Today`s

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
	Zile deosebite
Ziua Internațională a Drepturilor Omului	10 decembrie
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
	Aniversări – comemorări
10.12.1851	În 10.12.1851 s-a născut bibliotecarul american Melvil Dewey (d. 26.12.1931), inventatorul sistemului de clasificare zecimală.	167 de ani
10.12.1858	În 10.12.1858 a încetat din viaţă Eufrosin Poteca (n. 1786, Nucșoara – d. 10 decembrie 1858, Mănăstirea Gura Motrului), profesor de geografie şi religie la şcoala românească.	160 de ani
10.12.1896	În 10.12.1896 s-a stins Alfred Nobel (n. 21.10.1833, Stockholm — d. 10.12.1896, San Remo), savant, inventatorul dinamitei şi iniţiatorul Premiului Nobel, cel mai prestigios premiu internaţional, decernat anual din 1901. Sursa imaginii: http://humansandalimentation.com/tag/alfred-nobel/	122 de ani
10.12.1936	Se comemorează astăzi, încetarea din viață a dramaturgului, romancierului și poetului italian Luigi Pirandello (n. 28.06.1867), laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1934.	82 de ani
	Evenimente
	Identități românești
10.12.1856 Hârjeu, Constantin N. - inginer, general, academician	(10.12.1856, Bucureşti – 24.05.1928, Bucureşti) Inginer şi general. A absolvit Şcoala de Ofiţeri din Bucureşti, Şcoala Politehnică din Paris şi Şcoala de Artilerie şi Geniu de la Fontainebleau. Profesor la Şcoala Superioară de Război şi la Şcoala de Artilerie şi Geniu din Bucureşti. Lucrări: Curs de topografie, 1886; Curs de telegrafie militară, 1890; L’Armée Roumaine en 1900, 1900. Ministru de Război de două ori: 1912–1914, 1918. Membru corespondent al Academiei Române (1909). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	162 de ani
10.12.1867 Antipa, Grigore - biolog, academician	nume la naştere Grigore Leon (27.11/10.12.1867, Botoşani – 9.03.1944, Bucureşti) Biolog, întemeietor al şcolii româneşti de hidrobiologie, ihtiologie şi oceanografie. Frate cu naturalistul Nicolae Leon. A urmat liceul la Iaşi şi a făcut studii universitare la Jena, Germania, cu celebrul naturalist Ernst Haeckel. S-a perfecţionat în Franţa şi Italia, unde a descoperit o nouă specie de meduze, Capria Sturdzii, după numele lui Dim. Sturdza, cel care-i acordase bursa. S-a ocupat în mod deosebit de fauna Mării Negre şi a Dunării, formându-şi colecţiile care vor sta la baza viitorului muzeu de istorie naturală. Este primul specialist român care s-a ocupat în mod deosebit de sturioni. A elaborat o Lege a pescuitului, printre primele din Europa, care va fi model pentru multe ţări. Este cel care a folosit pentru prima oară în muzeografie dioramele. A avut contribuţii ştiinţifice notabile, elaborând o concepţie biologică modernă, cu elemente interdisciplinare (biosociologie, ecologie, bioeconomie). S-a dedicat studiului Mării Negre şi al Dunării şi în acest sens a participat în 1893 la o expediţie de 9 luni în jurul Mării Negre. A obţinut rezultate semnificative în domeniul biologiei acvatice, fiind considerat un precursor în domeniul hidrobiologiei. De asemenea, a pus bazele şcolii româneşti de ihtiologie şi ecologie. Datorită numeroaselor sale cercetări, a descoperit o serie de specii noi, printre care şi peşti din fauna Mării Negre. A publicat o lucrare despre clupide, şprot şi sturionii din Marea Neagră. A contribuit la înfiinţarea unei staţiuni de hidrobiologie la Tulcea şi a unui institut de bio-oceanografie la Constanţa. Este considerat unul dintre primii ecologi ai Europei, numărându-se printre puţinii care au sesizat importanţa mediului în viaţa oricărei fiinţe. Mai mult decat atât, a pus bazele unei ştiinţe interdisciplinare: bioeconomia. Acesta este primul pas în mişcarea ce a revoluţionat politica resurselor naturale, atât la nivel european, cât şi planetar. A fost director fondator al Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti (1892–1944). A publicat peste o sută de lucrări de specialitate, dintre care menţionăm: Fauna ihtiologică a României (1909), Pescăria şi pescuitul în România (1916), Marea Neagră (1940), Principes et moyens pour la réorganisation des musées d’histoire naturelle (1934). Membru al Academiei Române (1910). Membru al mai multor academii europene. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	151 de ani
10.12.1877 Golescu, Nicolae Constantin - prim-ministru, om politic	(1810, Câmpulung Muscel – 10.12.1877, Bucureşti) Om politic. Fiu al lui Dinicu G., prim-ministru al României în 1868. A studiat în Elveţia, ca şi fraţii săi, Radu şi Ştefan. A fost membru al Societăţii Filarmonice (1834). A făcut parte din Consiliul Provizoriu al revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească. După intervenţia otomană din 25 iulie 1848 a fost exilat dar a revenit apoi, cu ajutorul lui Alexandru Ioan Cuza, doi ani mai târziu, pentru a pregăti Unirea. A fost membru al Partidului Liberal condus de Ion C. Brătianu în acea perioadă. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	141 de ani
10.12.1893 Andronescu, Plautius - inginer	(10.12.1893, Zürich, Elveţia – 4.11.1975, Timişoara) Inginer (specializare: tehnica tensiunilor înalte). Familie originară din Bârlad. A absolvit liceul Matei Basarab la Bucureşti, a studiat la Şcoala Politehnică Federală din Zürich, remarcat fiind de profesorii Aurel Stodola şi Karl Kuhlmann, o somitate mondială în domeniul electrotehnicii teoretice, al cărui asistent a fost. Acolo şi-a susţinut teza de doctorat cu o remarcabilă lucrare privind maşinile asincrone cu rotor în colivie, publicată ulterior în prestigioasa revistă Archiv für Elektrotehnik. Vine în ţară în 1925, invitat de profesorul Dimitrie Leonida, şi este unul dintre fondatorii Politehnicii din Timişoara (Catedra de bazele electrotehnicii), al cărei rector fondator a fost matematicianul Traian Lalescu. A fost profesorul academicianului Remus Răduleţ. A contribuit la dezvoltarea industriei electrotehnice româneşti (a înfiinţat prima fabrică de maşini electrice din Cluj, 1925), a făcut parte din Comisia de electrificare a Căilor Ferate Române. După al Doilea Război Mondial a fost internat în lagărul de la Caracal, unde a stat sub un an, după care a revenit la catedră. A publicat numeroase lucrări de specialitate în România, Europa şi America. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Bazele electrotehnicii, 2 vol., după care se studiază şi astăzi. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	125 de ani
10.12.1919 Dinicu, Sile - dirijor, pianist, compozitor	prenume la naştere Vasile (10.12.1919, Bacău – 7.01.1993, Bucureşti) Dirijor, pianist, orchestrator şi compozitor de muzică uşoară. Şeful Orchestrei de Estradă a Radioteleviziunii (1959–1986). A dirijat Festivalurile de Muzică Uşoară de la Mamaia (până în 1986) şi Festivalul Cerbul de Aur de la Braşov (1968–1971). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	99 de ani
10.12.1934 Bălănuţă, Leopoldina - actor	(10.12.1934, Păuleşti, jud. Vrancea – 15.10.1998, Bucureşti) Actriţă. Soţie a actorului Mitică Popescu. A absolvit în 1958 Institutul de de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti. Actriţă la Teatrul Mic. Una dintre cele mai importante actriţe care a practicat spectacolul de poezie. Roluri în film: Nunta de piatră (1972); Duhul aurului (1974); Dincolo de pod (1975); Bietul Ioanide (1979); Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1979); Clipa (1979); Înghiţitorii de săbii (1981); Năpasta (1982); Umbrele soarelui (1988); Balanţa (1992); Ultima gară (1998). Premiul de excelenţă al UNITER, 1997. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	84 de ani
10.12.1956 Băciuț, Nicolae Ioan - poet, redactor Vatra veche	(n. 10 decembrie 1956, Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud) este un poet român. Este fiul lui Grigore Băciuț (decedat, 1995) și al Mariei, născută Măgherușan (decedată, 1970). A urmat clasele I-VI la Școala Generală Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud, (1963-1969), clasele VII-VIII la Școala Generală Nr. 1, Bistrița, 1969-1971, clasele IX-XII la Liceul “Liviu Rebreanu”, Bistrița, 1971-1975, și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982. Doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, cu o teză despre Caragiale, Cehov și Ibsen. Masterat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice și Administrative, 2004 - 2005. Și-a început activitatea publicistică în timpul studenției la revista “Echinox”, Cluj-Napoca, unde a fost redactor, apoi secretar de redacție, între 1978-1982. A fost profesor, director adjunct la Școala Generală Gălești, județul Mureș, între 1982-1983; Redactor la revista “Vatra”, Târgu-Mureș, între 1983-2003; Corespondent la Televiziunea Română, București, Departamentul Emisiunilor Informative, între 1983-2003; Redactor-șef la Editura Tipomur, Târgu-Mureș, între 1991-2003; Redactor-șef la revista “Mondo business”,Târgu-Mureș, în 1995; Redactor cultural la cotidianul “Cuvântul liber”, Târgu-Mureș, 1999; Director la revista “Alpha”, Târgu-Mureș, 1990; Secretar de redacție la revista “Societatea încotro?, Târgu-Mureș, între 1995-1997; Director la revista “Gura lumii”,Târgu-Mureș, între 1997-1999; Redactor-șef la revista “Teatru-n teatru”, Târgu-Mureș, în 1998; Redactor-șef la revista “Ambasador”, Târgu-Mureș, între 1996-2003; Coordonator al publicațiilor “Gazeta Reghinului”, 1990, “Informația mureșeană”, 1991-1993, “Făgurel” (revistă pentru copii) și “Codrul Cosminului”, publicații pentru Bucovina de Nord, tipărite la Târgu-Mureș, 1994-1998; Coordonator al revistei “Comlodul”, Râciu, județul Mureș, 2001; Cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș, din 1998; Publicist comentator la Mesagerul de Bistrița-Năsăud, 2005; Director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș, din februarie 2001; Membru în Consiliul de Administrație al TVR, din 1995; Membru supleant, 1997-2001, deputat în Adunarea Eparhială Ortodoxă de Alba Iulia, din 1998, și deputat în Adunarea Națională Bisericească din 2002; Bursier al “Magazine Publishers of America”, iulie-septembrie 1990; I-a fost editat CD-ul “Muntele Athos din Muntele Athos”, realizat de Margareta Pușcaș, la Radio Târgu-Mureș; A editat la Editura Tipomur aproape 400 de titluri din 1991 încoace, a scris zeci de prefețe, postfețe; A realizat aproape 3000 de reportaje TV. Membru al Cenaclului “Echinox”, 1978-1982; Membru al Cenaclului revistei Vatra, 1981-1989; Membru al Cenaclului “Romulus Guga”, 1984-1989; Membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1990. A colaborat la revistele Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studențească, Napoca Universitară, Mișcarea literară, Poesis, What’s Going On Here, The New Farmm, Emmaus, SUA, Poezjia, Katowice, Polonia, Fjala, Flaka e välläzarimet, Iugoslavia, Ungaria ș.a., la Radiodifuziunea Română, studiourile Cluj, Târgu-Mureș, București, și la Televiziunea Română, programele I, II, TVR Cultural, TVR Internațional. I-au apărut poeme în revistele Magyar Lettre International, 2001 (poemele Allatkerti sétak și Arviz, în traducerea lui Fazakas Attila), Poezja nr. 1/3, p.91-92, (Apel wieczorny și Inna pora roku, în traducerea lui Valeriu Butulescu). A fost inclus în Antologia Spații posibile, Bistrița, 1979, în antologia Biblioteca Opinia, Iași, 1981, Caietul debutanților, 1980-1981, Editura Albatros, 1983, Alpha ‘84, Editura Dacia, 1984, antologia Cântecul patriei, Editura Albatros, 1996, antologia Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmației, Fundația Luceafărul, 1998, antologia Eminescu pururi tânăr, Editura Litera, 1998, antologia Patruzeci de poeți bistrițeni, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2001, antologia Cenaclul literar George Coșbuc – 30, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003, Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. Sursă biografie : ro.wikipedia.org; Sursa imaginii : http://www.rasunetul.ro/bistriteanul-nicolae-baciut-direcorul-directiei-de-cultura-mures-fost-detasat-la-directia-de-cultura	62 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală
10.12.1934 Frântu, Ion	(n. 10 decembrie 1934, sat Grebleşti, com. Câineni, jud. Vâlcea) - economist (militar), cercetător, cu dublă specializare: Academia Militară Bucureşti (1967) şi Academia de Studii Economice (1970). Doctor în economie militară, cu teza Acţiunea legilor economice obiective în timp de război (1979). A ocupat diverse funcţii militare, până la gradul de colonel; lector universitar, şef de birou în MAN, conferenţiar universitar. După ce a trecut în rezervă, a ocupat funcţia de primar în comuna natală, Câineni. Cărţi publicate: Acţiunea legilor economice obiective în timp de război - teză de doctorat (1979), Economia şi apărarea patriei (1980), Ştiinţa conducerii militare (1984); în colaborare: Didactica învăţământului de ştiinţe sociale (1980), Economie politică - culegere de lecţii (f. an), Istoricul Academiei Militare (1889-1989) (1989), Pregătirea pentru viaţă a cadrelor militare (f. an), Cecilia Cuţescu-Stork (1995). (OSCA II, pag. 150-151).	84 de ani