tronului după unchiul său fără copii, regele Carol I, în noiembrie 1888, după renunţarea tatălui şi fratelui său mai mare (primul născut). După o idilă cu poeta Elena Văcărescu, domnişoara de onoare a reginei Elisabeta, relaţie întreruptă la intervenţia Consiliului de Coroană, care a reamintit principelui că nici un membru al familiei regale nu se poate căsători decât cu principese de origine străină, Ferdinand s-a însurat, la 10 ianuarie 1893, cu Maria de Edinburgh, care era nepoata reginei Victoria a Marii Britanii şi a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Împreună au avut 6 copii, cel mai mare, botezat Carol, urmând să devină regele Carol al II-lea al României. Ferdinand a hotărât, împreună cu Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, împotriva Germaniei şi Austro-Ungariei, realizând astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului României Mari. În cursul anului 1918, anul de naştere al României Mari, Ferdinand s-a întors triumfal la Bucureşti, în fruntea armatei sale eroice, trecând pe sub Arcul de Triumf, întâmpinat fiind de populaţia entuziastă. Ferdinand a fost încoronat rege printr-o ceremonie spectaculoasă, în ziua de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. Viaţa politică internă în timpul domniei sale a fost dominată de Partidul Naţional Liberal condus de fraţii Ion şi Vintilă Brătianu. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar între 1914 şi 1927 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	154 de ani
24.08.1884 Cancicov, Mircea C. - economist, om politic, academician	(24.08.1884, Bacău – 1959, Râmnicu Sărat) Economist şi om politic. Soţ al Georgetei C. A absolvit Dreptul la Bucureşti (1905). Deputat liberal în Parlamentul României, ministru de Finanţe şi al Economiei Naţionale în perioada interbelică, fapt ce-i permite să susţină multiple acţiuni de modernizare a oraşului Bacău, între acestea fiind parcul Cancicov din centrul oraşului. Desemnat, alături de Istrate Micescu, Armand Călinescu, Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărescu, să elaboreze o nouă Constituţie. Subsecretar de stat la Agricultură şi Domenii, ministru de Finanţe, ministru al Economiei, ministru ad interim la Justiţie şi la Comerţ Exterior. Arestat în 1944, a murit la penitenciar. Membru de onoare al Academiei Române (1937), exclus în 1948, repus în drepturi în 1990. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	135 de ani
24.08.1885 Gheorghiu, Ion S. - inginer, academician	(24.08.1885, Bacău – 6.11.1968, Bucureşti) Inginer. A absolvit Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele la Bucureşti. S-a specializat la Paris şi Berlin. A fost inginerul pentru instalaţii elecrice al portului Constanţa, şeful Serviciului electrificare la Direcţia Generală a CFR. Director al Institutului de Energetică al Academiei Române. S-a ocupat de maşini electrice, electrificarea căilor ferate. Lucrări: Probleme de maşini electrice, 3 vol., 1960–1966; Maşini electrice, 4 vol., 1968–1972. Membru al Academiei Române (1952), vicepreşedinte al ei (1959–1963), preşedinte al secţiei de Ştiinţe Tehnice (1959–1963). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	134 de ani
24.08.1900 Buşniţă, Teodor - hidrobiolog, ihtiolog, histolog, academician	(11/24.08.1900, Chişinău – 22.08.1977, Bucureşti) Hidrobiolog, ihtiolog şi histolog. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale şi Academia Agricolă din Cluj. A lucrat la Catedra de zoologie a Universităţii din Cluj, apoi la Laboratorul de morfologie animală al Universităţii din Bucureşti. Director adjunct la Institutul de Biologie al Academiei Române. Contribuţii în domeniul anatomiei şi histologiei peştilor. A creat specii de crap pentru crescătorii. Lucrări: Bogăţia piscicolă; Atlasul peştilor din apele RPR; Limnologia sectorului românesc al Dunării; Monografia zonei Porţilor de Fier. Membru corespondent al Academiei Române (1955). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	119 de ani
24.08.1902 Bercovici, Martin - inginer, academician	(24.08.1902, Bârlad – 19.01.1971, Bucureşti) Inginer (reţele şi sisteme electrice). A absolvit Politehnica la Bucureşti. A fost inginer la Societatea de Gaz şi Electricitate. Profesor la Politehnica din Bucureşti din 1948, director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice. A fost unul dintre pionierii planului de electrificare a României (inclusiv amenajarea Dunării şi a Porţilor de Fier). Contribuţii în domeniul cercetărilor electroenergetice. Lucrări: Măsuri de protecţie în instalaţiile electrice de joasă tensiune împotriva pericolului atingerilor indirecte, 1933; Influenţa reţelei asupra puterii de rupere a întrerupătoarelor la deconectarea scurtcircuitelor trifazate (1967); Reţele electrice, 2 vol., 1974, 1981. Membru titular al Academiei Române (1963). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	117 de ani
24.08.1942 Bănică, Constantin - matematician, academician	(24.08.1942, Chişinău – 25.12.1991, Sinaia) Matematician. A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti. Cercetător ştiinţific la Institutul de Matematică al Academiei Române, profesor invitat la Bayreuth, Göttingen, München, Nancy, Pisa, Strasbourg. Contribuţii în domeniul geometriei complexe şi al funcţiilor analitice de mai multe variabile complexe. Lucrări: Teoreme de dualitate pe varietăţi Stein şi cosmologie cu suport compact; Metode algebrice în teoria globală a spaţiilor complexe; Conceptul formal al unui spaţiu analitic de-a lungul unui subspaţiu cu teorema de comparaţie. Membru corespondent al Academiei Române, 1991. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	77 de ani
24.08.1948 Bejan, Adrian - inginer, academician	(24.08.1948, Galaţi) Inginer. A absolvit Massachusetts Institute of Technology. Este profesor de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord. A emis teoria constructală care se referă la optimizarea unui sistem de răcire a compartimentului electronic al computerelor, ocazie cu care a descoperit că forma curenţilor interni seamănă cu un arbore cu ramificaţii complexe, din ce în ce mai fine. Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	71 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală