Calendare romanesti
Calendare romanesti












This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
16.10.1850 Crăsescu, Victor - medic, scriitornume la naştere Ştefan Crasiuc, a semnat şi Ştefan Basarabeanu (16.10.1850, Chişinău – 1917, Bucureşti) Medic şi scriitor. A absolvit Medicina la Bucureşti. A rămas pentru proza scurtă pe care a scris-o, notabilă prin surprinderea veridică a amănuntelor cu mijloace stilistice foarte reduse: Schiţe şi nuvele, 4 vol., 1893. A lăsat şi romane: Ovreiul, 1899, pline de pitoresc. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 167 de ani
16.10.1861 Frimu, I(on) C(ostache) - om politic socialist, muncitor tâmplarFrimu-Ion(4/16.10.1861, Bârzeşti, jud. Vaslui – 19.02.1919, Văcăreşti) Militant socialist. Tâmplar de meserie, membru fondator al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor (1893). A miliat pentru unirea tuturor forţelor sindicale din România, fapt împlinit în 1898 (a fost preşedintele centralei sindicale) şi dispărut prin Trădarea Generoşilor (1899). A fost lider al Partidului Social Democrat Român înfiinţat în 1910 şi a avut legături cu V. I. Lenin din 1911. La cinci zile după Marea Unire, muncitorii tipografi de la Atelierele Sfetea şi Minerva au declarat grevă. Cu ei s-au solidarizat şi alţi muncitori. Au fost atacaţi de forţele de ordine în faţa Teatrului Naţional. Arestat, alături de Cristian Rakovski, Ilie Moscovici, Gheorghe Cristescu ş.a., a fost apărat de avocaţii Constantin Titel Petrescu, Radu Rosetti, Constantin Mille, N.D. Cocea. A murit în închisoare. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 156 de ani
16.10.1863 Popovic, Aurel C. - om politic, publicistAurel-C-Popovic(16 octombrie 1863, Lugoj – 9 februarie 1917, Geneva) Urmează liceul la Braşov şi Beiuş, apoi medicina şi ştiinţele politice la Viena şi Graz. A susţinut constituirea unui front democratic al naţionalităţilor, un program comun axat pe reformarea Imperiului prin anularea dualismului şi restituirea autonomiei "naţiunilor şi a ţărilor din cadrul Monarhiei", ceea ce înseamnă de fapt federalizarea Austro-Ungariei. Este autorul Replicii (din 1893) tineretului universitar român din Transilvania. În 1893, condamnat de tribunalul din Cluj la 4 ani temniţă de stat pentru publicarea Replicei, se refugiază în România. Aici a fost director al revistei Liga română, unul dintre întemeietorii Institutului tipografic Minerva şi al ziarului România Jună, profesor. De aici a reuşit să-şi facă cunoscut impresionantul său proiect politic intitulat Statele Unite ale Austriei Mari, datorită legăturilor sale vieneze. Cartea s-a bucurat de succes în cercurile grupate în jurul arhiducelui Franz Ferdinand. Federalismul proiectat de A.C. Popovici reprezenta contestarea dualismului din 1867. Formula Austriei Mari fusese susţinută şi de revoluţionarii de la 1848. Partea a doua a acestei lucrări intitulată Zidirea nouă a Austriei Mari propunea reorganizarea Imperiului în state autonome, luându-se drept bază nu dreptul istoric, ci populaţiile etnice majoritare. Tezele lui A.C. Popovici au constituit o sursă de inspiraţie pentru alte planuri federaliste ulterioare, dar niciunul nu a avut anvergura şi soliditatea proiectului său, rămas ca un original episod românesc în istoria politologiei europene a vremii. A mai publicat: Principiul naţionalităţilor; Chestiunea de naţionalitate şi modurile soluţionării sale în Ungaria; Vorbe înţelepte. Maxime şi reflexiuni culese; Curs complet de limba germană, în colaborare cu G.B. Duică şi N. Colceag. 154 de ani
16.10.1888 Băldescu, Radu - general de divizieRadu-Baldescu2(16.10.1888, Mihăileştii de Sus, jud. Olt – 2.12.1953, închisoarea Jilava) General de divizie. A făcut campania din 1913 în Bulgaria, a absolvit Şcoala de Război (Infanterie şi Cavalerie). A comandat Divizia 18 Infanterie a Armatei IV în asaltul asupra Odessei şi a desfăşurat acţiuni în zona Mării de Azov. A luat parte la al doilea asediu al Sevastopolului (1942). A primit Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a. În 1944 divizia a luptat contra sovieticilor în nordul Moldovei. După această acţiune, generalul a fost destituit. A fost repus în drepturi în 1945 şi a comandat Corpul 5, apoi Corpul 6, până în 1946. A fost trecut în rezervă în 1947 şi arestat în 1948, împreună cu fraţii săi, amândoi de profesie, preoţi. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 129 de ani
16.10.1897 Proca, Alexandru - fizician, academicianAlexandru-Proca(16.10.1897, Bucureşti – 13.12.1955, Paris) Fizician. La Bucureşti a fost student eminent al Şcolii Politehnice. Fiind atras de fizica teoretică, pleacă la Paris, unde absolve Facultatea de Ştiinţe de la Sorbona, primind din mâna Mariei Curie diploma de licenţiat în ştiinţe. Ea îl şi angajează cercetător la Institutul Radiumului (1925). Îl atrag teoria cuantică şi periodicitatea luminii, căreia îi atribuie o structură discontinuă. Consideră că lumina poate poseda particule elementare – fotoni – fără a înceta să fie coerentă, interpretare confirmată ulterior în dezvoltarea ştiinţei (Werner Heisenberg). În 1934 primeşte o bursă Rockefeller şi lucrează în cercetare la Copenhaga sub îndrumarea lui Niels Bohr. Anii 1933–1939 sunt cei mai importanţi pentru cariera sa. Cercetările pe marginea ecuaţiilor Maxwell l-au condus la descoperirea ecuaţiilor numite Proca. Lucrări: Întrebuinţarea electricităţii în industria de petrol, 1924; Sur la théorie des quanta de lumière, 1928; Mécanisme quantique des protons, 1934. A fost ales post-mortem membru de onoare al Academiei Române în 1990. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 120 de ani
16.10.1920 Dogan, Mattei - sociolog, academicianMattei-Dogan(16.10.1920, Bucureşti – 10.10.2010) Sociolog. A studiat Sociologia la Bucureşti, ca elev al lui Henri Stahl, şi a continuat la Paris, unde şi-a luat doctoratul la Sorbona. A rămas în Franţa şi a lucrat la CNRS. A fost profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Los Angeles şi profesor invitat la Yale University, Columbia University, Florenţa, Tokyo, Smithsonian Institute ş.a. Lucrări: Analiză statistică a democraţiei parlamentare în România, 1953; European Politics, 1971; Comparing Nations: Concepts, Strategies, Substance, 1994; Elites, Crises and the Origins of Regimes, 1998. Membru în Consiliul Asociaţiei franceze de Ştiinţe Politice, preşedinte al Comitetului de Cercetare asupra Elitelor Politice. În 2001 a creat o fundaţie dedicată exclusiv ştiinţelor politice, care-i poartă numele. Acolo au apărut Online Anthology of Comparative Research, Online Anthology Literature as a Mirror of Social Realities şi Online Anthology of Social Sciences of Religion and Agnosticism. Membru de onoare al Academiei Române (1992). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 97 de ani
16.10.1938 Lazăr, Veronica - actorVeronica-Lazar(București 16.10.1938 – Roma 8.06.2014) Actriţa de origine română Veronica Lazăr, a jucat în filmul "Ultimul tango la Paris/ Last Tango in Paris", alături de Marlon Brando, de Bernardo Bertolucci, şi în "Inferno", de Dario Argento. "Last Tango in Paris", a fost realizat în 1973, a apărut și în "Luna", în 1979, "Cerul ocrotitor/ The Sheltering Sky" (1990), "Besieged" (1998), şi în pelicula "Eu şi tu/ You and me", care a fost proiectată în afara competiţiei la Cannes. În "Inferno", partea a doua a trilogiei "Three Mothers", de Dario Argento, Lazăr a interpretat rolul unei asistente medicale. De asemenea, aceasta a lucrat cu regizorul Argento şi în producţia "The Stendhal Syndrome", din 1996. A jucat și în filmul horror "The Beyond", de Lucio Fulci, din 1981, şi în pelicula "Identification of a woman", din 1982, regizată de Michelangelo Antonioni. Veronica Lazăr a fost căsătorită cu actorul italian Adolfo Celi, din 1966 până la moartea acestuia, în 1986. Sursa articolului: http://www.gandul.info/magazin/actrita-veronica-lazar-care-a-jucat-in-filmul-ultimul-tango-la-paris-alaturi-de-marlon-brando-a-murit-12756076 79 de ani
17.10.1858 Bârseanu, Andrei - etnograf, academicianAndrei-Barseanu(17.10.1858, Dârstele, Braşov – 17.08.1922, Bucureşti) Etnograf. A studiat la universităţile din Viena şi München. A fost profesor la Braşov şi Sibiu. A colaborat cu Ciprian Porumbescu şi Jan Urban Jarnik pentru culegerea sistematică a folclorului românesc din Transilvania. A fost autor al culegerilor Cincizeci de colinde şi Doine şi strigături din Ardeal (împreună cu Jan Urban Jarnik, filolog romanist ceh, pasionat de folclorul românesc). Profesor la Braşov, 1886–1911, unde desfăşoară o bogată activitate didactică şi pedagogică. Realizează manuale pentru şcoli şi publică articole legate de organizarea învăţământului. Redactor la Şcoala şi familia. Colaborează la Albina Carpaţilor, Convorbiri literare, Transilvania, Luceafărul. Se mută la Sibiu şi este ales preşedinte al ASTRA (1911–1922). Vicepreşedinte al Marelui Sfat Naţional (1918), la 9 decembrie 1918 rosteşte cuvântul de bun venit la Sibiu către membrii Consiliului Dirigent. El a scris versurile imnului Marii Uniri: „Pe-al nostru steag e scris Unire“ (1916). Lucrări: Istoria şcoalelor centrale româneşti greco-catolice din Braşov, 1912. Membru al Academiei Române (1908) şi vicepreşedinte al ei (1922). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 159 de ani
17.10.1873 Ţiţeica, Gheorghe - matematician, academicianGheorghe-Titeica(4/17.10.1873, Drobeta Turnu-Severin – 5.02.1939, Bucureşti) Matematician. Tatăl era mecanic de vapor, originar din Buzău. A absolvit Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti. Specializare la Paris. A avut 3 copii, soţia sa era franţuzoaică (Thierrine), toţi realizaţi profesional: Şerban (fizician), Radu (fizician, specializat în petrol), Gabriela (inginer mecanic), toţi profesori universitari. Profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Politehnică din Bucureşti. S-a ocupat în special de studiul reţelelor din spaţiul cun dimenisuni, definite printr-o ecuaţie Laplace. Creator al unor capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi reţele care îi poartă numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară şi de popularizare a ştiinţei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii vieţi, a contribuit la ridicarea nivelului învăţământului matematic din România. Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi V. Cristescu, a înfiinţat revista Gazeta matematică, iar cu G.G. Longinescu publicaţia Natura, pentru răspândirea ştiinţelor. Cu Dim. Pompeiu a editat revista Mathematica. Lucrări: Geometria diferenţială proiectivă a reţelelor, 1924; Introducere în geometria diferenţială proiectivă a curbelor, 1931. Membru al Societăţii Matematicienilor din România, al Societăţii Politehnice din România, al Academiei de Ştiinţe din Maryland, SUA. Membru al Academiei Române (1913), vicepreşedinte al ei (1924–1925, 1928–1929) şi secretar general (1929–1939), ca şi membru al mai multor academii străine, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Varşovia. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 144 de ani
17.10.1905 Dima, Alexandru - istoric literar, academicianAlexandru-Dima(17.10.1905, Turnu Severin – 19.03.1979, Craiova) Istoric literar. A absolvit Literele şi Filosofia la Bucureşti şi s-a specializat la Berlin, München şi Viena. Profesor la Universitatea din Iaşi şi Bucureşti, director al Institutului de Istorie şi Teorie literară G. Călinescu. A publicat studii teoretice şi de comparatism: Aspecte şi atitudini filosofice, 1933; Conceptul de literatură populară, 1939, Premiul Academiei; Gândirea românească în estetică, 1943; Domeniul esteticii, 1947; Alecu Russo, 1956, Premiul Academiei; Conceptul de literatură universală şi comparată, 1967; Principii de literatură comparată, 1969. A coordonat apariţia tratatului de Istoria literaturii române (din care au apărut trei volume). Membru al Societăţii Americane de Istoria Culturii şi al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată. Membru corespondent al Academiei (1963). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 112 de ani
17.10.1917 Fodor, Octavian - medic, academicianOctavian-Fodor(17.10.1917, Mediaş – 8.06.1976, Cluj) Medic. A studiat Medicina la Cluj şi s-a specializat la Paris. A lucrat la clinica medicală din Cluj, Institutul de Medicină din Timişoara, Institutul de Medicină şi Farmacie din Cluj, al cărui rector a fost. A scris peste 500 de lucrări, mai ales în domeniul epistemologiei bolilor digestive. Lucrări: Concepţii noi în icterul cataral, 1944; Nefrita acută, 1946; Sindromul de malabsorbţie, 1967; Enterocolitele cronice, 1970. Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, al Organizaţiei Mondiale de Gastroenterologie, al Uniunii Terapeutice Internaţionale. Membru al Academiei Române (1975). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 100 de ani
17.10.1924 Coşciug, Gurie D. - medic(17.10.1924, Stoicani, Basarabia) Medic. A început Liceul Tehnic din Soroca şi a absolvit Liceul Teoretic din Făgăraş (1944). Studii superioare – Institutul Politehnic din Kiev şi Institutul de Medicină din Chişinău (1951). Doctor în medicină (1966), doctor habilitat (1970). Contribuţii în domeniul cirozei hepatice şi cancerului hepatic primar. A fost şef de spital la Dângeni (Ocniţa), chirurg la Spitalul Republican, apoi la Institutul Oncologic (şef de secţie, director adjunct la Secţia gastropneumologie). Din 1991 profesor universitar la Facultatea de Medicină din Chişinău. A publicat 6 monografii şi peste 60 de articole ştiinţifice. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 93 de ani
17.10.1929 Cioranu, Aurel - actor de teatru și filmAurel-Cioranu(n. 17 octombrie 1929, București – d. 8 august 2014, București) este un actor român de teatru și film. Cunoscut pentru rolul "Cetăţeanul turmentat" din "O scrisoare pierdută", din 1982, Cioranu s-a remarcat prin numeroase roluri la Teatrul Bulandra. Dintre filmele în care și-a încântat publicul amintim: „Moara cu noroc” (1955), Erupţia (1957), D-ale carnavalului (1958), Haiducii lui Şaptecai (1971), Brigada Diverse în alertă! (1971), Explozia (1973), Păcală (1974), Elixirul tinereţii (1975), Eu, tu şi... Ovidiu (1978), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Învingătorul (1981). Sursa articolului: http://adevarul.ro/cultura/teatru/a-murit-actorul-aurel-cioranu-1_53e4926d0d133766a81c38a9/index.html 88 de ani
17.10.1948 Druc, Vlad - regizor(17.10.1948, Pociumbăuţi, Republica Moldova) Regizor. A absolvit Institutul de Arte din Chişinău, regie de teatru, şi Institutul de Cinematografie din Moscova, secţia regie de film. A lucrat la Moldova Film, iar din 2000 şi-a creat propriul studio, Media SDB. Profesor la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. A regizat filme artistice, dar mai ales documentare şi a făcut câteva roluri de actor: Arta (scenariu şi regie), 1971; Moldova la Leipzig, 1972; Întâlniri pe pământul Franţei, 1972; Ion Creangă, 1973; Maria Codreanu (scenariu), 1973; Reîntoarcere (regie), 1975; Şi-i veşnic cântecul, 1975; Pe Magistrala Baikal-Amur,1976; Copilul tău, 1976; Firul cel viu, 1976; Pământul meu, 1977; Goblen (scenariu şi regie), 1978; Tatăl, 1978; Meşterul anonim (scenariu şi regie), 1979; Ciobanii (scenariu şi regie), 1980; În astă seară, 1980; Neobosite mâinile tale, 1982; Găgăuzii, 1982; Picătura bunătăţii noastre, 1982; Luna lui Căuş, 1984; Jocurile copilăriei noastre (scenariul şi regia în colaborare cu M. Chistrugă), 1985; Haiducul (scenariu), 1985; Moara (scenariu şi regie), 1985; Corespondentul vostru special (actor), 1987; Coboare pacea pe pământ, 1988; Vai, sărmana turturică!.., 1988; Goliciune, 1989; Cursa (actor, regie, montaj), 1989; Cheamă-i, Doamne, înapoi, 1989; Vive la Femme, 1989; Quo Vadis Popule?, 1991/92; Crăciunul însângerat (regie în colaborare cu V. Gagiu), 1990; Ştefan cel Mare, 1990; Duminica Mare (scenariu şi regie în colaborare cu M. Chistrugă), 1990; Lică Sainciuc (scenariu şi regie), 1993; Memory Depilation, Art, Eromania, 1992; La Moldova, Centrul Naţional de Cinematografie; Nea Costache, studioul Bucium, 1998; Chişinău, studioul Bucium, 1998; Alexandru Cazacu (imagine), 1997; Rapsodie chişinăuiană (imagine şi regie ProFilm, 1999; Primarul, ProFilm, 1999; Bucuria de a trăi, 2001; Aria, 2005. Premiul Naţional al Cinematografiei, 1996. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 69 de ani
18.10.1839 Teclu, Nicolae - chimist, inventator, academicianNicolae-Teclu(18.10.1839, Braşov – 13/26.07.1916, Viena, Austria) Chimist. A studiat ingineria şi arhitectura, iar apoi chimia, şi-a continuat cariera devenind profesor de chimie generală şi chimie analitică la Viena. A avut o contribuţie substanţială la dezvoltarea chimiei mondiale. În 1890 obţine brevet pentru realizarea invenţiei sale, arzătorul cu mecanism de reglare a raportului dintre aer şi gaz. Becul său produce o flacără mai fierbinte decât becul Bunsen. Folosirea acestui tip de arzător este răspândită în România, dar şi în întreaga lume. A dat numele tipului de arzător (bec), arzătorul Teclu. Domeniile care au fost studiate de el includ: studii de rezistenţă a hârtiei şi a fibrelor lemnoase, pigmenţi minerali, uleiuri utilizate în pictură, combustia gazelor. Tot lui îi aparţin o serie de aparate de laborator păstrate în prezent la Universitatea din Bucureşti. Cele mai importante sunt aparatul pentru detectarea metanului şi un altul pentru prepararea ozonului. A analizat chimia unui meteorit găsit în 1870 la Goalpara, India. Membru titular al Academiei Române (1879), preşedinte al secţiunii sale ştiinţifice (1910–1913). 178 de ani
18.10.1868 Mehedinți, Simion - geograf, profesor, om de culturăSimion-Mehedinti(n. 19 octombrie 1868, Soveja - d. 14 decembrie 1962, București) Studiile primare la Soveja, liceul în Bucureşti, la Sf. Sava apoi Facultatea de Litere şi Filosofie cu profesori ca Titu Maiorescu, Alexandru Odobescu. După ce o vreme a oscilat să se specializeze între filosofie, istorie, matematici şi literatură, se dedică geografiei, profitând şi de o bursă în străinătate oferită de Societatea de Geografie. După şapte ani de studii la Paris şi Leipzig, în anul 1899 îşi susţine doctoratul în acest din urmă oraş. Întors în ţară, este numit profesor de geografie la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. El a fost printre primii savanţi moderni care a conceput geografia ca o ştiinţă analitică unitară a întregului planetar, absolut indispensabilă pentru a păşi cu succes la geografia regională. El şi-a expus concepţiile şi a promovat mişcarea geografică românească prin Buletinul şi conferinţele Societăţii Geografice Româneşti, al cărei vicepreşedinte a fost. Prin opera lui de geografie generală, începută cu articolul Locul geografiei ca ştiinţă şi culminând cu lucrarea Terra, 1930, Simion Mehedinţi rămâne promotor nu numai în geografia noastră, ci şi în cea mondială. Dintre lucrările sale cu caracter antropogeografic-etnografic se pot semnala: Dacia pontică şi Dacia carpatică; Vechimea poporului român şi legăturile cu elementele alogene; Cadrul antropogeografic al Ardealului; Discordanţe antropogeografice; Ce este Transilvania. 149 de ani
18.10.1907 Sebastian, Mihail - scriitor, jurnalistMihail-Sebastian(nume real: Iosif Hechter, alt pseudonim: Victor Mincu, n. 18 octombrie 1907, Brăila – d. 29 mai 1945, București) Pe numele real Iosif Hechter, urmează şi absolvă liceul la Brăila şi Facultatea de Drept la Bucureşti. Debutează în ziaristică semnând cu pseudonimul Mihail Sebastian, care-l va consacra şi în literatură. Format în atmosfera de la Cuvântul, unde a fost redactor între 1927-1934, Sebastian face până la un punct carieră literară comună cu Mircea Eliade. Debutează în 1932 cu Fragmente dintr-un jurnal găsit, proză în manieră gidiană. Urmează, în 1933, Femei, compus din patru experienţe erotice în mediu parizian. Cel mai interesant roman al lui Sebastian, De două mii de ani (1934), îşi propune un sondaj interior spre a-şi lămuri destinul sau fatalitatea de a aparţine comunităţii iudaice, discriminate şi totodată pământului românesc natal. În anul următor apare Cum am devenit huligan, o replică la polemica declanşată de volumul anterior prefaţat de Nae Ionescu, al cărui discipol a fost. Tot în 1935 apare şi romanul Oraşul cu salcâmi, iar în 1940 ultimul său roman, Accidentul. În 1938 are loc reprezentaţia piesei Jocul de-a vacanţa, iar în 1940 Steaua fără nume. În 1944 şi 1945 lucrează la piesele Ultima oră şi Insula, care se vor juca postum. Desfăşoară o bogată activitate publicistică (critică literară, cronici dramatice) în periodicele Rampa, Vremea, Viaţa Românească, Revista Fundaţiilor Regale şi de cronicar literar şi muzical permanent al ziarului L`Independence roumaine. Un stupid accident îi întrerupe firul vieţii în ziua de 29 mai 1945. La 50 de ani de la trecerea în etermitate, Editura Humanitas i-a publicat Jurnal, 1935-1944. 110 de ani
18.10.1946 Andreescu, Horia - dirijor(18.10.1946, Braşov) Dirijor. A absolvit Conservatorul din Bucureşti, avându-i profesori pe V. Giuleanu, Ştefan Niculescu, C. Bugeanu, Marin Constantin ş.a. S-a perfecţionat la Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena (1974–1975) cu H. Swarowski şi K. Österreicher (dirijat orchestră), la Trier şi München (1978–1980) cu Sergiu Celibidache. Dirijor la Filarmonica din Ploieşti, fondator şi dirijor al formaţiei Virtuozii din Bucureşti (din 1989). Director general al formaţiilor muzicale de la Radiodifuziunea bucureşteană (din 1992). Profesor asociat la Academia de Muzică din Bucureşti. Dirijor-invitat permanent la Mecklenbürgische Staatskapella Schwerin (1979–1990), Orchestra Simfonică Radio Berlin (1981–1991) şi Filarmonica din Dresda (1983–1991). Distincţii la concursurile internaţionale de dirijat Mikolai Malk din Copenhaga (premiul III, 1977); Ernest Ansermet din Geneva (medalia de bronz, 1978). Turnee artistice în Germania, Anglia, Olanda, Danemarca, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Elveţia, Polonia, URSS, Italia, Franţa, Portugalia, Irlanda, Austria, Spania, Grecia, Turcia, Ungaria. A colaborat cu Berliner Staatskapelle, Wiener Symphoniker Orchestra, orchestrele Radio din Berlin, Madrid, Leipzig, BBC Londra etc. Sub conducerea sa au evoluat solişti precum Uto Ughi, Anne Sophie Mutter, Victor Tretiakov, Oleg Kogan, Monte Pederson, Michael Roll, Jenny Abel, Daniel Kientzy şi mulţi alţii. A prezentat prime audiţii cu operele multor compozitori, printre care P. Bentoiu – Simfoniile a VII-a şi a VIII-a, Karlheinz Diettrich – Concertul pentru violoncel şi orchestră, Călin Ioachimescu – Concert pentru saxofon şi orchestră, Myriam Marbé – Concert pentru viola da gamba şi orchestră, Gh. Dumitrescu – opera Orfeu etc. Din repertoriul său permanent fac parte opere – Othello, Madame Butterfly, Olandezul Zburător, Carmen, Oedip, Parsifal, Rigoletto, Il mondo della luna; recviemuri de Verdi, Mozart, Brahms, Fauré, Britten; simfonii de Haydn, Mozart, Beethoven, Brahms, Bruckner, Ceaikovski, Mahler, Richard Strauss, Stravinski, Şostakovici, Prokofiev, Lutoslavski, Henze, Enescu; oratorii – Oratoriul de Crăciun şi Oratoriul de Paşti de Paul Constantinescu. Premiul criticii muzicale din Berlin. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 71 de ani
18.10.1967 Bănică (junior), Ştefan - actor de teatru şi film, moderator TV, cântăreţStefan-Banica(18.10.1967, Bucureşti) Actor de teatru şi film, moderator TV şi cântăreţ. Fiu al lui Ştefan B. senior. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică la Bucureşti. Actor la Teatrul de Comedie. Filmografie: Eroii nu au vârstă – serial TV, regia M. Constantinescu, 1984; Liceenii – regia Nicolae Corjos, 1986; Extemporal la dirigenţie – regia Nicolae Corjos, 1987; O călătorie de neuitat – serial TV, regia Geo Saizescu, 1988; Liceenii rock’n roll – regia Nicolae Corjos, 1990; Templul tăcerii – regia George Buşecan, 1992; Triunghiul morţii – regia Sergiu Nicolaescu, 1998; Sexi harem Ada-Kaleh – regia Mircea Mureşan, 1999; Proprietari de stele – regia Savel Stiopul, 1999; Băieţi buni – serial TV, 2005; Maşini (Cars) – regia John Lasseter, 2006. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 50 de ani
19.10.1643 Halici, Mihail - cărturar(19.10.1643, Caransebeş – 1712,?) Cărturar. Halici a fost un cnezat medieval pe teritoriul Ucrainei, care a dat mai târziu numele Galiţiei (origine celtică: triburi galice). A absolvit Colegiul Reformat, început la Sibiu şi terminat la Aiud. A fost rector la Colegiul Reformat din Orăştie, a călătorit prin Europa, nu se ştie exact în ce ţară a murit. I se atribuie Dictionarium valchico-latinum (Dicţionarul valaho-latin), cunoscut şi ca Anonymus Caransebiensis (datează de dinainte de 1700). I-a dedicat o odă în româneşte prietenului său Francisc Pápai, publicată de Moses Gaster în Chrestomatie română, 1891. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 374 de ani
19.10.1897 Byck, Jacques - filologJacques-Byck(19.10.1897, Bucureşti – 10.10.1964, Bucureşti) Filolog. A studiat Literele la Bucureşti, unde i-au fost profesori Ovid Densusianu, Ion Bianu, I. A. Candrea. S-a specializat la Paris. A lucrat la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, a fost director al Bibliotecii Academiei Române. S-a ocupat de toate dialectele limbii române, de la nordul şi de la sudul Dunării. Lucrări: Folosirea afectivă a pronumelui personal în limba română, 1937; Studii de sintaxă şi stilistică românească, 1939; Gramatica limbii române (împreună cu Al. Rosetti), 1943; redactor responsabil al Îndreptarului de punctuaţie, 1956; Formarea limbii noastre literare, 1956. A primit Premiul de Stat în 1954. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 120 de ani
19.10.1897 Delavrancea, Henrieta (Riri) - arhitectHenrieta-Delavrancea(19.10.1897, Bucureşti – 26.03.1987, Bucureşti) Arhitectă. Fiică a lui B. Şt. D. şi soră a Cellei D. A absolvit Arhitectura la Bucureşti, unde a devenit apoi profesoară. A fost printre primele femei-arhitect din România şi a lucrat în stil neoclasic. Ea a proiectat primăria din Balcic, astăzi Muzeul de Arheologie şi Istorie. A proiectat şi vila generalului Rasoviceanu, unde a locuit mai apoi pictorul Gheorghe Petraşcu. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 120 de ani
19.10.1908 Almaş, Dumitru - prozator, publicist, istoricDumitru-AlmasAlmaş Dumitru (pseudonimul literar al lui Dumitru Ailincăi; n. 19 octombrie 1908, sat Negreşti, com. Dobreni, jud. Neamţ - d. 12 martie 1995, Bucureşti) este un prozator, publicist, istoric, autor de romane istorice şi biografii romanţate. După şcoala primară în satul natal, urmează Liceul „Petru Rareş" din Piatra Neamţ (1921-1928) şi Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, specialitatea istorie-geografie (1928-1933). Câteva repere legate de creația și activitatea publicistică a scriitorului urmează: Debutează în 1938, cu nuvela Moartea colecţionarului de fluturi, în „Azi", iar în anul următor publică o biografie romanţată, Miron Costin. Scriitorul și-a dorit să armonizeze rigoarea metodelor excursului istoric cu arta literară, alături de lucrările sale de istorie universală şi românească aflându-se o serie monumentală de biografii romanţate sau de romane pe teme mitico-eroice. Romanul Neculai Milescu Spătarul (1954), este mai degrabă o monografie istorică, reconstituie itinerariul chinezesc al personajului, urmărit cu acurateţe psihologică şi fără abateri documentare. Sub semnul lui Homer, romanul Cetatea de pe stânca verde (1959) demonstrează abilitatea lui Almaş de a percepe nelinişti şi pasiuni adolescentine, punând în scenă revelaţiile persona­jelor, studenţi care lucrează pe un şantier arheologic. Romanul Un om în furtună (1965) mizează pe o altă tehnică decât a biografiei romanţate, alternează secţiunilor epice cu corespondenţa personajelor - paşoptişti, căutând impresia autenticității. Totuşi, portretele personalităţilor isto­rice, Bălcescu care îşi joacă sacrificiul ca un actor prea conştient de rolul său, sau Heliade-Rădulescu, neguros, furtunos şi şovăielnic, se constituie mai degrabă ca nişte relatări liricizate. Almaş a mai ilustrat romanul istoric cu fapte de arme petrecute la Castelul Cnejilor de pe Valea Bistriţei moldave, la sfârşitul secolului al XVII-lea (Diamantul negru, 1971), prin viaţa lui Constantin Brâncoveanu şi a familiei sale (Comoara Brâncovenilor, 1977), prin descrierea vieţii lui Dimitrie Cantemir (Inorogul cel înţelept, 1981) sau a voievodului Radu de la Afumaţi (Voievodul fără teamă şi fără prihană, 1984), dar şi prin evocarea episoadelor legate de zugrăvirea Mănăstirii Suceviţa (Necunoscuta de la Suceviţa, 1982). A fost consultant istoric la filmele Pintea (1976), Iancu Jianu zapciul (1980) şi Iancu Jianu, haiducul (1981). A inițiat (în 1967), și a condus, ca redactor șef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971. Sursele articolului: http://www.crispedia.ro/Dumitru_Almas; http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Almaș 109 de ani
19.10.1912 Florea (Floria), Nicolae - astronom(19.10.1912, Odesa – ?.10.1941, Viazma, Rusia) Astronom. Rus după mamă şi român după tată. Tată al lui Boris N. F. A fost fiu al unui profesor de latină şi tată al academicianului sovietic Boris N(icolaevici) Florea, istoric. A început să practice astronomia ca amator, apoi a absolvit Matematicile la Universitatea din Odessa. A fost cercetător ştiinţific la Observatorul Astronomic de la Taşkent, apoi cercetător ştiinţific superior şi secretar ştiinţific la Institutul Astronomic Sternberg al Universităţii Lomonosov din Moscova. Domeniul de interes, în afară de stelele variabile din constelaţia Cefeus, a mai inclus asteroizii, repartizarea materiei în planul galactic, galaxia. Membru al colegiului de redacţie şi secretar al celei mai prestigioase reviste astronomice din URSS la acea vreme, Astronomiceskii Jurnal. În 1941 s-a înscris voluntar în Armata Roşie şi a murit în luptă. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 105 de ani
19.10.1929 Capoianu, Dumitru - compozitorDumitru-Capoianu(n. 19.10.1929, Bucureşti - d. 14.06.2012) Compozitor. A absolvit Conservatorul din Bucureşti. A întreprins călătorii de studii şi documentare în Bulgaria, Austria, URSS, Franţa, SUA, Germania, Belgia, Luxemburg, Cehoslovacia, Anglia, Ungaria, Polonia, Iugoslavia etc. A fost realizator muzical la studiourile Romfilm (1950–1951) şi Alexandru Sahia (1951–1952) din Bucureşti; maestru de sunet şi regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1952–1954); director la Filarmonica George Enescu din Bucureşti (1969–1973). Lucrări: muzică de teatru (Drumul oţelului, scenă de balet, 1965; Pistruiatul, musical în 2 acte, 1987), muzică vocal-simfonică (Cinci Cântece din Ardeal, pentru cor de femei, oboi solo şi orchestră de coarde, 1961; Valses ignobles et pas sentimentales, suită pentru mezzosoprană şi orchestră de coarde, 1986), muzică simfonică (Pasărea Phoenix, suită din muzica filmului cu acelaşi titlu, 1975; Mic concert pentru 2 piane, 6 viori şi orchestră, 1984), muzică de film (Jad, cuarţ, agată, 1961; Ostrovul lupilor, 1970), muzică de cameră (Trio pentru vioară, violă şi violoncel, 1968; Cinci moduri de întrebuinţare pentru un arcuş, pentru vioară, oboi şi pian, 1981), muzică corală (Rugăciune, pentru cor mixt, 1979). A fost distins cu premiul II la Festivalul Mondial al Tineretului de la Moscova (1957), Palme d’Or la Cannes (1957), Premiul de Stat (1962), Ordinul Meritul Cultural, clasa a V-a (1968) şi clasa a III-a (1973), premiile Uniunii Compozitorilor (1970, 1974, 1977, 1980, 1981, 1983), Premiul Academiei Române (1977). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 88 de ani
20.10.1828 Baronzi, George - scriitorGeorge-Baronzi(20.10.1828, Brăila – 28.05.1896, Bucureşti) Scriitor. La origini, familia este grecească, din insula Zante. A fost director de prefectură al judeţelor Vlaşca, Covurlui, Ialomiţa. A scris versuri, teatru şi proză, fiind, în registrul apetitului literar, al izvoarelor sale, ca și al temperamentului, un spirit cu totul înnoitor. Din păcate, adesea proiectul nu e dus la bun sfârşit din lipsă de talent. Totuşi, pentru a doua jumătate a veacului al XIX-lea, rămâne un scriitor care propune motive, teme, moduri de abordare ce vor fecunda literatura română a veacului XX: romantismul tenebros, istoria naţională, exotismul, inclusiv în valorificarea literară a filosofiei indiene. Versuri: Cugetările singurătăţei, 1847; Nopturnele, 1853; Danubianele, 1859; Fabule alese, 1868; Legende şi balade, 1876. Proză: Heptameron, 1861; Misterele Bucureştilor, 3 vol., 1862–1864; Biciul lui Dumnezeu, 1884; Fontana zânelor, 1896. Teatru: Matei Basarab sau Dorobanţi şi seimeni, 1858; Drapelul sângerat, 1880; Dama de cupă, 1880; Daciada, 1890; Mina haiduceasa, fata codrilor, 1894. Eseuri: Călătoria printre secolii istorici, 1870; Amor, Patria şi Dumnezeu după poeţii indiani, 1874. A tradus din Lammenais, Alexandre Dumas tatăl şi fiul, Byron, Eugène Sue, Fr. Guizot. A colaborat intens la diverse publicaţii: Curierul românesc, Zioa, Presa română, Românul, Naţionalul, Unirea, Revista Carpaţilor, Ghimpele, Literatorul ş.a. Anticipează tipul de „scriitor total“, care poate face din orice întâmplare subiect literar. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 189 de ani
20.10.1829 Hodoş (Hodoşiu), Iosif - istoric, om politic, avocat, publicistHodos-Iosif(20.10.1829, Bandu de Câmpie, jud. Mureş – 28.11/9.12.1880, Sibiu) Istoric şi om politic, avocat, publicist. Tată al lui Enea şi Nerva H. A fost unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni. Lucrări: Românii şi constituţiunile Transilvaniei, 1871. Membru fondator al Academiei Române (1866). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 188 de ani
20.10.1866 Donici, Alexandru (Alecu) - poet, fabulistAlexandru-Donici(1806, Bezin, azi Donici, Orhei, Basarabia –20.10.1866, Piatra Neamţ) Poet. A făcut Liceul Militar la Petersburg şi a fost locotenent la Ekaterinburg (azi Sverdlovsk). Şi-a dat demisia în 1826 şi a plecat la Iaşi, iar în 1841 la Piatra Neamţ, ca magistrat. A fost şi proprietar de tipografie. Unul dintre cei mai buni fabulişti români. A fost influenţat de Krîlov. A scris Fabule, 1840. A tradus din Puşkin şi Antioh Cantemir. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 151 de ani
20.10.1880 Condiescu, Nicolae M. - general, academicianNicolae-Condiescu(20.10.1880, Bucureşti – 15.06.1939, Bucureşti) General. A absolvit Şcoala Superioară de Război la Bucureşti, unde a fost apoi profesor de istorie militară. A participat la războiul de reîntregire naţională ca ofiţer al Marelui Stat Major (1916–1918). Ministru al Armatei (1930–1931). A scris literatură: Peste mări şi ţări (1922–1923), Însemnările lui Serfim (1936). Preşedinte al Uniunii Scriitorilor. Membru de onoare al Academiei Române (1938). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 137 de ani
20.10.1882 Lugosi, Béla - actorBela-Lugosi(n. 20 octombrie 1882, Lugoj — d. 16 august 1956, Los Angeles) O personalitate internaţională, de etnie maghiar, născut la Lugoj în perioada în care orașul era denumit prin toponimia maghiară (Lugos), fiind încorporat în imperiul Austro-Ungar. Numele său era Béla Ferenc Dezső Blaskó. Actor celebru de cinema şi de teatru, fiind cel mai cunoscut în rolul principal din Dracula, realizat în 1931, regizat de Tod Browning pentru Universal Pictures. La vârsta de 11 ani Lugosi a fugit de acasă și a început să lucreze inclusiv actorie. A studiat la Academia din Budapesta de Artă Teatrală și și-a făcut debutul pe scenă în 1901. Între 1913-1919 a fost membru al Teatrului Național. În timpul în care a locuit în Budapesta a jucat, în mai multe filme, sub numele de Arisztid Olt. A emigrat apoi, în Germania în 1919 și a jucat și acolo în filme. În 1921 a plecat în Statele Unite. În 1927 el a interpretat rolul principal în producția de pe Broadway a romanului lui Bram Stoker - Dracula. Figura lui va apărea pe mai multe serii de timbre poştale americane. A jucat în filme de groază şi thriller dar mai ales, în roluri secundare. Câteva dintre acestea sunt: Night of Terror (1933), The Gorilla (1939), Night Monster (1942) și One Body Too Many (1944). Spre sfârșitul vieții devine dependent de droguri și e pauperizat. Sursele articolului: http://www.cinemagia.ro/actori/bela-lugosi-8836/; http://www.britannica.com/EBchecked/topic/350976/Bela-Lugosi 135 de ani
20.10.1890 Constantinescu, Mitiţă - economist, om politicMitita-Constantinescunume la naştere Dumitru Constantinescu (20.10.1890, Bucureşti – 20.09.1946, Bucureşti) Politician, economist. A absolvit Dreptul la Bucureşti şi şi-a luat doctoratul la Paris. Liberal. A făcut parte din Guvernul Ion I.C. Brătianu ca şef al personalului din Ministerul Industriei şi Comerţului, apoi în a doua guvernare liberală (1922–1926) a fost secretar general în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor Regale, deputat de Hunedoara (1927–1933) şi guvernator al Băncii Naţionale (1935–1940). Ministru de Finanţe (1939). Apropiat de Partidul Comunist, a creat un partid – Liga Patrioţilor – care s-a unit cu acesta. A participat la Conferinţa de Pace de la Paris (1946). O sală de conferinţe a Băncii Naţionale îi poartă numele. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 127 de ani
20.10.1908 Cervinski, Vasili - economist, academicianVasili-Cervinski(20.10.1908, Rusia – 16.04.1971, Chişinău) Economist. Evreu ca etnie. A venit în Moldova după 1945 şi s-a ocupat de organizarea economiei noului stat ca parte integrantă a economiei URSS. Membru fondator al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 109 de ani
20.10.1930 Grigorescu, Ioan - gazetar, cineastIoan-Grigorescu(20.10.1930, Ploieşti – 26.03.2011) Gazetar şi cineast. A absolvit Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. Corespondent de presă în Polonia, bursier UNESCO la Institutul de Jurnalistică din Strasbourg. Lucrări: cărţi – Zig zag pe mapamond (1964); Obsesia (1965); Lupta cu somnul (1968); Fenix in amabil (1970); Spectacolul lumii (vol. I, 1973); Afirm! (1974); Paradisul murdar (1974); Dilema americană – spectacolul lumii (vol. II, 1981); Al cincilea punct cardinal – spectacolul lumii (vol. III, 1983); Bine aţi venit în infern!... (1994); scenarii de film – Felix şi Otilia (1972); Spiritul neînfrângerii (1977) – film documentar; Iarba verde de acasă (1978); Un echipaj pentru Singapore (1981); Trenul de aur (1987); Oglinda (1993); Spectacolul lumii (400 de episoade, despre 50 de ţări ale lumii, serial TV, 1994). Premiul special şi Trofeul Breslei acordat de Uniunea Cineaştilor. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 87 de ani
20.10.1933 Dichiseanu, Ion - actor(20.10.1933, Adjud) Actor. Studii la IATC (1959). A absolvit IATC la Bucureşti. Îndelungată activitate teatrală la Teatrul Nottara. Membru al PNŢ-CD. Roluri: Darclée (1960), Post-restant (1961), Porto-Franco (1961), Tudor (1962), Titanic vals (1964), Mofturi 1900 (1964), Runda 6 (1965), Dincolo de barieră (1965), Tunelul (1966), Frumoasele vacanţe (1967), Amprenta (1967), Bătălia pentru Roma (1968), Războiul domniţelor (1969), Castelul condamnaţilor (1970), Cântecele condamnaţilor (1970), Printre colinele verzi (1971), Sfânta Tereza şi diavolii (1972), Pistruiatul (1973), 100 lei (1973), Muşchetarul român (1975), Cantemir (1975), Toate pânzele sus (1976) – serial TV, Severino (1977), Pentru patrie (1977), Acţiunea Autobuzul (1977), Melodii, melodii (1978), Ultima frontieră a morţii (1979), Clipa (1979), Burebista (1980), Al treilea salt mortal (1980), Trandafirul galben (1982), Misterele Bucureştilor (1983), Dragostea şi revoluţia (1983), Căruţa cu mere (1983), Zbor periculos (1984), Racolarea (1985), Maria şi Mirabela în Tranzistoria (1988), Neînvinsă-i dragostea (1993), Triunghiul morţii (1999), Vocea inimii (2006), Supravieţuitorul (2008). Premii: ACIN 1979 (pentru filmul Clipa). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 84 de ani
21.10.1891 Perpessicius - poet, critic şi istoric literarPerpessicius(nume la naștere Dimitrie S. Panaitescu, n. 21 octombrie 1891, Brăila — d. 29 martie 1971, București) Studii primare, gimnaziale şi liceale în oraşul natal, încheiate în 1910, iar în 1914 este licenţiat al Universităţii Bucureşti, secţia filologie romanică. Participă la primul război şi îşi pierde mâna dreaptă. După acest eveniment este angajat la Biblioteca Academiei Române. Profesor de liceu la Arad, Târgu Mureş, Brăila şi Bucureşti. Debutul literar se produce în anul 1911, cu poezii publicate în revista Flori de cîmp din oraşul natal, dar va publica şi la Versuri şi proză, condusă de I.M. Raşcu şi la Cronica lui Arghezi, unde semnează pentru prima dată cu pseudonimul care-l va consacra şi care, în traducere proprie, înseamnă "cel tăbăcit de suferinţă". Redactor la Cuvântul şi Lumea, iar între 1925-1927 este director la Universul Literar. Profesor la Liceul Matei Basarab din Bucureşti, în perioada 1944-1947 este inspector general secundar pentru învăţământ. Colaborează la numeroase publicaţii literare, fiind printre altele, cronicar literar al postului naţional de radio, colaborează la redactarea Buletinului cărţii, publicaţie iniţiată de Emanoil Bucuţa. Ca editor scoate Antologia poeţilor de azi (1925-1928, în colaborare cu Ion Pillat). Din 1933 începe să lucreze la ediţia monumentală a operei lui Eminescu, primul volum apărând în 1939 şi ultimul, al VI-lea, în 1964 fără ca lucrarea să fie încheiată. Opera sa va fi continuată de alţi cercetători între care Petru Creţia. După încheierea celui de-al doilea război mondial colaborează la Luceafărul şi Gazeta literară, conduce revista Limbă şi Literatură. În 1948 devine membru corespondent al Academiei Române, iar în 1956 membru titular. Director general al Bibliotecii Academiei, conduce revista Manuscriptum, editată de Muzeul Literaturii Române. Printre numeroasele volume care-i însumează opera de poet, critic şi istoriograf, sunt de citat: Scut şi targă (1926), Itinerar sentimental (1931), versuri, apoi criticele din Repertoriu critic (1925), Menţiuni critice şi Menţiuni de istoriografie literară şi foclor (1957), Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor (1964), Eminesciana (1971). 126 de ani
21.10.1913 Botnar, Octav - om de afaceri, filantropOctav-Botnar2(21.10.1913, Cernăuţi – 11.07.1998, Villars, Elveţia) Om de afaceri şi filantrop. Atras de tânăr de ideile comuniste, a stat la închisoare (1932–1936), după care a reuşit să plece în Franţa, unde a luptat în rezistenţă în al Doilea Război Mondial. A revenit în România în 1946 şi a ajutat la rezolvarea problemelor legate de foamete. A lucrat în Ministerul Afacerilor Externe până în 1960, când a fost arestat ca duşman al regimului şi trimis la Jilava, apoi Aiud şi Canal. A fost amnistiat în 1964 şi expulzat. A plecat în Germania, unde a lucrat la o fabrică de maşini, şi de acolo în Marea Britanie, unde a ajuns în 1966. În 1971 a înfiinţat compania Moorcrest, ca deţinător unic pentru 20 de ani al drepturilor asupra liniei de producţie Datsun (devenită Nissan din 1980), care a ajuns să deţină 5% din piaţa engleză. A susţinut Partidul Conservator şi pe John Major cu peste 250 000 de lire. În 1991 a avut probleme cu plata impozitelor şi a plecat în Elveţia, de unde n-a putut fi extrădat. Fundaţia soţiei sale, Camelia Botnar Foundation, din Sussex, Marea Britanie, sprijină tinerii cu dizabilităţi, precum şi activităţile culturale. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 104 de ani
21.10.1976 Miloşovici (Milo), Lavinia - gimnast, antrenor de gimnasticăLavinia-Milosovicinume la naştere Miloşevici Corina Lavinia (21.10.1976, Lugoj) Gimnastă. Sârboaică după tată şi maghiară după mamă (membră a echipei naţionale de volei feminin). S-a antrenat de la vârsta de 6 ani la Centrul Naţional de Antrenament de la Deva. A câştigat 19 medalii la competiţii mondiale şi olimpice. Prima competiţie la care a participat, în 1990, a fost Cupa Americii. La Jocurile Olimpice de la Barcelona, din 1992, a obţinut 4 medalii (la sol a luat nota 10). A fost ultima gimnastă care a primit nota 10 într-o competiţie olimpică şi 9,95 la un campionat mondial (1990). S-a retras în 1997 şi a absolvit Universitatea de Sport din Timişoara, devenind antrenoare de gimnastică. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 41 de ani
21.10.1980 Şeicaru, Pamfil - gazetarPamfil-Seicaru(n. 18 aprilie 1894, Buzău — d. 21 octombrie 1980, München, Germania) Gazetar. A făcut Dreptul la Bucureşti, a participat la Primul Război Mondial, a fost deputat în Parlamentul României (1928, 1931, 1933). A fost director de ziare: Bucovina, Curentul. A participat la făurirea „Gândirii“. După ce, în 1939, a scris că afirmaţia Marii Britanii cum că ar garanta frontierele României în faţa nazismului nu valora nimic, a plecat din ţară în 1944, la Madrid, unde a editat, vreme de 30 de ani, ediţia din exil a ziarului Curentul. Lucrări: Pax Americana o Pax Sovietica, 1947; Istoria partidelor politice în România, 1959; La Roumanie dans la Grande Guerre, 1968; Karl Marx – Însemnări despre România, 1968; Adevăruri care trebuie amintite, 1980. A lăsat un jurnal care n-a fost publicat. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 37 de ani
21.10.1996 Danovski, Oleg - dansator, coregrafOleg-Danovski(n. 9 februarie 1917, Vosnesensk, Ucraina - d. 21 octombrie 1996) Dansator şi coregraf. Rus ca etnie. Unul dintre fondatorii baletului în România. Îmbină tradiţiile dansului popular cu tehnicile baletului clasic. A creat numeroase coregrafii, pe care se dansează şi astăzi în multe teatre de operă din lume. Director al corpului de baletal Operei Române, în care calitate a format stelele baletului clasic românesc: Gelu Barbu, Ileana Iliescu, Ion Tugearu ş.a. Fondator şi director al Teatrului de Balet Clasic şi Contemporan din Constanţa (1979). În 2004 s-a înfiinţat Teatrul Naţional de Operăşi Balet din Constanţa, care îi poartă numeleşi unde se susţine şi Festivalul Internaţional de Balet cu acelaşi nume. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 21 de ani
22.10.1846 Brândză, Dimitrie - medic, naturalist, botanist, academicianDimitrie-Brandzaprenume la naştere Demetrius (10/22.10.1846, Bivolu, azi Viişoara, jud. Botoşani – 3.08.1895, Slănic Moldova) Medic, naturalist şi botanist. A fondat grădina botanică din Bucureşti, care astăzi îi poartă numele. A fost profesor la Universitatea din Iaşi şi la cea din Bucureşti. A înfiinţat Catedra de botanică şi Institutul de Botanică din Bucureşti. A publicat numeroase studii de botanică, zoologie, parazitologie, anatomie, medicină etc. Este autorul primei lucrări româneşti critice de sinteză: Prodromul florei româneşti (1879–1883), care cuprinde numeroase specii de plante vasculare, şi al primului studiu de inventariere publicat în limba română, Flora descriptivă a Dobrogei (1891). Membru al Academiei Române (1879) şi vicepreşedinte al ei (1892–1895). Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 171 de ani
22.10.1907 Serghi, Cella - scriitor, publicist, traducătorCella-Serghi(n. Cella Marcoff, 22 octombrie 1907 S.V. / 4 noiembrie 1907 S.N., Constanța - d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română din perioada interbelică, cunoscută mai ales pentru romanele sale ,,Pânza de păianjen” și ,,Iubiri Paralele”. În anul 1937 apare în ,,Revista fundațiilor” primul fragment din romanul ,,Pânza de păianjen”, sub titlul ,,Cele dintâi nedumeriri”. Debutul său este remarcat și apreciat de Camil Petrescu și Alexandru Rosetti. De altfel romanul va apărea cu o banderolă pe care scria: ,,Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Mihail Sebastian au recomandat Editurii acest roman”, și va avea un foarte mare success. Cella Serghi a publicat în ,,Viața românească” și ,,Revista Fundațiilor”, ,,Sburătorul”. Începând cu anul 1945 publică articole și schițe în revistele ,,Femeia”, ,,Flacăra”, ,,Viața românească”. Cella Serghi a fost și o bună traducătoare. Dintre operele literare traduse menționăm ,,Vă place Brahms ?” de Francoise Sagan și ,,Casa de hârtie” de Francoise Mallet-Joris. Dintre romanele sale mai amintim: "Cad zidurile", "Cantemiriștii", "Gențiane", "Această dulce povară, tinerețea", "Pe firul de păianjen al memoriei". Acestea datorită popularității de care se bucură în rândul cititorilor, au cunoscut trei, patru reeditări. Surse documentare articol: https://www.facebook.com/Muzeul-National-al-Hărților-și-Cărții-Vechi-133205646785385/; https://ro.wikipedia.org/wiki/Cella_Serghi Sursa imaginii prelucrate: http://www.garbo.ro/articol/Social/18443/petitie-pentru-cella-serghi.html 110 de ani
22.10.1918 Duţescu, Dan - traducător, lingvistDan-Dutescu(22.10.1918, Bucureşti – 26.09.1992, Bucureşti) Traducător, lingvist. A făcut parte din organizaţia Amicii Statelor Unite (1926–1941; 1945–1947), alături de Petru Comarnescu, Dimitrie Gusti, Ion Caraion. Profesor la Facultatea de Engleză, Universitatea din Bucureşti. După 1989 coordonator al lucrărilor Editurii Teora, specialitatea engleză. A făcut o serie impresionantă de dicţionare româno-engleze, pentru uzul elevilor şi al specialiştilor, pe diverse domenii. A scris Engleza fără profesor (cu Leon Leviţki), Umor englezesc, a tradus 108 poeţi în Romanian Poems, 1982; Rudyard Kipling – Cartea junglei; John Elsom – Împreună cu Shakespeare, 1994, postum. Retroversiuni din Ion Alexandru – Poems; Ana Blandiana, Maria Banuş – Demon in Brackets (Demon între paranteze), 1994, postum. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 99 de ani
22.10.1936 Melidoneanu, Cleopatra - sopranăCleopatra-Melidoneanu(22.10.1936, Pănăţău, jud. Buzău) Soprană. A absolvit Conservatorul la Bucureşti. Solistă la Opereta din Bucureşti, a fost partenera lui Ion Dacian, Ludovic Spiess, Dorin Teodorescu ş.a. A interpretat marile roluri ale operetei, dar preferaţii săi au fost Lehar şi Kalman. A concertat în Spania, Franţa, Mexic ş.a. A jucat şi în filme: Străinul, 1963. Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă, casa natală din Pănăţău a devenit casă memorială. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 81 de ani

Visitors
Trafic cu formularele : începând cu 15.12.2015
Pagini vizitate: 34127
Vizitatori unici: 4957


Weather
at Ashburn
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 17 0C
Presiunea atmosferică : 1.03 bari
Umiditatea : 48 %
Viteza vântului : 1 m/s
Răsăritul la : 14:23:30 Bucharest Hour
Apusul la : 01:25:42 Bucharest Hour
Informații de la ora : 19:06:00 Bucharest Hour

JosSus


© Calendare românești | 2017 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și noi cookies Read More pt. a ne asigura că îți oferim cea mai bună experiență. Dacă utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok