timeline

Secolul al XV-lea

evenimente din Moldova, Țara Românească și Transilvania
23.04.1400
23.09.1403
18.10.1409
15.07.1410
17.02.1411
06.07.1413
25.08.1425
31.07.1431
01.01.1432
24.04.1434
08.10.1434
31.03.1437
06.10.1437
07.03.1441
25.06.1441
05.06.1446
12.10.1449
11.02.1450
15.10.1451
22.07.1456
21.08.1456
14.04.1457
12.07.1457
20.09.1459
27.09.1461
16.06.1462
28.07.1468
27.02.1470
03.01.1472
14.09.1472
17.06.1473
01.08.1473
10.01.1475
25.01.1475
01.07.1475
12.01.1483
06.08.1484
15.09.1486
26.05.1488
15.07.1497
19.10.1497
26.10.1497
29.10.1497

23.04.1400

Alexandru-cel-BunÎn 23.04.1400 îşi începe domnia Alexandru cel Bun. A dobândit tronul Moldovei cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân care a intervenit cu oastea în Moldova împotriva lui Iuga, “omul regelui polon”. Remarcabil organizator, Alexandru cel Bun a organizat instituţiile ţării, a încurajat comerţul; a continuat politica de colaborare cu Polonia pe care a ajutat-o în lupta împotriva Ordinului teutonic, a rezistat presiunilor maghiare şi a primului atac al turcilor otomani împotriva Moldovei. Alte evenimentele mai importante ale domniei sale sunt : consolidarea statului pe plan extern şi intern, aplanarea conflictului cu Patriarhia din Constantinopol, care s-a terminat prin recunoașterea Mitropoliei de la Suceava (1401), înfiinţarea episcopiilor din Roman şi Rădăuţi şi înălțarea mănăstirilor Moldoviţa şi Bistriţa. Domnia lui Alexandru cel Bun durează destul de mult pentru acele vremi încheindu-se în 1 ianuarie 1432, odată cu trecerea voievodului la cele veșnice.

23.09.1403

Mircea-cel-BatranÎn 23.09.1403 Mircea cel Bătrân reînoiește alianța cu regele Poloniei Wladyslaw al II-lea Jagiello.

18.10.1409

Blazon-CorvinestiDin 18 octombrie 1409 se păstrează prima informație documentară despre familia lui Iancu de Hunedoara și Matei Corvin. Un act regal prin care Voicu, fiul lui Șerb, “oșteanul curții regelui”, împreună cu frații săi Mogoș și Radu, cu vărul său, tot un Radu, precum și fiul său, un Iancu, primeau ca danie pentru slujbele lor militare, castelul Hunedoara, împreună cu domeniul ce ținea de acesta. Documentul atestă și rolul militar al cnezilor români și acceptarea unora dintre ei în rândurile nobilimii, în urma unor servicii militare deosebite prestate pentru regele maghiar. Astfel de documente erau însoțite și de primirea blazonului militar. Al Corvineștilor reprezenta un corb cu aripile ușor desfăcute și cu un inel în cioc având părți comune cu stema Țării Românești, fapt ce atestă odată în plus originea familiei. Sursa de documentare : http://www.istorie-pe-scurt.ro/familia-tineretea-si-cariera-lui-iancu-de-hunedoara/ Sursă imagine : http://www.hetel.ro/index.php/2012/12/6934/

15.07.1410

Batalia-GrunwaldÎn 15.07.1410 are loc bătălia de la Grunwald cu înfrângerea cavalerilor teutoni de către forţele unite ale polonilor şi lituanieni sprijiniţi de ruşi, cehi, moldoveni, tătari.

17.02.1411

Mircea-cel-BatranÎn 17.02.1411 ca urmare a luptelor pentru succesiunea la tron, Musa, unul dintre fiii sultanului Baiazid va deveni cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân, sultan.

06.07.1413

Episcopia-RadautiDin 06.07.1413 se păstrează prima menţiune documentară a Episcopiei Rădăuţilor.

25.08.1425

clucerDin 25.08.1425 se păstrează prima menţiune documentară a funcţiei de “clucer” în Ţara Românească (persoană care se îngrijea de aprovizionarea Curţii Domneşti).

31.07.1431

Din 31.07.1431 se păstrează prima atestare internă a orașului Piatra Neamț.

01.01.1432

Alexandru-cel-BunÎn 01.01.1432 a încetat din viaţă Alexandru cel Bun, domn al Moldovei.

24.04.1434

Din 24.04.1434 avem prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei – funcţie de înalt demnitar, care purta, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului.

08.10.1434

Alexandru-cel-BunDin 08.10.1434 se păstrează prima atestare scrisă a Curții domnești din Iași, construită pe vremea lui Alexandru cel Bun.

31.03.1437

Rascoala-BobalnaÎn 31.03.1437 a izbucnit răscoala ţărănească de la Bobâlna.

06.10.1437

Rascoala-BobalnaÎn 06.10.1437 se încheia Înțelegerea de la Apatin, adeverită de Conventul de la Cluj – Mănăștur, dintre răsculații de la Bobâlna și nobili.

