Today`s
Calendare romanesti
Calendare romanesti















Today's


TitlulDescriereaSe împlinesc:
Sărbători - naționale
Zile deosebite
Ziua Internațională a Nevăzătorilor (Ziua bastonului alb) (din 1993) 15 octombrie
Ziua Mondială a femeilor din mediul rural 15 octombrie
Sărbători - creștine
Evenimente astrale
Biografii
15.10.1908 Illery, Pola - actor Pola-Illery(n. 15 octombrie 1908, Corabia - d. 15 februarie 2012, SUA) Născută Paula Iliescu, românca a plecat din Corabia şi a ajuns star de film mut în Paris, fiind totodată muza lui Rene Claire în "Sous les toits de Paris". A fost fascinată de teatru din copilărie, iar numele ei de scena, Pola Illery, este inspirat de cel al vampei filmelor mute Pola Negri. În Paris, Paula a fost distribuită în pelicula "Captain Fracasse". S-a mutat în SUA la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, unde a fost soră medicală voluntară pentru Crucea Roşie, şi a obtinut cetăţenia în 1946. Un an mai târziu s-a căsătorit cu Daniel Alpert, iar din căsnicia care a durat 54 de ani, până la moartea lui din 1999, au rezultat patru copii. În 1954, Paula Iliescu s-a mutat în Pennsylvania, în oraşul Scranton. Trecerea ei în nefiinţă nu a trecut neobservată. "The Telegraph" i-a dedicat un necrolog în care precizează că "emana sexualitate şi farmec, deşi avea înălţimea sub 1,5 metri". Sursa: http://www.apropo.ro 110 de ani
Aniversări – comemorări
15.10.1814 Mikhail-LermontovPe 15 octombrie este comemorat Lermontov, Mihail (rusă: Михаил Юрьевич Лермонтов, n. 3/15 octombrie 1814 - d. 15/27 iulie 1841) poet rus. Sursa imaginii: https://en.wikipedia.org/wiki/Mikhail_Lermontov 204 de ani
15.10.1922 "Şi goniţi de vântul vremii, viaţa noastră-a fost umilă,/ Sub a lanţului povară nu-ndrăzneam a cere milă,;/ Eram viermele de moare lângă umbra unei glii,/ Eram şoapta ce se stinge pe mormintele pustii./ Ferecaţi în lanţuri grele şi înfrânţi de suferinţă/Ne-au murit pe rând strămoşii cei puternici la credinţă,(...)//A trecut un secol negru de dureri şi zbuciumare/Pânâ când sosise vremea, vremea grea de răzbunare./Fraţii ni s-au prins în luptă şi-au pornit peste Carpaţi/De un dor adânc şi mare, de un strigăt îndrumaţi,/Şi-au venit voinici ca leii în măreaţa lor pornire/ Să ne-aducă mângâiere, libertate şi unire./ Azi, în zi de sărbătoare Ai venit pe a-l nostru plai/ Să-ţi arăţi iubirea-ntreagă pentru noi, mărite Crai,/ Saltă inima română din atâta bucurie:/ De la Nistru pân` la Tisa, o frumoasă Românie./ Sire, noi cari Te-aşteptarăm cu un dor nemărginit/ Azi, în sfânta sărbătoare Îţi urăm: Bine-Ai venit!" (Închinarea Ardealului- Regelui Ferdinand I, de I. Ilieşiu). "Încoronarea de la Alba Iulia din 15/28 octombrie 1922 a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai tuturor românilor a fost momentul simbolic, care a încununat procesul de creare a naţiunii române şi a statului ei. În faţa reprezentanţilor tuturor provinciilor româneşti reunite, în faţa armatei şi clerului, a reprezentanţilor corpului diplomatic şi trimişilor speciali ai unor state, într-un mic orăşel din inima Transilvaniei şi a României, Ferdinand şi Maria s-au transformat, într-o noapte, din regii unei Românii mici, pe care o moşteniseră în 1914, în regii României Mari, născută dintr-un ocean de lacrimi şi un fluviu de sânge vărsat între 1916 -1919, într-un mare război pentru eliberarea şi unirea tuturor românilor. 96 de ani
15.10.1923 În 15.10.1923 s-a născut actorul Alexandru Sticlaru (d. 03.10.2006). A jucat roluri de excepție în filmele "La Moara cu noroc" și "Baltagul". 95 de ani
15.10.1926 În 15.10.1926 s-a născut epistemologul și istoricul francez al culturii Michel Foucault (d. 25.06.1984). 92 de ani
15.10.1989 Paul-GeorgescuÎn 15.10.1989 a încetat din viaţă Paul Georgescu (n. 7 noiembrie 1923), critic literar şi prozator, fostul redactor-şef al vechii Gazete literare; este autorul lucrărilor: "Pontice" - 1987, "Solstiţiu tulburat" - 1982. 29 de ani
15.10.1998 Balanuta-LeopoldinaÎn 15.10.1998 a încetat din viaţă actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 10 decembrie 1934), prestigioasă interpretă de teatru (Teatrul Mic) şi film ("Nunta de piatră" - 1972, "Balanţa" - 1992 şi "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" - 1979). 20 de ani
15.10.2002 În 15.10.2002 a încetat din viaţă Ileana Berlogea (n. 16 august 1931), istoric literar şi teatrolog, profesor de istoria teatrului universal la Universitatea de Artă Cinematografică şi Teatrală din Bucureşti, autoare a unor monografii de scriitori, actori şi regizori, membră a UNITER şi a Uniunii Scriitorilor din România ("Istoria teatrului universal. Antichitatea, Evul Mediu, Renaşterea"). 16 de ani
Evenimente
15.10.1451

Bogdan-al-II-leaÎn 15.10.1451 este ucis, la Răușeni, domnul Moldovei, Bogdan al II-lea (1449-1451), tatăl lui Ştefan cel Mare.

567 de ani
15.10.1922

regele-FerdinandÎn 15/28 octombrie 1922 are loc încoronarea la Alba Iulia a lui Ferdinand (1914-1927) ca rege al tuturor românilor.

96 de ani
Identități românești
15.10.1874 Parhon, C(onstantin) I. - medic, preşedinte al Academiei Române Constantin-Parhon(15.10.1874, Câmpulung Muscel – 9.08.1969, Bucureşti) Medic endocrinolog şi neuropsihiatru. A studiat la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1893–1900), obţinând titlul ştiinţific de doctor în medicină. Profesează ca medic la Spitalul Rural Rallet din judeţul Dâmboviţa (1901–1902) şi apoi medic secundar la spitalul Pantelimon (1903–1909). În această perioadă devine docent al clinicii de boli nervoase din Bucureşti (1903), urmând şi un stagiu de perfecţionare la München (1906). Devine medic primar la ospiciul Mărcuţa (1909–1912). Este angajat apoi în învăţământul superior ca profesor universitar de neurologie şi psihiatrie la Facultatea de Medicină din Iaşi (1913–1933) şi de clinică endocrinologică la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1933–1940 şi 1944–1958). În calitate de militant socialist a fost influenţat, după propriile afirmaţii, de operele lui Karl Marx. A fost unul dintre fondatorii Partidului Muncitoresc, un grup politic efemer, care a fuzionat cu Partidul Ţărănesc în 1919. La scurtă vreme după fuziune s-a separat împreună cu un grup şi a devenit susţinător al Partidului Comunist din România (PCR). În primăvara anului 1944 este primul semnatar al memoriului-protest al intelectualilor pentru ieşirea României din coaliţia militară fascistă. Devine preşedinte al ARLUS (1944–1967). Din 1946 şi până în 1961 a fost ales în continuu deputat în Adunarea Deputaţilor şi apoi în Marea Adunare Naţională. A îndeplinit funcţia de preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române (şeful statului) în perioada 13 aprilie 1948–2 iunie 1952. A mai făcut parte dintr-un comitet interimar prezidenţial format din cinci membri (alături de Mihail Sadoveanu, Ştefan Voitec, Gheorghe Stere şi Ion Niculi) între 30 decembrie 1947 şi 13 aprilie 1948. În paralel cu activitatea didactică, îşi continuă şi activitatea profesională ca director al spitalului Socola din Iaşi (1917–1930) şi apoi al Institutului pentru Bolile Nervoase, Mentale şi Endocrinologice din Bucureşti (1930–1940). Este fondatorul revistei Societăţii Române de Endocrinologie, Acta Endocrinologica, în 1938. A fost membru în colegiul de redacţie al revistelor Folia neurobiologică şi Revue française d’endocrinologie. În iunie 1952 a renunţat la activitatea politică, dedicându-şi restul vieţii activităţii de cercetare ştiinţifică. Ulterior a devenit director al Institutului de Endocrinologie (1949–1957) şi al Institutului de Geriatrie (1952–1957). Lucrări: Secreţiile Interne (1909) – prima carte de endocrinologie din lume, scrisă în colaborare cu Moise Goldstein; Manual de endocrinologie (3 vol., 1945–1949) – în colaborare cu Moise Goldstein şi Ştefan Milcu; Bătrâneţea şi tratamentul ei (1948); Biologia vârstelor (1955); Opere alese (5 vol., 1954–1962). Este membru titular al Academiei de Medicină din Bucureşti (1935), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale (1969), membru fondator al Societăţii de Anatomie din Bucureşti, al Societăţii de Biologie, al Societăţii Române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie şi Endocrinologie. În 1946, regele Mihai fondează Institutul de Endocrinologie, sub numele de C.I. Parhon. A fost ales membru al academiilor de ştiinţe ale URSS, R.P. Bulgaria, R.P. Ungară şi RDG, al societăţilor de endocrinologie din Paris, Moscova şi Praga, al Societăţii Estoniene de Neurologie, al mai multor societăţi din Paris (de neurologie, de psihiatrie, de medico-psihologie şi al Societăţii Medicale a Spitalelor). În 1948 a fost ales Doctor Honoris Causa al Universităţii Caroline din Praga. Erou al Muncii Socialiste. În 1939 devine membru titular şi preşedinte de onoare al Academiei Române. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 144 de ani
15.10.1889 Adrian, Gheorghe - general, academician Gheorghe-Adriannume la naştere Gheorghe Andreescu (1821, Moldova – 15.10.1889, Bucureşti) General. A urmat Şcoala Militară la Bucureşti şi Şcoala Militară de Ofiţeri la Iaşi, Şcoala de Stat Major la Paris. A fost ministru de Război al Moldovei (1859–1861) şi al Ţării Româneşti (1860–1861), unificând structurile primei armate române de după Mica Unire. A luptat şi în Transilvania, la 1848, în oastea lui Avram Iancu. A creat şcolile militare de infanterie, cavalerie şi geniu. Lucrări: Idee răpide despre răsbelul de partizani, urmată de instrucţiuni asupra serviciului în campanie şi de manual de fortificaţiune pasageră (1853). Membru de onoare al Academiei Române (1875). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 129 de ani
15.10.1893 Hohenzollern, Carol al II-lea - rege al României, academician Carol-II(15.10.1893, Sinaia – 4.04.1953, Estoril, Portugalia) Rege al României (8 iunie 1930–6 septembrie 1940). Cunoscut şi sub numele de Carol Caraiman, nume ales de tatăl său, Ferdinand, şi folosit de Carol după ce a fost dezmoştenit şi radiat din casa regală de Hohenzollern-Sigmaringen (între 1925 şi 1930). Este fiul cel mare al regelui Ferdinand al României şi al soţiei sale, regina Maria. S-a căsătorit pentru prima oară, la Odessa, Ucraina, pe 31 august 1918, în contradicţie cu statutul casei regale (care cerea numai căsătoria între case regale), cu Ioana Maria Valentina Lambrino (Zizi Lambrino, 1898–1953), fiica unui general român (prin Constituţie membrii casei regale nu se puteau căsători cu români). Ulterior s-a căsătorit (10 martie 1921) cu prinţesa Elena a Greciei şi Danemarcei. În cadrul acestei căsătorii s-a născut, pe 25 octombrie 1921, viitorul rege Mihai. Acest mariaj s-a deteriorat la scurt timp prin aventura regelui cu Elena Lupescu (cunoscută ca Magda Lupescu, 1895–1977), fiică a lui Nicolas Grünberg, farmacist. Ca rezultat al scandalului, Carol a renunţat la tron în decembrie 1925 în favoarea fiului său minor Mihai, care a devenit rege în iulie 1927. Carol şi regina-mamă Elena au divorţat în 1928. Martorii oculari afirmă chiar că ar fi avut o aventură şi cu o faimoasă prostituată, Foamea Neagră, din cartierul Crucea de Piatră, din Bucureşti. Episodul este preluat de Petru Dumitriu în romanul Cronică de familie. Întorcându-se în ţară la 6 iunie 1930 în urma negocierilor cu Iuliu Maniu, Carol a fost proclamat rege după două zile. În următorul deceniu a încercat să influenţeze cursul vieţii politice româneşti, în primul rând prin manipularea partidelor Naţional Liberal şi Naţional Ţărănesc şi a unor grupări antisemite. La 10 februarie 1938 a desfiinţat partidele politice, ceea ce asigura coroanei puterea supremă. Tot în 1938 a iniţiat o reformă administrativă de inspiraţie fascistă, prin care a împărţit teritoriul României în zece ţinuturi. Doi ani mai târziu, în 1940, forţat de presiunea sovieticilor, Germaniei, Bulgariei şi a Ungariei să cedeze părţi din teritoriul României, a fost obligat să abdice în favoarea administraţiei progermane a generalului Ion Antonescu, în favoarea fiului său Mihai, stabilindu-se în final în Portugalia. Carol şi Elena Lupescu s-au căsătorit la Rio de Janeiro, Brazilia, la 3 iunie 1947, transformând-o pe aceasta în Prinţesa Elena de Hohenzollern. A plecat din ţară cu un tren încărcat cu obiecte din patrimoniul Coroanei, tablouri de mari maeştri, ca Tizian, Rubens şi Rembrandt, sute de goblenuri, bijuterii, armuri ce decorau pereţii palatelor regale de la Pelişor şi Peleş. Un grup de legionari au tras focuri de armă asupra trenului regal, dar nu au reuşit să-l oprească. În Portugalia a valorificat toate aceste obiecte de artă devenind proprietarul unei averi fabuloase, pe care a cheltuit-o în întregime, ducând o viaţă de lux. Regele Carol a rămas în exil tot restul vieţii sale. În 2003 rămăşiţele sale au fost aduse în România, fiind reînhumat la mănăstirea Curtea de Argeş, în afara bisericii în care se odihnesc regii României. Regele Mihai nu a participat la ceremonie. Membru de onoare al Academiei Române (1921), preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1930–1940). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 125 de ani
15.10.1919 Bădicheanu, Mihail - actor (15.10.1919, Chişinău – 29.04.1988, Chişinău), nume la naştere Mihail Kristoforovici Badikov. Actor. Origine greco-română. A absolvit Academia de Artă Dramatică la Bucureşti – coleg cu Radu Beligan şi elevul Luciei Sturdza Bulandra –, dar n-a apucat să practice meseria, fiind deportat în Siberia (1940). Întors la Chişinău în 1956, a jucat în filmele lui Emil Loteanu şi Mihail Kalik. Roluri în: Poienele roşii, 1966; Gustul pâinii, 1966; A iubi, 1968; Zece ierni pentru o vară, 1969; Viforul roşu, 1971; Ultimul haiduc, 1972; Casa părintească, 1973; Podurile, 1973; Între cer şi pământ, 1975; Corbii prada n-o împart, 1988; Deţinutul misterios, 1989; Strada felinarelor stinse, 1990. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 99 de ani
prin Vâlcea
Istorie locală
15.10.1884 Constantinescu, Ion (n. 15 octombrie 1884, Izvorul Rece, jud. Vâlcea - d. 5 februarie 1963) – matematician, cercetător, publicist. Şcoala primară în comuna natală; Liceul "Gh. Lazăr" din Bucureşti (1905); Şcoala de Telegrafist PTT din Bucureşti (1906); licenţiat în matematici, Bucureşti (1909). A urmat specializări postuniversitare la Paris (1914-1916). A funcţionat ca inginer PTT - inspector general (1928); conferenţiar la Institutul Politehnic Bucureşti (1921); profesor universitar la IPB (1924-1950); subdirector la Societatea Anonimă Română de Telefoane (1931-1938); inginer consilier la Direcţia Tehnică a Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor (1962). Decorat cu "Ordinul Muncii" clasa a III-a, acordat de Prezidiul Marii Adunări Naţionale (1954). Volume publicate: Manual de aparate şi instalaţiuni telegrafice şi telefonice (1923), Curs de transmisiuni telegrafice şi telefonice (1928), Curs de unde electromagnetice şi circuite electrice (1941), Transmisiuni electromagnetice (1947), Manualul inginerului electrician, vol. III, secţiunea Circuite cu elemente localizate (1958); în colaborare: Transpuneri pe circuite telefonice (1944), Teoria informaţiei (1958). Autor al unui brevet de invenţie (1919). (OSCA II, pag. 87-88). 134 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 22 0C
Presiunea atmosferică : 1.025 bari
Umiditatea : 26 %
Viteza vântului : 5 m/s
Răsăritul la : 07:30:53
Apusul la : 18:30:59
Informații de la ora : 13:30:00

JosSus


© Calendare românești | 2018 | All Rights Reserved | Today's | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X