Calendare romanesti












This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
06.07.1920 Drăgan, Gleb - inginer, academicianDragan-Gleb(n. 6/19.07.1920, Tătar Copciac, Basarabia - d. 24.10.2014) Inginer. Găgăuz ca etnie. Frate geamăn cu Boris Draganov. A absolvit liceul la Comrat şi Tighina. Facultatea de Electromecanică la Politehnica din Timişoara cu Magna Cum Laude. Specializat în tehnica tensiunilor înalte. A lucrat la Centrala de Gaz şi Electricitate, la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice. Profesor şi decan al Facultăţii de Energetică din Bucureşti. Contribuţii în electrostatică, supratensiuni atmosferice şi de comutaţie. Lucrări: Montarea reţelelor electrice de distribuţie, 2 vol., 1949; Tehnica tensiunilor înalte, 1954, 1996; Supratensiuni atmosferice în instalaţii electroenergetice, 1992. Preşedinte al Comisiei de Energetică a Academiei Române. Membru titular (2004) al Academiei Române, membru al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. A fost ales şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 100 de ani
06.07.1923 Bălăceanu-Stolnici, Constantin - medic neurolog, academician(06.07.1923, Bucureşti)Medic neurolog. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească din Ţara Românească. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti, obţinând în 1948 titlul de doctor în medicină şi chirurgie, cu teza „Consideraţii asupra complexului cerebelo-dento-olivar“, realizată sub conducerea profesorului Ion T. Niculescu. A fost asistent la Catedra de neurologie (prof. N. Ionescu-Şişeşti). În 1952 este exclus de la catedră şi din Institutul Medico-Farmaceutic, pe motive politice. A lucrat în domeniul neurociberneticii.Lucrări: Elemente de neurocibernetică (1967), Personalitatea umană – o interpretare cibernetică (1972), Introducere în studiul Kabbalei (1996). După 1989, preşedinte de onoare al Universităţii Ecologice din Bucureşti şi profesor de neuropsihologie şi anatomie a sistemului nervos la Medicină, profesor de istoria culturii şi ştiinţei. Preşedinte al Societăţii Ateneul Român.Profesor asociat la: Universitatea din Newcastle-upon-Tyne (Anglia), Universitatea Pontificală din Porto Alegre (Brazilia), Universidad Internacional Menéndez Pelayo din Santander (Spania), Academia Medicală Catalană din Barcelona (Spania), Colegiul de Medicină din Paris (Franţa). Ultimul preşedinte al Societăţii internilor şi foştilor interni, desfiinţată abuziv în 1948. Membru al Adunării Naţionale şi al Consiliului Naţional al Bisericii Ortodoxe Române. Preşedinte al familiarilor Ordinului de Malta din România. Preşedinte al Centrului Internaţional Antidrog şi al Drepturilor Omului, format din 14 organizaţii europene. Membru de onoare al Academiei Române. A primit Ordinul Steaua României în grad de Cavaler.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.politiadefrontiera.ro/ro/scoala-severin/i-interviu-cu-academicianul-constantin-balaceanustolnici-13662.html 97 de ani
06.07.1937 Carmel, Shaul - scriitor(n. 06.07.1937, Ştefăneşti, Botoşani - d. 31.03.2011)Scriitor. Plecat în Israel în 1965. Vicepreşedinte al Uniunii Asociaţiilor Scriitorilor din Israel, secretar al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de limba română. Coautor al volumului de interviuri Pacea şi-a ucis soldatul, 1996, consacrat memoriei fostului premier israelian Yitzhak Rabin.Lucrări originale: Jurnal de front, 1967; Florile nisipului, 1968; Răspântii, 1970; Cu mâna pe inimă, 1977; Războiul sărmanilor, 1981; Târziu, 1984; Poezii de nerostit, 1989; Fuga din rai, 1993; Eşti, 1996; Dor de dor, Premiul Academiei Române, 1996; Între El şi mine, 1998; Vânzătorul de zăpadă, 2000; Fericitul care pleacă, 2001; După ultima mea moarte, 2002. Poeziile sale au fost traduse în engleză, maghiară, olandeză, sârbă, idiş. Are trei antologii traduse în rusă şi arabă.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:https://www.botosaninews.ro/46349/cultura/s-a-stins-din-viata-poetul-botosanean-shaul-carmel/ 83 de ani
07.07.1906 Mihoc, Gheorghe - matematician, profesor universitar, academicianMihoc(n. 7 iulie 1906, Brăila - d. 25 decembrie 1981, București) Cursurile primare, liceul şi Facultatea de Ştiinţe la Bucureşti, iar după licenţa în matematică, specializare în Italia. Obţine doctoratul în statistică şi actuariat, după care mai susţine un doctorat şi în ţară. Remarcat de Octav Onicescu, este numit asistent al său la mecanică, algebră şi calculul probabilităţilor. Urcă în ierarhia universitară şi în anul 1946 este profesor pentru matematică la Academia Comercială. În perioada 1951-1960 a ocupat funcţia de decan al Facultăţii de Matematică şi Fizică din Bucureşti, apoi prorector şi rector al Universităţii bucureştene. Este mai întâi membru corespondent al Academiei, apoi titular al acestei instituţii. A fost invitat la prestigioase manifestări ştiinţifice în ţară şi peste hotare, a primit titlul de profesor emerit. Gh. Mihoc are contribuţii extrem de valoroase în domeniile teoriei probabilităţilor, statisticii matematice şi al teoriei asigurărilor. 114 de ani
07.07.1915 Constantinov, Constantin - actorConstantinov-Constantin(07.07.1915, Sucleea, Transnistria – 08.03.2003, Chişinău) Actor. A absolvit Institutul Agricol la Tiraspol şi Şcoala de Teatru din Odessa. Actor la Teatrul Muzical-Dramatic A. S. Puşkin din Chişinău. A jucat în numeroase filme artistice: Leana, Ghiţă, studioul M. Gorki din Moscova, 1955; Când omul nu-i la locul lui, Moldova-film, 1957; Baladă haiducească, 1958; Vă scriu..., 1959; Călătorie în april, 1962; Nuntă la palat, 1969; Explozie cu efect întârziat, 1970; Viforul roşu, 1971; Lăutarii, 1971; Ultimul haiduc, 1972; Undă verde, 1974; Bărbaţii încărunţesc de tineri, 1974; Calul, puşca şi nevasta, 1975; Nu crede ţipătului păsării de noapte, 1976; Pe urmele fiarei, 1976; Care pe care, 1977; Suspectul, 1978; Unde eşti, iubire?, 1980; Adolescenţa, 1981; Deţinutul misterios, 1968; Corbii prada n-o împart, 1988; Codrii, 1991; Troiţa, Telefilm-Chişinău, 1991; Polobocul, 1991. Artist al Poporului din Republica Moldova.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 105 de ani
07.07.1923 Ciulei, Liviu - regizor, academicianLiviu-Ciulei(07.07.1923, Bucureşti – 25.10.2011, Bucureşti) Regizor. A studiat arhitectura, apoi teatrul la Conservatorul Regal de Muzică şi Teatru din Bucureşti. A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck în Visul unei nopţi de vară la Teatrul Odeon. Ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din Bucureşti (mai târziu numit Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia de Richard Nash. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum vă place a lui Shakespeare. În 1965 a primit Premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes pentru filmul Pădurea spânzuraţilor. A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra. A lucrat în multe ţări din Europa, precum şi în Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia. A părăsit România în 1980 şi a fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University şi New York University în New York City. S-a întors în ţară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit director de onoare al Teatrului Bulandra ca un semn de recunoaştere a talentului său pus în slujba scenei şi ecranului românesc. În 1996, UNITER i-a acordat premiul pentru întreaga activitate. Actor: În sat la noi (1951); Nepoţii gornistului (1953); Alarmă în munţi (1955); Valurile Dunării (1959); Soldaţi fără uniformă (1960); Cerul n-are gratii (1962); Pădurea spânzuraţilor (1964), ecranizare după romanul Pădurea spânzuraţilor al scriitorului Liviu Rebreanu; Decolarea (1971); Dragostea începe vineri (1972); Dimitrie Cantemir (1973); Ceaţa (1973); Mastodontul (1975); Falansterul (1979); regizor: Valurile Dunării (1959); Pădurea spânzuraţilor (1964); O scrisoare pierdută (1977) – film TV; scenarist: Răsare soarele (1954, în colaborare cu Mircea Bodianu şi Paul Bortnovschi, regie Dinu Negreanu); Pasărea furtunii (1957, regie Dinu Negreanu); O scrisoare pierdută (1977) – film TV. Membru corespondent al Academiei Române (1992).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011
97 de ani
07.07.1938 Costin, Vasile - arhiepiscop(07.07.1938, Satul Nou, jud. Maramureş) Arhiepiscop. A absolvit Seminarul Teologic la Cluj şi Institutul Teologic la Sibiu. Specializare la Institutul Teologic din Bucureşti, apoi la Atena şi Cairo (Institutul de Arheologie Coptă). Secretar eparhial al patriarhiei Române, hirotonisit arhimandrit în 1974. A fost superior al Aşezămintelor Româneşti din Ierusalim şi reprezentant al patriarhiei Române pe lângă patriarhia Ierusalimului (1975–1979). Arhiepiscop al Târgoviştei din 1991. A participat la vizita delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la Patriarhia Ecumenică şi la Patriarhia Rusă. Lucrări: Scrierea pseudografică „Testamentum Domini“ ca izvor pentru istoria cultului creştin, 1965; Liturghia Sfântului Iacob în ritul sirienilor iacobiţi, 1966; Problema limbilor liturgice în lumina preocupărilor ecumeniste active, 1966.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 82 de ani
08.07.1912 Filip, Margareta - profesor(08.07.1912, Toracul Mare, Banatul Sârbesc – 29.04.1987, Novi Sad) Profesor. A absolvit liceul la Bećkerek (Zrenjanin). A absolvit Facultatea de Fizico-Matematici şi Chimie la Universitatea din Belgrad. A predat fizica şi chimia la liceul din Vârşeţ, secţia reală, apoi la Şcoala Normală, formând generaţii de elevi în spiritul exactităţii ştiinţifice şi al evoluţionismului.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 108 de ani
08.07.1947 Banuş, Tudor - pictor(08.07.1947, Bucureşti)Pictor. Fiu al Mariei B. A absolvit Institutul de Arhitectură la Bucureşti. Specializare la École des Beaux Arts, Paris. Rămas la Paris din 1972. Excelent desenator, s-a ocupat mai ales de ilustraţie de carte, dar a făcut şi pictură. A avut 17 expoziţii personale în Franţa, Austria, Elveţia, RFG, Belgia, SUA. A colaborat la Le Monde, L’Express, Le Point, Le Figaro Magazine, The New York Times, Die Zeit ş.a.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.babelio.com/auteur/Tudor-Banus/193745 73 de ani
08.07.1951 Nemoianu, Petre - economistNemoianu-Petre2nume la naştere Petre Avram (1882, Petrila – 08.07.1951, Aiud)Economist. Familie originară din Nemoiu, Vâlcea. A absolvit Dreptul la Budapesta. Prizonier la ruşi după Primul Război Mondial, s-a întors cu regimentul Alba Iulia format la Iaşi (1917). A fost trimis de Octavian Goga să restabilească legătura cu Legaţia Franceză din Moscova, după ce Ucraina fusese ocupată de austro-ungari.Lucrări: Prizonier la ruşi şi rob la unguri; Prima Alba Iulia. Decorat cu Medalia Ferdinand I cu spade pe panglică şi cu Ordinul Ferdinand I în grad de Ofiţer pentru contribuţiile sale ca voluntar în armata română la eliberarea Ardealului şi Banatului de sub ocupaţia străină. Secretar de stat la Agricultură în Guvernul Gigurtu, înlocuit odată cu venirea lui Ion Antonescu. Arestat în 1946 şi condamnat pentru vina de a fi luptat „împotriva păcii“. Repus în drepturi post-mortem (1997).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 69 de ani
09.07.1900 Graur, Alexandru - lingvist, academicianAlexandru-Graurnume la naştere Alter Grauer (09.07.1900, Botoşani – 09.07.1988, Bucureşti) Lingvist. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, licenţiat în filologie clasică şi limba română. Specializare la École Pratique des Hautes Études şi doctorat la Sorbona. Revenit la Bucureşti, îmbrăţişează activitatea didactică şi, paralel, publică studii în diverse periodice. Înfiinţează şi conduce (1941–1944) liceul particular evreiesc (în perioada când evreilor le era interzis accesul la şcoli din cauza legislaţiei bazate pe numerus clausus dată de Spiru Haret). În 1946 este încadrat în învăţământul superior; între 1954 și 1956 – decan al Facultăţii de Filologie; 1955–1974 – director al Editurii Academiei; 1958–1988 – preşedinte al Societăţii de Studii Clasice etc. În Revista Cultului Mozaic a deţinut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvinte din diferite limbi. Lucrări: Note etimologice, Etimologii româneşti, Evoluţia limbii române, Studii de lingvistică generală, Capcanele limbii române etc. Are contribuţii în domeniile lingvisticii generale, foneticii, gramaticii şi lexicologiei limbilor latină şi română (Tendinţele actuale ale limbii române), onomasticii (Nume de persoane) şi a realizat lucrări de cultivare a limbii (Mic tratat de ortografie): Nom d‘agent et adjectif en roumain, La romanité du roumain, The Romance Character of Romanian, Nume de persoane, Tendinţele actuale ale limbii române, Scrieri de ieri şi de azi, Puţină... aritmetică, Nume de locuri, Gramatica azi, Puţină gramatică, 2 vol., Dicţionar al greşelilor de limbă, 1982. Membru al Societăţii de Lingvistică din Paris. În 1955 este numit membru titular al Academiei Române.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 120 de ani
09.07.1938 Chintea, Pavel - chimist, academicianChintea-Pavel(n. 09.07.1938, Pănăşeşti, Basarabia - d. 10.11.2013) Chimist. A absolvit Institutul de Farmacie din Zaporojie. Profesor universitar şi cercetător la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM. Este autorul unor preparate originale noi cu proprietăţi bioreglatoare pentru agricultură, ecologic inofensive, care sporesc cu mult productivitatea plantelor cultivate (legumicole, spicoase, tutun, sfeclă de zahăr, culturi pomicole, viţă-de-vie ş.a.) şi rezistenţa lor faţă de condiţiile climaterice nefavorabile şi boli. Sub conducerea lui au fost obţinute mai mult de 400 de substanţe chimice noi, unele omologate şi în România, Belarus, Ucraina. Distins cu: Premiul de Stat al Republicii Moldova, Premiul Prezidiului AŞM, Premiul Academiilor de Ştiinţe din Ucraina, Belarus şi Moldova. A primit: Medalia Meritul Civic a Moldovei, Medalia D. Cantemir a AŞM, Medalia de Aur a Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI). Membru titular al Academiei de Ştiinţe din New York şi al Academiei Internaţionale de Informatizare.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 82 de ani
09.07.1943 Pâslaru, Margareta - interpret de muzică uşoară(09.07.1943, Bucureşti) Interpretă de muzică uşoară. A debutat pe când era elevă la liceul Sf. Lazăr, la 15 ani, la Casa de Cultură Griviţa Roşie din Bucureşti. S-a afirmat în emisiunile lui Valeriu Lazarov, scenografia Al. Bocăneţ, la Televiziunea Română. Şlagăre: „Mandolina mea“, „Polca dragostei“ de G. Grigoriu; „Două rândunici“ de R. Şerban; Cum e oare? de F. Bogardo; „Margarete“de Temistocle Popa; „Va veni o clipă“ de P. Urmuzescu. A interpretat şi melodii populare, a scris versurile pentru unele dintre melodiile sale: „Bade, pălărie nouă“; „Cum e oare?“; „Timpul“; „Trandafirii tăi“; „Veronica“. Primul spectacol în străinătate a fost la Cannes, 1968, când a primit Discul de Marmură la Târgul Internaţional al Discului (MIDEM). A rămas în SUA în 1983. Premiul Sony la Festivalul Internaţional al Muzicii, Tokyo. Ochi albaştri, coafură modernă, buze senzuale şi o aluniţă pe obraz perfectă pentru a completa imaginea sexy a unei cântăreţe extrem de iubite în România vremurilor de demult. Nu doar frumoasă, ci şi foarte talentată. În 1983, a plecat din ţară, urmându-şi soţul în Statele Unite. După Revoluţie a revenit deseori, mânată de dorul de casă dar şi pentru a-şi lansa albume şi a fi premiată de diverse organizaţii. Ce face acum: „Păslăriţa” se menţine în continuare în formă: compune, cântă, scrie, are noi proiecte. Surse articol: Enciclopedia Identitatii Românesti – Personalități de Ecaterina Țarălungă, http://www.playboy.ro/playtime/lumea-playboy/cele-mai-sexy-romance-din-anii-60-70-80-12641052 77 de ani
09.07.1946 Similea, Angela - interpret de muzică uşoară(n. 9 iulie 1946, 1 Decembrie, Ilfov) Cântăreaţa care a dominat scena muzicii uşoare româneşti în anii 80. Primul succes îl obține odată cu premiul II de la Festivalul Internațional „Cerbul de aur”, din 1970 când a obținut Cerbul de Argint. La televiziune debutează în cadrul emisiunii-concurs "Emoții în premieră" cu melodiile "Așa ești tu" și "Guantanamera". În 1971 lansează șlagărul lui George Grigoriu "Amurgul", cu care va obține premiul special al juriului la concursul "Ancora Decinului" din Cehoslovacia. În 1972, la Festivalul "Orfeul de aur" din Bulgaria, obține locul II cu melodia "Tu ești primăvara mea" de Florin Bogardo. În 1981 intră în distribuția musicalului "Corina" realizat de compozitorul Edmond Deda și Cella Tănăsescu după "Jocul de-a vacanța", apoi apar melodiile "Fratele meu", "Charles" și "Adio femei". În 1977, cântăreața obține premiul I la Festivalul Mamaia pentru "Un albastru infinit", compusă de Marcel Dragomir. Popularitatea ei devenise imensă iar compozitorii, în frunte cu Marcel Dragomir şi Ion Cristinoiu, se înghesuiau să-i compună şlagăr după şlagăr. Elegantă (la acea vreme era măritată cu afaceristul olandez Jan Hilgen, despre care se spunea că îi aduce ţinutele din străinătate – acesta a fost al treilea soţ al artistei), stilată, cumva sobră, ridicându-se deasupra tuturor cu o superioritate nativă, Angela Similea a fost una dintre femeile frumoase cu care românii se mândreau într-o perioadă în care muzica ţinea, uneori, chiar și de foame. Ce face acum ? După Revoluţie s-a măritat cu politicianul Victor Surdu (al patrulea şi ultimul mariaj). În urma decesului acestuia (2011) Angela Similea s-a retras din viaţa publică dar a participat la filmările unei pelicule inspirate din propria ei viaţă: "Să mori din dragoste rănită" (totodată, titlul unui cântec scris pentru ea de Marcel Dragomir). Sursele articolului: http://ro.wikipedia.org/wiki/Angela_Similea și http://www.playboy.ro/playtime/lumea-playboy/cele-mai-sexy-romance-din-anii-60-70-80-12641052Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:https://www.youtube.com/watch?v=pyDwokgFSB4 74 de ani
09.07.1947 Dauer, Mirabela - interpret de muzică uşoarănăscută Mirabela Scorțaru, (n. 9 iulie 1947, București) este o cântăreață română de muzică ușoară. Mirabela Dauer este considerată de unii critici muzicali ca fiind cea mai bună voce feminină a muzicii pop românești din ultimii 30 de ani. Din 1992 cântă anual în Statele Unite și Canada. Din 1999, după o absență de 7 ani, reia seria turneelor pe Litoral. Dintotdeauna adorã sã ajungã in inima publicului. Este scopul Mirabelei, pe care îl urmeazã pentru a ajunge acolo unde își doreste orice artist care știe sã dãruiascã: în sufletul oamenilor. Nu face compromisuri și nu interpreteazã orice piesã, ci doar melodiile care creeazã emoții. Fiecare piesã interpretatã unic de Mirabela este o realã portiță de acces cãtre cei care o ascultã și o îndrãgesc. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Mirabela Dauer la 10 decembrie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B - "Muzică", "pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești". Sursele articolului:http://ro.wikipedia.org/wiki/Mirabela_Dauer, http://www.mirabeladauer.ro/ro/index.php/biografieSursă imagine prelucrată de calendarele.eu:https://www.youtube.com/watch?v=-qe32HDEnvQ 73 de ani
10.07.1836 Budişteanu, Alexandru - general(10.07.1836, Râmnicu Vâlcea – 1919, Bucureşti)General. Frate cu Constantin B. A absolvit Şcoala de Ofiţeri din Bucureşti. A luptat la Plevna, comandând Regimentul 2 Infanterie de linie. Ajunge comandant al Regimentului 4 Dorobanţi Argeş; director de serviciu şi director general în Ministerul de Război; şef de stat major al Corpului 2 Armată; comandant al Pieţei Bucureşti. A fost prefect al judeţului Argeş şi ales de două ori secretar al Colegiului 1 Argeş. Are mai multe scrieri tipărite în Bucureşti între anii 1875 şi 1910: Cartea soldatului de infanterie; Petrolul; Observaţii la legea minelor; Cestiunea puţurilor arteziene din România.Colecţiile sale de ceasornice, pendule vechi, medalii româneşti, inele şi alte obiecte vechi s-au bucurat de mare interes din partea specialiştilor, fiind printre cele mai valoroase, rarităţi în domeniu. O parte din pendule (20 de piese), precum şi ceasurile mici, peste 200, au fost donate, în 1909, Muzeului Naţional de Antichităţi.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 184 de ani
10.07.1893 Crihan, Anton - avocat, economist, om politicCrihan-Anton(10.07.1893, Sângerei, Basarabia – 1993, Saint Louis, SUA) Avocat, economist, politician. A absolvit liceul la Bălţi şi Facultatea de Economie la Odessa. Specializare la Sorbona. Deputat în Sfatul Ţării şi în Parlamentul României, a fost conducător al Comisiei agrare şi al instituţiei de stat Casa Noastră, care a înfăptuit reforma agrară în Basarabia. A predat la Universitatea din Iaşi şi la Facultatea de Agronomie a universităţii ieşene, cu sediul la Chişinău. A fost numit de două ori subsecretar de stat. În noiembrie 1944 era delegat de Comitetul Basarabenilor pentru a pleca în străinătate în vederea apărării Basarabiei, ceea ce a şi făcut, începând din 1948, ajungând la Paris în iulie 1949 şi în SUA în octombrie 1951.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 127 de ani
10.07.1952 Voicu, Mădălin - om politic, muzician, academician(10.07.1952, Bucureşti)Om politic şi muzician. Fiu al lui Ion V. A absolvit Academia Naţională de Muzică (vioara). Specializări la Trier, Mainz, Stuttgart, Londra. Cursuri dirijorale cu Sergiu Celibidache. Dirijor al orchestrelor simfonice din Craiova şi Ploieşti, al Orchestrei Radio şi al Orchestrei de Cameră Ion Voicu. Profesor de muzicologie la Conservatorul din Izmir, Turcia. A întemeiat şi conduce Fundaţiile Cult şi Ionel Voicu. A înregistrat numeroase piese clasice în interpretare proprie, ca şi piese populare româneşti şi ţigăneşti. Ca om politic a fost: preşedinte al Partidului Libertăţii şi Unităţii Sociale (1994–1996), preşedinte executiv al Partidei Rromilor (1996–2000), membru al Consiliului Naţional al PSD (2000–2004), deputat în Parlamentul României (1996–2008). Cavaler al Ordinului Creştin (2003). Membru de onoare al Academiei Franceze de Ştiinţe, Litere şi Arte.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.festivalenescu.ro/en/uncategorized/madalin-voicu/ 68 de ani
11.07.1817 Grecianu, Nicodim - arhimandritprenume la naştere Nicolae (1762, Bucureşti – 11.07.1817, Cernica) Arhimandrit. A fost tuns în călugărie şi hirotonisit la mănăstirea Cernica. După ce a trecut pe la mănăstirile Snagov şi Tismana, a fost iconom la Mitropolie. Arhimandrit din 1801. A ctitorit o biserică din lemn la Ghermăneşti-Ilfov şi a refăcut biserica mănăstirii Babele-Vlaşca. A tradus din greceşte: Theotocarion adecă canoane de rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, 1795; Neon ecloghion, adecă carte nouă cu alegeri de vieţi vrednice de cuvântat ale unor sfinţi... a lui Nicodim Aghioritu, 1807; Ecloghion, adică adunarea de vreo câteva istorii şi vieţi ale Sfinţilor Părinţi, unele prescrise şi mai îndreptate, 1808; Adunare de învăţături ale multor filosofi şi dascăli... din care unele s-au tălmăcit după grecie şi s-au mai adăugat, 1813, toate rămase în manuscris.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 203 de ani
11.07.1955 Buruiană, Mariana - actor, traducător, scriitor(11.07.1955, Arad)Actriţă, traducătoare şi scriitoare. Urmează studiile teatrale la IATC Bucureşti – secţia actorie. Joacă pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, apoi se transferă prin concurs la Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra din Bucureşti, în anul 1981. În 1995 demisionează de la Teatrul Bulandra pentru a putea colabora la piesa Danaidele de Eschil (regia Silviu Purcărete), pusă în scenă la Teatrul din Craiova. Actualmente predă la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti. Este una dintre semnatarele Apelului pentru condamnarea comunismului.Roluri: Patima (1975); Trei surori, 1978; Romeo şi Julieta, 1978; Este vinovată Corina ?, 1978; Avram Iancu, 1978; Suntem şi rămânem, 1979; Cuibul, 1979; Cei trei muşchetari, 1979; Cum se numeau cei patru Beatles ?, 1980; Program Special LB, 1980; Poezia muzicii tinere, 1981; Lumini şi umbre, 1981; Surorile, 1982; Tartuffe, 1982; Kabala bigoţilor, 1982; Amintiri, 1982; Melodiila Costineşti, Ţapinarii, 1982; Sfârşitul nopţii, 1982; Gustul parvenirii, 1983; Să mori rănit din dragoste de viaţă, 1983; Zacharius, 1983; Linişte, ne privim în ochi, 1983; Passacaglia, 1984; Hamlet, 1985; Ciuta, 1985; Figuranţii, 1987; Hanul dintre dealuri, 1987; Uriaşii munţilor, 1987; Drumeţ în calea lupilor, 1988; Privind în jur cu ochi fără lumină, 1989; Visul unei nopţi de vară, 1991; Mefisto, 1991; Victor sau copiii la putere, 1994; Domnişoara Christina, 1994; Danaidele, 1995; Ochii care nu se văd..., 1996.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.exquis.ro/actrita-cu-chip-angelic-l-a-ales-pe-dumnezeu-mariana-buruiana-nu-s-a-calugarit-dar-scrie-carti-religioase/ 65 de ani
11.07.1955 Dragomiroiu, Maria - interpret de muzică populară(n. 11 iulie 1955, Marcea, Vâlcea). Interpretă de muzică populară. Având o voce deosebită, cu un amplu registru vocal, și fiind posesoarea unei tehnici excelente, de solistă de muzică clasică, Maria Dragomiroiu a fost comparată, mai ales la începutul carierei, doar cu Maria Tănase, doamna cântecului popular românesc. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Maria Dragomiroiu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", "în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului". În 1974, Maria Dragomiroiu a primit premiul revistei Flacăra pentru păstrarea purităţii folclorului. "Există artiști care ajung pe scenă ca urmare a unui vis vechi ce le-a încordat toată ființa an si an. În mintea și sufletul lor a încolțit dorința de a se afla sub lumina reflectoarelor și de a bucura spectatorii și s-au străduit, canalizând tot zbuciumul lor spre această reușită în lumea scenei."Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:https://www.discogs.com/artist/2158033-Maria-Dragomiroiu 65 de ani
12.07.1848 Barac, Ioan - scriitorBarac-Ioannume la naştere Ioan Popovici (1776, Alămor, jud. Sibiu – 12.07.1848, Braşov) Scriitor. A absolvit studiile juridice la Cluj. Profesor în Şcheii Braşovului, a fost „magistratual translator“ al primăriei din Braşov, unde a fost colegul, apoi ginerele lui Radu Tempea, filolog. A întemeiat primul periodic românesc din Braşov, Foaia duminicii, 1837. A tradus şi prelucrat romane populare: Halima, 1836–1840. A scris în spiritul Şcolii Ardelene un basm alegoric în versuri despre cucerirea Daciei de către Traian: Istoria despre Arghir şi Elena cea frumoasă şi pustiită crăiasă, 1801.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 172 de ani
12.07.1908 Noica, Constantin - o altă biografie - filosof, eseist, academicianConstantin-Noica(n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) Filosof şi eseist. Aromân la origini. Primul celebru din această familie a fost Iacovache Noica (1828–1890), proprietar de pământ şi deputat, dar familia a dat şi alte nume cunoscute pentru cultura română: profesorul doctor Dumitru Noica, Paraschiv Noica, Grigore Noica, Andrei Noica, Dan Noica, doctorul Ştefan Noica, Mircea Noica, profesorul doctor Nicolae A. Noica. A absolvit Filosofia la Bucureşti. A făcut închisoare după război (1945–1961). Liber-profesionist. A format o şcoală de filosofie, de la care se reclamă Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu ş.a. A tradus din greacă şi germană. Lucrări: Mathesis sau bucuriile simple, 1934; Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz şi Kant, 1936; De caelo, 1937; Schiţă pentru istoria lui cum e cu putinţă ceva nou, 1940; Două introduceri şi o trecere spre idealism; Cu traducerea primei introduceri kantiene a Criticei Judecării, 1943; Pagini despre sufletul românesc, 1944; Jurnal filosofic, 1944; Fenomenologia spiritului de GWF Hegel istorisită de Constantin Noica, 1962; Douăzeci şi şapte de trepte ale realului, 1969; Platon: Lysis (cu un eseu despre înţelesul grec al dragostei de oameni şi lucruri), 1969; Rostirea filozofică românească, 1970; Creaţie şi frumos în rostirea românească, 1973; Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti, 1975; Despărţirea de Goethe, 1975; Sentimentul românesc al fiinţei, 1978; Spiritul românesc la cumpătul vremii. Şase maladii ale spiritului contemporan, 1978; Povestiri despre om, după o carte a lui Hegel: Fenomenologia spiritului, 1980; Devenirea întru fiinţă, vol. I: Încercarea asupra filozofiei tradiţionale; vol. al II-lea: Tratat de ontologie, 1981; Trei introduceri la devenirea întru fiinţă, 1984; Scrisori despre logica lui Hermes, 1986. Postum: De Dignitate Europae, 1988; Jurnal de idei, 1990; Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru, 1990 (despre fiul său, călugăr catolic aflat în Marea Britanie); Simple introduceri la bunătatea timpului nostru; 1992; Introducere la miracolul eminescian, 1992; Manuscrisele de la Câmpulung, 1997. Membru post-mortem al Academiei Române (1990).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 112 de ani
12.07.1909 Noica, Constantin - filosofConstantin-Noica(n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) Cursuri liceale la "Dimitrie Cantemir" şi "Spiru Haret" din Bucureşti, apoi student la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii bucureştene. Audiază cursurile profesorilor C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, Mircea Florian, Nae Ionescu, ultimul dintre aceştia exercitând o influenţă notabilă asupra tânărului student şi a preocupărilor sale filosofice ulterioare absolvirii facultăţii. Cu teza de licenţă Problema lucrului în sine la Kant se inaugurează una dintre direcţiile esenţiale, cea de istoric al filosofiei, în special al filosofiei germane. A fost bibliotecar la Seminarul de istorie a filosofiei, a fost membru al grupului Criterion. A făcut o specializare în Franţa, iar în 1940 şi-a susţinut teza de doctorat. Între anii 1941-1944 a lucrat la Berlin, fiind referent la Institutul româno-german, dar s-a ocupat şi de reeditarea lucrărilor lui Nae Ionescu. A editat Izvoare de filosofie. În perioada 1945-1958 a avut domiciliu forţat, iar din 1958 până în 1964 a fost deţinut politic. Din 1965 până în 1975 a lucrat la Institutul de Logică al Academiei Române, fiind cercetător. Dintre lucrările mai cunoscute amintim: Mathesis sau bucuriile simple; Jurnal filosofic; Douăzeci şi şapte de drepte ale realului; Sentimentul românesc al fiinţei; Devenirea întru fiinţă; Scrisori despre logica lui Hermes. Din 1976 se retrage la Păltiniş. 111 de ani
12.07.1927 Ciucu, George - matematician, academicianCiucu-George(12.07.1927, Cristian, Braşov – 15.02.1990, Bucureşti) Matematician. A absolvit Facultatea de Ştiinţe, Secţia matematici, la Universitatea din Bucureşti. Profesor la Facultatea de Matematică a aceleiaşi universităţi, specialitatea teoria probabilităţilor şi statistică matematică şi rector al universităţii. Contribuţii în domeniul modelării probabilistice. Lucrări: Procese cu legături complete, 1960; Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, 1963; Teoria jocurilor, 1965; Introducere în teoria aşteptării, 1967; Probabilităţi şi procese stochastice, 2 vol., 1978–1979. Membru corespondent al Academiei Române (1974), secretar general al ei (1974–1990).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 93 de ani
12.07.1943 Alexandru, Radu F. - scriitornume la naştere Feldman (12.07.1943, Bucureşti) Scriitor. A studiat la Bucureşti matematica, filosofia şi regia de teatru. Lucrări: Cu faţa spre ceilalţi, proză, 1971; Umbrele zilei, teatru, 1974; O şansă pentru fiecare, teatru, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1979; Buna zi de mâine, teatru, 1981; Mlaştina, teatru, 1992; Nimic despre Hamlet, teatru, Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, 1995. A scris scenarii pentru numeroase filme: La capătul liniei, 1981; Punct şi de la capăt, 1983; Omul zilei, Premiul Special al Juriului la Montpellier, Premiul Uniunii Cineaştilor Români pentru scenariu, 1997. Cele mai multe dintre piese i s-au jucat la Timişoara. Director executiv al Forumului pentru Starea Culturii, senator (1996–2000), vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale de Prietenie România–Israel.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 77 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 23 0C
Presiunea atmosferică : 1.019 bari
Umiditatea : 53 %
Viteza vântului : 2 m/s
Răsăritul la : 02:40:59
Apusul la : 18:00:31
Informații de la ora : 20:09:38

JosSus


© Calendare românești | 2020 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X