07.03.1441

Iancu-de-HunedoaraÎn 07.03.1441 Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei. El va deţine această funcţie pe lângă cea de comite al Timişoarei şi de ban al Severinului (1441 – 1456).

25.06.1441

Din 25.06.1441 avem prima menţiune a Adunării Țării în Moldova; în Ţara Românească ea este menţionată pentru prima oară în 1522.

05.06.1446

Iancu-de-HunedoaraÎn 05.06.1446 Iancu de Hunedoara era ales guvernator al Ungariei. Dieta Ungariei, întrunită la Rakos, aproape de Buda, alege pe Iancu de Hunedoara guvernator general al Ungariei (“Regni Hungariae guvernator generalis”) în timpul minoratului regelui Ladislau Postumul (1444-1457).

12.10.1449

Bogdan-al-II-leaÎn 12.10.1449 are loc bătălia de la Tămășeni, pe Siret. Cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, guvernator pe atunci al Transilvaniei și comandantul alianței antiotomane, Bogdan al II–lea devine domn al Moldovei.

11.02.1450

Iancu-de-HunedoaraÎn 11.02.1450 se încheiau tratatele de ajutor dintre Iancu de Hunedoara şi Bogdan al II-lea. Bogdan al II-lea, domnul Moldovei, emite două acte la Roman, respectiv Suceava, prin care se recunoaşte vasal lui Iancu de Hunedoara, făgăduindu-i acestuia prietenie şi alianţă, fapt care-i va face pe poloni să reacţioneze.

15.10.1451

Bogdan-al-II-leaÎn 15.10.1451 este ucis, la Răușeni, domnul Moldovei, Bogdan al II-lea (1449-1451), tatăl lui Ştefan cel Mare.

22.07.1456

Batalia-BelgradÎn 22.07.1456 este repurtată o strălucită victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. În urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l-a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept „atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos”.

21.08.1456

Iancu-de-HunedoaraÎn 21.08.1456 a încetat din viaţă Iancu de Hunedoara, în tabăra de la Zemun, de lângă Belgrad.

14.04.1457

Stefan-cel-MareÎn 14.04.1457 are loc înscăunarea lui Ştefan cel Mare pe locul numit “Direptate”. La 12 aprilie are loc lupta de lângă satul Doljejşti (Dolheşti), la sud-est de Cetatea de Scaun a Sucevei, aproape de vărsarea Şomuzului Mocirlos în Siret. Ştefan a repurtat o victorie categorică asupra lui Petru Aron, care s-a refugiat, împreună cu boierii ce-i erau credincioşi, la Cameniţa, în Polonia. După victoria de la Doljeşti, Ştefan, aflat în tabăra sa de la sud de locul luptei, situată lângă satul Direptate din vecinătate, a primit clerul şi boierii veniţi să-l întâmpine, iar Mitropolitul Teoctist l-a “uns” şi încoronat în biserica satului amintit.

12.07.1457

Stefan-cel-MareÎn 12.07.1457 Ştefan cel Mare este uns domn al Moldovei. După înfrângerea domnitorului Petru Aron la Doljeşti, Ştefan, aflat în tabăra sa, situată lângă satul Direptate, primeşte clerul şi boierii veniţi să-l întâmpine, iar mitropolitul Teoctist l-a “uns şi încoronat la biserica satului amintit”.

20.09.1459

Prima-mentiune-BucurestiDin 20.09.1459 avem prima menţiune documentară a “cetăţei Bucureşti” ca reşedinţă domnească, într-un hrisov.

27.09.1461

calea-GiurgiuluiDin 27.09.1461 se păstrează prima menţiune documentară a Căii Giurgiului, important drum comercial, care lega oraşul dunărean de Transilvania.

16.06.1462

Atacul-de-NoapteÎn 16.06.1462 are loc atacul de noapte al lui Vlad Ţepeş. În fruntea unui corp de oaste de circa 7-10.000 de oşteni, Vlad Ţepeş execută un îndrăzneţ atac de noapte prin surprindere asupra sultanului Mahomed al II-lea, provocând o mare debandadă şi pierderi grele, după care s-a retras.

28.07.1468

28.07.1468 se încheie Tratatul moldo-polon. Cazimir al IV-lea s-a obligat să nu adăpostească niciun pretendent la tronul Moldovei.

27.02.1470

Stefan-cel-MareÎn 27.02.1470 Ştefan cel Mare atacă şi incendiază oraşul Brăila în încercarea sa de a scoate de sub influenţa otomană Ţara Romanească şi de a-l îndepărta pe Radu cel Frumos de la tron.

03.01.1472

Stefan-cel-MareÎn 03.01.1472 Ştefan cel Mare acordă un important privilegiu comercial negustorilor braşoveni – libertate comercială deplină în întreaga ţară şi garantarea securităţii activităţii lor.

14.09.1472

Maria-de-MangopÎn 14.09.1472 domnul Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), s-a căsătorit cu Maria de Mangop, a treia soție a domnitorului.

17.06.1473

Tetraevanghelul-de-la-HumorÎn 17.06.1473 vede lumina tiparului Tetraevanghelul de la Humor. Miniaturistul Nicodim termină de scris şi de decorat Tetraevanghelul de la Humor, în care se află şi chipul lui Ştefan cel Mare. Lucrarea se află în Muzeul Mănăstirii Putna.

01.08.1473

Din 01.08.1473 se păstrează prima atestare documentară a orașului Zalău.

10.01.1475

Lupta-de-la-VasluiÎn 10.01.1475 se desfășura bătălia de la Vaslui. Armata Moldovei, formată din circa 40.000 de ostaşi români, 5.000 secui, 1.800 unguri, aproximativ 2.000 de poloni şi 20 de tunuri, condusă de Ştefan cel Mare, atacă la sud de Lipovăţ, pe o zi ceţoasă, într-un loc mlăştinos mărginit de păduri şi înfrânge zdrobitor armata turcească compusă din peste 120.000 de ostaşi comandaţi de “Hadîm” Suleyman paşa. Turcii erau ajutaţi şi de tătari şi de un corp de oaste din Ţara Românească în frunte cu Radu cel Frumos.

25.01.1475

Stefan-cel-MareÎn 25.01.1475 Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a trimis o scrisoare principilor din Europa anunţându-le strălucita victoria pe care o repurtase asupra otomanilor la Vaslui (în 10 ianuarie).

01.07.1475

Din 01.07.1475 datează prima menţiune a Craiovei. Cele mai vechi urme de locuire a Craiovei datează din neolitic; în epoca dacică aici era o străveche aşezare, Pelendava, iar în epoca romană pe locul oraşului era un castru. Craiova are o istorie îndelungată: prima menţiune documentară datează din timpul lui Laiotă Basarab; la 1 iulie 1475, în document este menţionat, printre boierii martori, şi “Neagoe ot Craiova”. Unele cercetări recente au stabilit o atestare şi mai veche: în Biblioteca Naţională de la Paris se păstrează o hartă alcătuită în perioada bătăliei de la Nicopole (1396), pe care această aşezare medievală figurează sub denumirea latină Posniona (pod peste Jiu). Apărută la convergenţa unor drumuri comerciale, în plin centrul Olteniei, localitatea a cunoscut o activitate comercială prosperă care se împletea cu agricultura şi meşteşugurile; aici a funcţionat şi reşedinţa băncii, cea mai importantă instituţie feudală după cea a domniei, constituită în sec. XV, ceea ce i-a conferit un rol aparte între oraşele ţării. Cetate a banilor – Craioveşti şi Brezeşti – capitală a Valahiei Mici, aşezare străveche cu bogate tradiţii culturale, Craiova este astăzi reşedinţă a judeţului Dolj.

12.01.1483

În 12.01.1483 are loc căsătoria Olenei, fiica lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, cu Ivan, fiul şi moştenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea.

06.08.1484

În 06.08.1484 a început asediul cetății Chilia, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484); după opt zile, cetatea este cucerită de invadatori (la 14 august) și devine raia turcească.

15.09.1486

Stefan-cel-MareÎn această zi, din ordinul lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcția unui nou palat domnesc la Hârlău.

26.05.1488

Manastirea-VoronetÎn 26.05.1488 începea construirea bisericii „Sf. Gheorghe” de la Voroneţ, ctitoria lui Ştefan cel Mare.

15.07.1497

Curtea-domneasca-NeamtÎn 15.07.1497 a început construcţia bisericii Curţii domneşti de la Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504). Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498.

19.10.1497

Ioan-AlbertLa această dată Ioan Albert ridică asediul cetăţii Suceava. Din Moldova, armata poloneză începe retragerea. Sursa imaginii: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Albert_al_Poloniei

26.10.1497

Codrii-CosminuluiÎn 26.10.1497 are loc victoria lui Ştefan cel Mare la Codrii Cosminului. Regele polon Ioan Albert, care încercase să asedieze cetatea Sucevei, este nevoit să se retragă. Retragerea are loc prin marele codru al Cosminului, spre Cernăuţi. Oastea lui Ştefan cel Mare atacă prin surprindere grosul armatei polone, chiar în mijlocul pădurii, provocându-le invadatorilor o înfrângere zdrobitoare. După această înfruntare – care a demonstrat încă o dată calităţile de strateg ale lui Ştefan cel Mare, resturile armatei polone divizate, hărţuite de către detaşamentele uşoare de cavalerie din oştirea moldoveană, cu greu au reuşit să ajungă până la Cernăuţi.

29.10.1497

În această zi avea loc lupta de la Lențești. Un corp de oaste moldovenească de circa 3.000 de călăreți, condus de vornicul Boldur, zdrobește o grupare de cavalerie mazoviană compusă din circa 600 de lăncieri, sosită în ajutorul oștilor regale polone.

Folosim și noi cookies Read More pt. a ne asigura că îți oferim cea mai bună experiență. Dacă utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien