Calendare romanesti
Calendare romanesti












This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
11.12.1916 Buzdugan, Gheorghe - inginer, academicianBuzdugan-Gheorghe(n. 11.12.1916, Cuciulata, jud. Braşov - d. 20.09.2012, Cuciulata, jud. Brașov) Inginer (specialist în sisteme tehnologice). A absolvit Politehnica din Bucureşti (Electromecanica). A lucrat la ASTRA vagoane (1940–1946), apoi a fost profesor la Institutul Politehnic din Bucureşti. Fost membru supleant al CC al PCR. Contribuţii în domeniul rezistenţei materialelor şi vibraţii. Lucrări: Rezistenţa materialelor. Îndrumar, 50 vol.; Mecanică teoretică, 13 vol.; Teoria vibraţiilor, 4 vol.; Manualul inginerului mecanic, 4 vol. Este preşedinte de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. Membru al Academiei Române din 1990. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 101 de ani
11.12.1942 Cseh, Szobi - cascadorSzobi-Cseh(n. 11 decembrie 1942, Miercurea Ciuc – d. 1 august 2014, București) a fost cel mai bun cascador român. „Era un om care întotdeauna era în stare să intervină pentru a aplana unele certuri care puteau să apară în condițiile de filmare. Cu blândețe, cu profesionalism reușea să explice chiar dacă se întâmpla să nu iasă la fix ceea ce trebuia. Ca om era de o blândețe extraordinară. Era un băiat minunat", a declarat la Realitatea TV Alexandru Arșinel. „La el riscurile erau calculate. Era un coleg admirabil. Mi-l aduc aminte ca pe un adevărat voinic, ca în basmele românești. Era el însuși un împătimit al filmului, al sportului, al mișcării, al colegialității, pentru că profesia sa nu se putea face decât să ai în stânga, în dreapta, în față, în spate oameni curajoși", a spus Ion Besoiu la Realitatea TV. Recunoașterea internațională pentru contribuțiile artistice ale lui Szobi Cseh: 1973 - Festival Paris - cea mai bună mișcare scenică străină - piesa „Viziuni flămânde”; 1974 - Festival Berlin - cele mai valoroase lupte, filmul „Tekumsekh”; 1974 – Festival Viena – locul I, piesa „Stan Pățitul”; 1985 - Festivalul de film „Sommerfilmtage” („Zilele de vară ale filmului") de la Berlin - cel mai bun regizor de acțiune; în același an, desemnat cel mai bun cascador din Europa conform sondajului realizat de revista vest-germană „Bunte Illustrierte”. Din 1974 a colaborat la realizarea a 38 de filme artistice străine ca regizor al secvențelor de acțiune sau cascador. A realizat peste 70 de spectacole cu specific de cascadorie–divertisment în țară și străinătate. Sursele articolului: http://www.ziare.com/stiri/morti/szobi-cseh-a-murit-reactii-emotionante-pe-scena-artistica-1314230; http://ro.wikipedia.org/wiki/Szabolcs_Cseh 75 de ani
11.12.1951 Chistrugă, Ion - director de imagine(11.12.1951, Sculenii Vechi, Republica Moldova) Director de imagine. Frate cu Mircea C. După ce a absolvit liceul la Chişinău s-a angajat la Moldova Film şi a traversat toate etapele meseriei de operator de imagine. Şi-a sporit experienţa lucrând şi la Belarus Film din Minsk, studiourile Maxim Gorki şi Mosfilm din Moscova. A revenit în 1997 la Moldova Film şi a realizat imaginea (uneori şi regia şi scenariul) pentru filme documentare: Acum e singur, 1997; Meşteşugul strămoşilor, 1998; Moldova în situaţii extreme, 1999; Respiraţie artificială, 2001; Bine aţi venit în Moldova, 2002; O scrisoare pe Internet, 2003; Ştefan cel Mare – ctitor de Ţară, 2004; Dacii şi Romanii, 2006; Romanicii şi migratorii, 2006; Formarea statului medieval Ţara Moldovei, 2006; Alexandru cel Bun şi Nou, 2006; Pământ dionisiac, 2007. Om Emerit al Artei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 66 de ani
12.12.1893 Robinson, Edward G. - actor americanRobinson-G-Edwardnume la naştere Emanuel Goldenberg (12.12.1893, Bucureşti – 26.01.1973, New York) Actor american. Văr cu Paul Muni. A început clasele primare la Bucureşti şi a emigrat cu familia în SUA în 1903. După ce a absolvit Townsend Harris High School şi City College of New York, a intrat la American Academy of Dramatic Arts din New York, dată la care şi-a schimbat numele. A debutat în 1913 pe Broadway, ca actor de teatru, dar a făcut carieră fulminantă în filmul sonor. A avut propria sa companie cinematografică, Samuel Goldfish (supranumită Samuel Goldwin). A jucat roluri de gangsteri alături de Humphrey Bogart, James Cagney, Bette Davis, Johnny Rocco, Lionel Barrymore, Laureen Bacall (şi ea plecată tot din România) în filme care au făcut epocă: Five Star Final (1931); Smart Money (1931); Tiger Shark (1932), Kid Galahad (1937); A Slight Case of Murder (1938); Dr. Ehrlich’s Magic Bullet (1940); Double Indemnity (1944); The Woman in the Window (1945); Scarlet Street (1945); Key Largo (1948). Anchetat între 1950–1952 de Comisia pentru Activităţi Antiamericane pentru poziţia lui de stânga. În 1956 a constituit, cu propria sa colecţie, un muzeu de artă antică grecească. A revenit la cinematografie în 1959 şi i-a avut parteneri pe Frank Sinatra, Marlon Brando, în filme regizate de Francis Coppola. Ultimul mare rol a fost în Soylent Green, film SF, 1973. I s-a decernat Premiul Oscar de onoare, pentru întreaga activitate, 1973. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 124 de ani
12.12.1936 Balaş, Iolanda - atletBalas-Iolandanume la naştere Balázs Jolán (n. 12.12.1936, Timişoara - d. 11.03.2016) Atletă. Provenea dintr-o familie română-maghiară. De mai multe ori campioană mondială la sărituri, preşedintă a Federaţiei Române de Atletism (1988–2005). Între 1957 şi 1967 a învins în 140 de întreceri consecutive, depăşindu-şi recordul său mondial de 14 ori, ducându-l de la 1,75 m la 1,91 m. Primul său record mondial a fost în 1956, la Bucureşti. A primit, în 2006, din partea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Colanul de Aur pentru întreaga activitate. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 81 de ani
12.12.1946 Brătianu, Constantin - inginer energetic, academician(12.12.1946, Călăraşi) Inginer energetic. A absolvit Facultatea de Energetică la Politehnica din Bucureşti, s-a specializat la Atlanta, Georgia, SUA. Profesor la Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică. Contribuţii în domeniul transferului de căldură şi de masă, procese bifazice apă-aburi. Lucrări: Modelarea numerică cu elemente finite, 1986; Metode cu elemente finite în dinamica fluidelor, 1983. Membru fondator al Societăţii Româneşti de Termotehnică, membru al European Nuclear Society, membru al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 71 de ani
13.12.1833 Aurelian, Petre S. - economist, agronom, om politic, academicianAurelian-S-Petre(13.12.1833, Slatina – 24.01.1909, Bucureşti) Economist, agronom, om politic. A studiat mai întâi la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti, apoi la Şcoala Superioară de Agronomie din Grignon, Franţa. Se întoarce în România, unde este angajat inginer la Ministerul Lucrărilor Publice şi profesor la Şcoala de Agricultură din Pantelimon. A funcţionat şi ca redactor la publicaţiile Monitorul şi Agronomia. A fost ales deputat, senator, numit ministru al Lucrărilor Publice (1877–1878 şi 1887–1888) şi ministru al Educaţiei (1882–1884), prim-ministru (1896–1897). A militat pentru independenţa economică a României şi industrializarea ţării, pentru protejarea industriei de către stat. Lucrări: Cum se poate fonda industria în România; Industria română faţă cu libertatea comerţului de importaţiune. Membru titular al Societăţii Academice Române din 1871, preşedinte al Academiei între 1901 şi 1904. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 184 de ani
13.12.1856 Praporgescu, David - general, profesorPraporgescu-David(13.12.1856, Turnu Măgurele – 30.09/13.10.1916, Câineni, Vâlcea) General. A urmat Şcoala Normală pentru Învăţătura Poporului Român din Bucureşti şi a fost învăţător în satul Liţa. A plecat voluntar în Războiul de Independenţă, după care a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri Activi. Specializare în Franţa şi Austria. Profesor la Şcoala de Ofiţeri de Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti. Din 1909 şef al Statului Major al Inspectoratului General al Armatelor. În 1916 era general de brigadă şi comandantul Brigăzii 20 infanterie, pe care a condus-o în luptele de pe valea Lotrului şi valea Oltului. A murit în explozia unui obuz în timp ce inspecta armatele. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 161 de ani
13.12.1890 Cristea, Alexandru - profesor de muzică, dirijor de coruri, compozitorCristea-Alexandru(13.12.1890, Chişinău – 27.11.1942, Chişinău) Profesor de muzică, dirijor de coruri şi compozitor. Studii: şcoala muzicală din Chişinău şi Conservatorul Unirea. A activat ca profesor de muzică şi diacon la Otaci (lângă Soroca) şi Tatarbunar (Cetatea Albă). Profesor de muzică şi conducător de cor la Liceul Eparhial de Fete, Chişinău. A compus muzică corală, este autorul celebrului cântec „Limba noastră” (pe versurile lui A. Mateevici), care astăzi este imnul Republicii Moldova. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 127 de ani
13.12.1893 Atanasiu, Gheorghe - fizician, geofizician, academicianAtanasiu-Gheorghe(13.12.1893, Bacău – 4.04.1972, Bucureşti) Fizician, geofizician. Contribuţii în domeniul fotoelectricităţii, opticii şi căldurii. A măsurat radioactivitatea surselor de apă din România şi magnetismul terestru, întocmind hărţi magnetice. Inventatorul monocromatorului în infraroşu (în 1925) şi creatorul metodei de determinare optică a căldurii de disociere. Lucrări: Mésures du magnétisme terrestre en Transylvanie en 1938 (1939), Etudes de Géophysique pure et appliquée (1950). Profesor emerit. Membru al Academiei Române (1963). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 124 de ani
13.12.1900 Perlea, Ionel - dirijorPerlea-Ionel(13.12.1900, Bucu, com. Ograda, jud. Ialomiţa – 29.07.1970, New York) Dirijor. A studiat compoziţie şi dirijat la München şi Leipzig (1918–1923). Şi-a dirijat în 1919 propria compoziţie la Ateneul Român. A fost dirijorul Operei din Cluj şi apoi al Operei din Bucureşti. Din 1945 Scala din Milano îi oferă un contract permanent pentru dirijarea orchesteri sale. La recomandarea lui Arturo Toscanini, care îl desemnează urmaş al său dăruindu-i propria baghetă, Ionel Perlea semnează un contract cu Connecticut Symphony Orchestra din New York pentru anii 1952–1959. Urmând aceluiaşi Toscanini, funcţionează în perioadele 1952–1959 şi 1965 – 1970 ca profesor de artă dirijorală la Manhattan School of Music din New York. În 1969 dă ultimile sale concerte în Bucureşti la Sala Palatului şi la Ateneul Român. Suferă un atac vascular cerebral cu paralizia parţială a braţului drept (1955). Cu eforturi mari a învăţat să dirijeze numai cu mâna stângă şi a reuşit o performanţă memorabilă cu opera Tosca de Giacomo Puccini. Printre compoziţiile sale se numără un concert pentru vioară şi orchestră, piese de muzică de cameră, muzică simfonică. A lăsat numeroase înregistrări pe discuri (o serie la celebra casă de discuri Remington) din repertoriul simfonic sau de operă. A obţinut Premiul pentru compoziţie George Enescu pentru Quartetul de coarde op.10 (1926). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 117 de ani
13.12.1918 Comes, Liviu - compozitorComes-Liviu(13.12.1918, Şerel, jud. Hunedoara – 28.09.2004, Bucureşti) Compozitor. A absolvit Conservatorul la Cluj, ca elev al lui Sigismund Toduţă, dar şi Facultatea de Medicină din Cluj. A audiat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj. Profesor şi rector al Conservatorului din Cluj, apoi profesor al Conservatorului din Bucureşti (1971–1984). A compus muzică didactică şi corală, a scris studii erudite despre muzică: Melodica palestriniană (1971); Lumea polifoniei (1984); Tratat de contrapunct vocal şi instrumental românesc (1986). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 99 de ani
14.12.1842 Jianu, Iancu - haiduc, boieriancu-jianu(1787, Romanaţi – 14.12.1842, Bucureşti) Celebrul haiduc, boier, sol și căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu. Îi cunoaștem înfățișarea imaginată în portretul său, de pictorița Hortensia Popescu. Din fericire pentru iubitorii de istorie se păstrează și o relatare a contemporanului său, Ion Ghica: „Om scurt, îndesat, rumen la față, ras și cu mustața deasă și scurtă, îmbrăcămintea lui: dulamă, pantaloni și scurteică, pe cap șapcă, la brâu pistoale și un cuțit cu prăsele de os și pușca în cumpănă în mâna dreaptă. Ajunsese de o dibăcie vestită în călărie și în vânatoare, încaleca fără a pune piciorul în scară și nici mâna pe coama calului și băga glonțul prin veriga de inel.“. A încercat cu curaj să-și schimbe lumea în care a trăit, croită strâmb, mai ales de străinii care conduceau atunci Țara Românească. Influența imperiilor hasburgic și otoman, ultimii domni fanarioți care conduceau doar pentru interesul otoman și al lor personal, l-a convins pe tânărul descendent al unei familii boierești din Oltenia să ia calea haiduciei. La apogeul puterii, Iancu Jianu conducea în jur de 2000 - 3000 de haiduc. A substituit o perioadă puterea domnească în regiune în haosul instaurat de ocupația austriacă, intervențiile pasvangiilor turci de la sudul Dunării și domnia lui Caragea vodă. Pe acesta nu se sfiește să-l prade în anul 1815, când a atacat şi a jefuit poştalionul lui, luând din acesta o mare sumă de bani. Momentul culminant îl constituie campania dusă de haiduci în 1809 la sud de Dunăre, în urma căreia sunt incendiate Vidinul și Plevna, fiind ucis și pașa din Vidin, în replică la acțiunile pașalei care atacase Craiova și mai multe sate din Oltenia. Este, de asemenea, distrusă din temelii raiaua turcească de la Turnu Măgurele pe care turcii n-au mai reușit s-o reconstruiască niciodată. Iancu Jianu ajunsese să se poarte ca un domn, făcând danii bisericilor, construind clădiri pentru binele obștii în Craiova și Caracal. O întâmplare romantică, i-a salvat viața. Prins de mai multe ori, a evadat și și-a continuat lupta sa, dar este odată și osândit la moarte în București de domnitorul Caragea fără putință de scăpare. Mai multe domnițe se oferă să-l ia de soț pentru a-i salva viața după obiceiul pământului. Sultana Gălășescu, o jupâniță din anturajul domniței Ralu este aleasă de haiduc și astfel a fost grațiat. În 1821 Iancu Jianu la anii maturi îl întâmpină într-un cadru emoționant pe Tudor Vladimirescu. Cetele de haiduci strânse de Jian fac joncțiunea la Slatina cu armata lui Tudor, haiducii lui Iancu Jianu intră în rândurile pandurilor. În aprilie 1821, împreună cu stolnicul Boranescu, a fost trimis în misiune la pașa de Silistra, Mehmed Selim, pentru a-l convinge să renunțe la intervenția pe care urma să o facă în Țara Românească. Adversar redutabil pentru turci, aceștia profită de ocazie și la ordinul pașei, cei doi au fost arestați și eliberați abia în august 1821, după reprimarea mișcării. În 1823 a fost arestat ultima dată, sub acuzația că voia să devină un al doilea Tudor Vladimirescu, dar a fost eliberat curând fiind străin de acuză pentru prima oară în viața sa. Știm cu exactitate că Iancu Jianu s-a stins din viață la 14 decembrie 1842, cum se află consemnat în Condicile civile ale Bisericii Maica Domnului din Caracal, ctitorie a Jienilor, unde și-a găsit și odihna, departe de tumultul haiduciei. Ascuns de Iancu Jianu în zidul casei sale, steagul pandurilor lui Tudor, realizat de Petrache Poenaru (celebrul inventator al stiloului) a fost înapoiat după 100 de ani prin grija unui urmaș al său. În anul 1910, osemintele lui Iancu Jianu au fost strămutate în cimitirul orașului Caracal, alături de cele ale soției, Sultana, decedată în 1869, pentru a-i fi respectată dorința acesteia. Casa haiducului, restaurată după planurile arhitectului R. Mariani, a devenit „Casa memorială Iancu Jianu“, unul dintre punctele muzeistice de atracție din Caracal. Sunt expuse aici cărți cu însemnări marginale, documente, stampe, tablouri, arme și alte obiecte care au aparținut haiducului, păstrându-i vie amintirea. Tradiția orală învăluie în mister haiducii lui Iancu Jianu și după dispariție. Se crede că au îngropat averi fabuloase în peşterile din Munţii Builei. O referință pentru haiducul de altădată este și filmul Iancu Jianu haiducul din 1980. Sursele articolului: http://www.museum.com/ja/showdia/id=3675;http://jurnalul.ro/special-jurnalul/omul-iancu-jianu-531924.html; http://ro.wikipedia.org/wiki/Iancu_Jianu;http://adevarul.ro/locale/craiova/iancu-jianu-fost-mai-vestit-haiduc-oltenia-actiunile-fost-indreptate-boierilor-1_513c41e200f5182b85ec3dbe/index.html 175 de ani
14.12.1887 Madgearu, Virgil Traian N. - economist, sociolog, ministru, academicianVirgil-Madgearu(14.12.1887, Galaţi – 27.11.1940, pădurea Snagov) Economist, sociolog şi politician de stânga. Aromân la origini. Doctor în ştiinţe economice şi finanţe la Leipzig. A emis o teorie economică în legătură cu dezvoltarea tipică a ţărilor agrare precum România. A scris multe lucrări bazate pe propriile sale cercetări şi statistici în legătură cu structura şi perspectivele economiei româneşti. Membru proeminent şi principal teoretician al Partidului Ţărănesc şi al succesorului său, Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ). A avut o importantă activitate ca eseist şi jurnalist şi s-a aflat pentru o lungă perioadă de timp la conducerea editorială a revistei Viaţa Românească. A fost teoreticianul care a fundamentat doctrina politică a curentului numit ţărănism. Lucrări: Zur industriellen Entwicklung Rumäniens (Despre dezvoltarea economică a României, 1911); În chestiunea meseriaşilor (1911); Industria la domiciliu şi asigurările sociale (1913); Structura şi tendinţele băncilor populare în România (1914); Ocrotirea muncitorilor în România (1915); Teoria şi tehnica întreprinderilor comerciale şi industriale (1915); Studiul transporturilor în economia social (1916); Organizarea comerţului exterior în epoca de tranziţie (1919); Ţărănismul (1921); Doctrina ţărănistă (1923); Revoluţia agrară şi evoluţia clasei ţărăneşti (1923); Dictatură economică sau democraţie economică? (1925); Romania’s new economic policy (Noua politică economică a României, 1930); Înţelegerea economică a statelor dunărene (1932); Politica noastră financiară în cursul depresiunii economice (1933); Notre collaboration technique avec la Société des Nations (Colaborarea noastră tehnică cu Liga Naţiunilor, 1933); Pentru apărarea avuţiei statului (1934); Reorganizarea sistemului de credit (1934); Agrarianism, capitalism, imperialism (1936); Realitatea finanţelor publice româneşti (1937); La politique extérieure de la Roumanie 1927–1938 (Politica externă a României, 1927–1938, 1939); Evoluţia economiei româneşti după primul război mondial (1940); Studiul întreprinderilor industriale şi comerciale (postum, 1944). A fost ministru de Finanţe în 1929, 1930 şi 1933. A fost asasinat de un comando legionar pentru poziţiile sale antifasciste. Membru post-mortem al Academiei Române (1990). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 130 de ani
14.12.1898 Caraman, Petru - folclorist, academician(14.12.1898, com. Vârlezi, jud. Galaţi – 9.01.1980, Iaşi) Folclorist. A absolvit Literele şi Filosofia la Iaşi, avându-i profesori pe G. Ibrăileanu, Al. Philippide, Ion Petrovici, Dimitrie Gusti. Specializări la Varşovia, Lvov, Cracovia (1925–1928). Director al Institutului Român din Sofia (1934–1937), profesor de slavistică la Universitatea din Iaşi. A publicat lucrări de folcloristică şi etnografie comparată: Datinile româneşti, în limba franceză, 1934; Descolindatul în sud-estul Europei, 2 vol., 1981; Colindatul la români, slavi şi alte popoare, 1983, postum. Membru post-mortem al Academiei Române (1991). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 119 de ani
14.12.1918 Beligan, Radu - actor, academicianRadu-Beligan(n. 14.12.1918, com. Galbeni, judeţul Bacău - d. 20.07.2016, București) Actor de teatru, film, televiziune şi radio. A studiat la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, profesoară Lucia Sturdza Bulandra – studii neterminate. 1937–1938: studiază Dreptul şi Filosofia la Bucureşti. Membru PSD din 1947. Membru al Partidului Comunist Român din 1962. Deputat în Marea Adunare Naţională. Director al Teatrului Naţional Bucureşti: 1989–1990. Roluri la TNB: O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1948; O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1949; Iarba rea de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1949; Trei surori de A.P. Cehov, regia Moni Ghelerter, 1950; D’ale carnavaluluide I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1951; Momente de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1952; Revizorul de Nikolai Vasilievici Gogol, regia Sică Alexandrescu, 1952; Ultima oră de Mihail Sebastian, regia Moni Ghelerter, 1953; Matei Millo de Mircea Ştefănescu, regia Sică Alexandrescu, 1953; Mielul turbat de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1954; Platon Krecet de Alexandr Korneiciuk, regia Alexandru Finţi, 1954; Apus de soare de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Marietta Sadova, Mihail Zirra, 1956 şi 1973; O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1956; Ziariştii de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1956; În valea cucului de Mihai Beniuc, regia Sică Alexandrescu, 1959; Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee, regia Michel Făgădău, 1970; Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian, regia Mihai Berechet, 1971; Simfonia patetică de Aurel Baranga, regia Aurel Baranga, 1973; Prizonierul din Manhattan de Neil Simon, regia Mihai Berechet, 1973; Danton de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974; Richard al III-lea de William Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976; Romulus cel Mare de Friedrich Dürrenmatt, regia Sanda Manu, 1977; Caligula de Albert Camus, regia Horea Popescu, 1980; Cotletele de Bertrand Blier, regia Gelu Colceag, 1998; Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1998; Numele trandafirului după Umberto Eco, regia Grigore Gonţa, 1998; Take, Ianke şi Cadâr de Victor Ion Popa, regia Grigore Gonţa, 2001; Egoistul de Jean Anouilh, regie proprie, 2004. Roluri în film: O noapte furtunoasă, 1943; Visul unei nopţi de iarnă, 1946; Răsună valea, 1949; Bulevardul Fluieră Vântu – scurtmetraj, 1950; Lanţul slăbiciunilor, 1952; O scrisoare pierdută, 1953; Afacerea Protar, 1955; Directorul nostru, 1960; Bădăranii, 1960; Celebrul 702, 1962; Lanterna cu amintiri, 1963; Paşi spre lună, 1964; Castelanii, 1966; Şeful sectorului suflete, 1967; Explozia, 1972; Întoarcerea lui Magellan, 1973; Agentul straniu, 1974; Tată de duminică, 1975; Singurătatea florilor, 1976; Cuibul salamandrelor,1976; Instanţa amână pronunţarea, 1976; Premiera, 1976; Braţele Afroditei, 1978; Aurel Vlaicu, 1977; Iancu Jianu, zapciul, 1980; Reţeaua „S“, 1980; Iancu Jianu, haiducul, 1981; Întoarcere la dragostea dintâi, 1981; Galax, omul păpuşă, 1983; Horea, 1984; Cui i-e frică de Virginia Woolf? – film TV, 1995; Trahir, 1993; După-amiaza unui torţionar, 2001. Alte activităţi: profesor la Institutul de Teatru şi Film: 1950–1965; director al Teatrului de Comedie: 1961–1969; preşedinte activ (1971) şi apoi preşedinte de onoare pe viaţă (1977) al Institutului Internaţional de Teatru; autorul mesajului internaţional pentru Ziua Mondială a Teatrului: 27 martie 1977; copreşedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO: 1971–1978; Membru al Cartelului Internaţional de Teatru, 1967; membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet (director general în Ministerul Afacerilor Culturale al Franţei); membru al Academiei Le Muse din Florenţa. Premii şi distincţii: Ordinul Drapelul Iugoslav cu Steaua de aur şi Colan; Artist Emerit, 1953; Artist al Poporului, 1962; Premiul Academiei Le Muse din Florenţa, 1980; decorat cu Ordinul Serviciu Credincios în rang de Mare Ofiţer; Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, 2003; Trofeul România 2000, 2003; Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru, 2002; Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, 2002; Premiul Academiei Române, 1997; Premiul Galei UNITER – Trofeul Dionysos, 1995–1996; Premiul Academiei Române, 1997. Cetăţean de onoare al municipiilor Iaşi şi Bacău. Membru de onoare al Academiei Române (2004). Sursa imaginii : https://www.facebook.com/Istrocolor/ Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 99 de ani
14.12.1925 O`Brien, Helen - om de afaceriHelen-OBrien(n. 14 decembrie 1925, București – d. 28 septembrie 2005) Numele la naștere Elena Constantinescu. Cofondatoare, împreună cu soțul ei Jimmy, a legendarului club de noapte din Londra, ,,Eva”, situat pe o alee de pe Regent Street, începând cu anul 1953. Clubul a funcționat timp de 39 de ani. Era renumit pentru discreția sa - jurnaliștii și fotografii nu putea să-l frecventeze -și pentru frumusețea fetelor sale. Celebrități ale epocii precum Aristotel Onassis, Frank Sinatra, Shirley Bassey, Barbara Cartland, Jack Hawkins, Errol Flynn, s-au numărat şi ei printre membrii clubului lui Helen. Dintre personalitățile din România ale vremii, Nicu Ceauşescu a fost remarcat în acest club, și despre el circulând anecdote referitoare la vizita din 1974. Helen O`Brien (Elena Constantinescu) revenea în România abia în 1990. A adus cu ea o asociaţie britanică şi 20 de tone de alimente şi îmbrăcăminte pentru a ajuta săracii din România. A încercat să-şi recupereze o parte din proprităţile părinţilor, arestaţi politic în timpul regimului communist și a reușit în urma unui proces cu statul român să recâştige un teren al familie sale. Eroina adună în memoriile sale, intitulate ,,Regina nopţii : cabaretul Eva”, poveștile trăite. Surse articol: http://www.telegraph.co.uk/news/obituaries/1498739/Helen-OBrien.html; http://adevarul.ro/locale/alexandria/helen-obrien-superba-spioana-romanca-marea-britanie-l-a-dat-afara-nicu-ceausescu-clubul-ei-i-a-pipait-animatoarele-1_56996aad37115986c6888276/index.html Sursă imagine: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/helen-obrien-superba-spioana-romanca-marea-britanie-care-l-dat-afara 92 de ani
14.12.1946 Urziceanu, Aura - cântăreț de jazz(14.12.1946, Bucureşti) Cântăreaţă de jazz. A început să cânte de la 16 ani şi a obținut locul II la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, 1969. A dat concerte în SUA, unde a urcat pe scenă alături de Ella Fitzgerald şi Duke Ellington. Discuri: Aura (1972), Arie din suită (1973), Seară de Jazz cu Aura (1974), Take Five (cu Cvintetul Bucureşti, 1974), Oh, My Love (1975), Over The Rainbow (1977), Thad & Aura (cu Thad Jones, 1977), Dulce cântec românesc (cu George Urziceanu, 1977), Once I Loved (1981), I Found Love Again (1996), Dor de viaţă (2000). A câştigat Cupa Europeană la Knokke le Zoutte, Belgia, 1971. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 71 de ani
14.12.1968 Chilian, Florin - muzicianFlorin-Chilian(n. 14.12.1968) este muzician și jurnalist român. Pornind în viața ca un copil orfan muzicianul este unul dintre cei mai ascultați la această oră. Ultimul album Autistul – Nu-l mai goniţi pe Brâncuşi îi confirmă valoarea. Deși este o personalitate foarte cunoscută care nu mai are nevoie de nicio prezentare cităm două referințe din presă : ... 21 noiembrie 2011 – adevarul ,,Mulţi declară că îl detestă, dar toată lumea îi iubeşte muzica. Mă aşteptam să declare că acest lucru îl supără, dar nici vorbă de aşa ceva. Florin Chilian recunoaşte că îi place să fie controversat. Mai mult decât atât, că a şi muncit pentru a stârni controverse. De ce? Pentru că oamenii pot fi, deopotrivă, curve şi prinţi, iar întâmplările din viaţa lor îi aruncă de pe un taler pe altul al balanţei. Unii reuşesc să găsească un echilibru, alţii, nu. Florin Chilian vorbeşte despre perioada sa de ,,curvăsărie”, dar şi despre sentimentele sale cele mai profunde.”... ,, Un artist controversat - care nu a întrerupt, încă, munca pentru rotunjirea acestui adjectiv - dar care posedă un talent ostentativ, un nume care, rostit fiind, îţi aduce în minte şi pe buze un anumit cântec: Zece – Florin Chilian. Despre personalitatea sa vorbeşte şi el, fără a ocoli vreun prilej, dar şi propria creaţie muzicală. Noi, restul, publicul, câştigaţi rămânem dacă îl luăm de mână -atunci când simţim cu tărie că se impune - pe omul Florin şi-l aşezăm pe un scaun, în timp ce ascultăm, cu luare-aminte, muzica şi textele artistului Chilian.” Sursele articolului: http://www.chilian.ro/florin-chilian-am-muncit-mult-ca-sa-ajung-controversat/; http://www.chilian.ro/reverenta-facuta-lui-dumnezeu/ Sursa imaginii: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/florin-chilian-drepturi-de-autor-credidam-racket-razbunare-bani-furati-isi-face-singur-dreptate-486988.html 49 de ani
15.12.1840 Buicliu, Grigore Mithridate - traducătorBuicliu-Grigore-Mithridate(15.12.1840, Iaşi – 13.12.1912, Bucureşti) Traducător. Etnie armeană. A studiat la Colegiul Armean din Paris, a terminat Dreptul la Iaşi. Biblioteca sa, cu lucrări rare despre istoria migraţiei armenilor, a fost lăsată prin testament Academiei Române. Junimist. A tradus cronica armeană în versuri a lui Minas Tokatţki – Cânt de jălire asupra armenilor din Ţara Vlahilor, 1895. A scris Cameniţa sau Cronica armenilor din Polonia şi Moldova, 1906, primul studiu de pe teritoriul românesc de acest fel, care recunoaşte migraţia locuitorilor din spaţiul Armeniei de azi în zona carpatică încă din perioada neolitică (migraţia indo-europeană). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 177 de ani
15.12.1887 Delavrancea, Cella - pianist, scriitorcela-delavrancea(15.12.1887, Bucureşti – 9.08.1991, Bucureşti) Pianistă. A început Conservatorul la Bucureşti, ca un copil-minune, iar la 15 ani l-a continuat la Paris. Fiică a lui B. Şt. Delavrancea, alături de Margareta (Bebe, profesoară, 1888–1937), Niculina (Pica, pictoriţă) şi Henrieta (Riri, arhitectă, 1894–1987), surorile ei. A fost căsătorită de trei ori, cu diplomatul Tilea, cu bancherul Aristide Blank şi cu Filip Lahovary. A crescut practic în familia lui I.L. Caragiale, prieten al tatălui său. A fost profesoară de pian la Conservatorul din Bucureşti, până în 1954. Dan Grigore şi Radu Lupu i-au fost elevi. A concertat în duo cu George Enescu. A scris şi literatură, debutând în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. Volume: Vraja, nuvele, Cultura Naţională, 1946; O vară ciudată, roman, 1975; Arpegii în ton major, 1970; Mozaic în timp; Impresii. Călătorii. Portrete. Amintiri,1975; Trepte muzicale, 1984; Dintr-un secol de viaţă, 1987. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 130 de ani
15.12.1914 Bostan, Ion - regizorBostan-Ion(15.12.1914, Cernăuţi – 29.05.1992, Bucureşti) Regizor. S-a specializat la Moscova cu regizorii Lev Kuleşov, Vsevolod Pudovkin, Aleksandr Dovjenko, Mark Donskoi – 1950. Specializat în documentare de ştiinţă de artă. Lucrări: Sub aripa vulturului (Premiul Festivalului de la Mamaia, 1964); Marea Sarmatică, Marea Neagră (premiu, Teheran, 1968); Histria, Heracleea şi lebedele (premiu, Novi Sad, 1969); Stârcul, pasăre-reptilă (premiu, Rio de Janeiro, 1970); Pădurea scufundată (Premiul ACIN, 1972); Pădurea scufundată (premiu, Teheran, 1973); Pescăruşi cu aripi curate (Premiul ACIN, 1973); Robinson de bună voie (Premiul ACIN, 1975), Vin berzele (Premiul ACIN, 1976), Preludiu (Premiul ACIN, 1983); Freamăt de aripi (Premiul ACIN, 1983); Când se adună păsările (Premiul ACIN, 1987); Penajul colorat (Premiul ACIN, 1987); Glasuri în desişuri (Premiul ACIN, 1988); În pragul cosmosului (1989); Păsări ocrotite (1989); Soarele azi (1989); Voroneţ, 1990–1991; Humor, 1990–1991; Arbore, 1990–1991; Moldoviţa, 1990–1991; Suceviţa, 1990–1991; La răscruce de ceruri, 1992). Premiu pentru întreaga activitate (ACIN, 1979). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 103 de ani
15.12.1948 Cegolea, Gabriela - sopranăCegolea-Gabriela(n. 15 decembrie 1948, Dorohoi) Soprană. Între 1962-1963 a urmat Şcoala de muzică din Dorohoi. În 1963 s-a înscris la renumitul liceu botoşănean „Laurian”, absolvindu-l în 1966. Urmează cursurile Conservatorului „George Enescu” din Iaşi, continuate apoi și la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. A fost eleva renumitei soliste de aur a Operei Române, mezosoprana Venera Aurora Rogozea. Continuă studiile muzicale la Conservatorul „Bernadetto Marcelo” din Veneţia. La 25 iunie 1971 renunţă la cetăţenia română pe care o reprimește la 16 septembrie 1991. După terminarea Conservatorului din Veneţia, tânăra soprană continuă studiile la Stockholm afirmându-se pe scena operei din acestă localitate. Apoi, revine în Italia pentru aprofundarea studiilor, de astă dată la Şcoala de Operă, renumita „La Scala” din Milano. Cu o voce lirică de excepţie, a devenit în scurt timp o soprană de renume mondial. A câştigat numeroase concursuri de canto. A evoluat pe cele mai mari scene ale lumii interpretând roluri antologice din operele lui Mozart, Verdi, Ciprian Porumbescu, Bizet, Rossini, Puccini etc. A cântat la Bucureşti, Viena, San Francisco, Milano, Adelaide, Veneţia, Stockholm, încântând mereu publicul prin excepţionala ei voce. Este considerată una din cele mai bune interprete române din toate timpurile. Palmaresul marii artiste cuprinde printre altele: apariţii pe scena Scalei, 35 de roluri abordate în marile teatre ale lumii (din Suedia în Brazilia, din SUA în Spania). Vocea unei asemenea cântăreţe a ridicat în picioare spectatorii marilor săli de concerte ale lumii ! A reuşit să-şi găsească timp pentru a scrie o carte de excepţie ,,Vox Mentis” în care oferă sfaturi preţioase tinerilor interpreţi, descrie şi indică o serie de principii esenţiale ale canto-ului. A mai scris ,,Mecanica artei cântecului” şi ,,Ghid practic pentru cântat şi vorbit”. În 1995 devine preşedinta fundaţiei „Vox Mentis Foundation” cu ajutorul căreia își dorește să formeze o nouă generaţie de interpreţi de muzică cultă. Este preşedinta şi acţionarul majoritar al companiei Telestar Diffusion SRL din Cernica – Ilfov. Își dorește să înfiinţeze un post de televiziune pentru muzica lirică. Sursă articol: http://www.dorohoinews.ro/cultura-1506-Dorohoi-–-File-de-istorie---Personalităţi-dorohoiene-născute-în-luna-decembrie--CEGOLEA-I.-GABRIELA-(1948)---soprană-în-Italia.html 69 de ani
15.12.1957 Gătăianţu, Pavel - poet(15.12.1957, Lokve-Sân-Mihai, Voivodina, Serbia) Poet, primul preşedinte al Comunităţii Românilor din Iugoslavia. În prezent este redactor la Radio Novi Sad. Membru al Societăţii Scriitorilor din Voivodina, a fost tradus în câteva limbi şi este deţinător al mai multor premii literare. A publicat volume de versuri: Timp absent, 1976; Şarpe bărbierit, 1984; Europoeme, 1996; Antrenament pentru ogari: balade, ode, uverturi, imnuri şi alte cântece, 1997; Umărul lui Sisif, poezii, 2002. A scris şi proză: Atentat la ordinea publică, 1997. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 60 de ani
16.12.1821 Asachi, Hermiona - traducător(16.12.1821, Viena – 9.12.1900, Paris) Traducătoare. Fiică a lui Gh. Asachi şi a Elenei Tauber. Căsătorită cu Alexandru Moruzzi, descendent de domn, apoi cu istoricul francez Edgar Quinet. A prelucrat povestiri biblice cu titlul Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, 1840, a tradus din Silvio Pellico şi B. Franklin în Albina românească şi Spicuitorul moldo-valah. După plecarea în Franţa (1845) scrie (semnând Hermione Quinet) Mémoires d’exile, 1868; Cinquante ans d’amitié: Michelet-Quinet. A avut corespondenţă cu Victor Hugo, Jules Michelet, Louis Blanc ş.a. Spre deosebire de tatăl său, a fost de partea Revoluţiei de la 1848 ca fenomen înnoitor şi modernizator al Europei. De aceea a şi plecat şi acesta a şi fost substratul apropierii ei de lumea franceză. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 196 de ani
16.12.1878 Bănescu, Nicolae - istoric, academicianBanescu-Nicolae(16.12.1878, Călăraşi – 11.09.1971, Bucureşti) Istoric. A absolvit Literele şi Filosofia la Bucureşti, s-a specializat la München în latină şi bizantinologie (1910–1912). Profesor de istorie bizantină la Universitatea din Cluj, rector al universităţii, apoi profesor la Universitatea din Bucureşti (Catedra de studii bizantine). S-a ocupat cu precădere de Scythia Minor (Dobrogea). Lucrări: Cele mai vechi ştiri bizantine asupra românilor de la Dunărea de Jos, 1921; Bizanţul şi romanitatea la Dunărea de Jos, 1938; L’Ancien état bulgare et les Pays Roumaines, 1947. Scos de la catedră în 1948. Membru al Academiei Române (1936), exclus în 1948, repus în drepturi în 1990. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 139 de ani
16.12.1884 Angelescu, Ion N. - economist, om politic, academicianIon-N-Angelescu(n. 16 decembrie 1884 – d. 16 februarie 1930) Economist şi om politic. A absolvit Academia Comercială la Bucureşti. Doctor în Ştiinţe Economice la München. Profesor la ASE (Facultatea de Finanţe şi Credit), specialist în teorie economică. Rector al ASE (1924–1929), a avut o activitate definitorie pentru construirea actualului local. Lucrări: Le mouvement coopératif en Roumanie, 1914; L’ évolution du commerce extérieur de la Roumanie, 1914. Membru al Academiei Române. Clădirea ASE din Piaţa Romană, edificată în timpul rectoratului său, îi poartă numele din 2008. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 133 de ani
16.12.1926 Ceterchi, Ioan - jurist, academician(16.12.1926, Ferneziu, azi cartier din Baia Mare – 5.04.1992, Bucureşti) Jurist. A absolvit Facultatea de Drept din Cluj, unde a obţinut şi doctoratul (1953). După absolvirea studiilor a lucrat ca profesor la Catedra de teoria şi istoria statului şi dreptului din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Cluj. În paralel a deţinut şi funcţia de şef al Secţiei de ştiinţă şi cultură a Regionalei PCR Cluj. Ulterior s-a transferat la Universitatea din Bucureşti, devenind totodată membru al CC al PCR (1974–1984), preşedinte al Consiliului Legislativ (1971–1980) şi membru al Consiliului de Stat al R.S. România (1975–1980). În perioada 29 martie 1980–23 ianuarie 1982 a îndeplinit funcţia de ministru al Justiţiei în Guvernul Ilie Verdeţ. A fost trimis apoi ambasador în Suedia şi Norvegia (1984–1990). Pe 30 ianuarie 1990 a fost rechemat din calitatea de ambasador al României în Regatul Suediei. A fost ales membru corespondent al Academiei Române (1974). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 91 de ani
16.12.1935 Buga, Ion - istoric, profesor universitar, om politic(16.12.1935, Hăsnăşenii Mari, Basarabia) Istoric, profesor universitar, om politic. Studii secundare în satul natal, medii speciale la Şcoala Pedagogică din Bălţi-Soroca, superioare la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1961). Specializare în istoria contemporană la Universitatea de Stat din Leningrad (Sankt Petersburg). Titluri ştiinţifice şi didactice: doctor (1967) şi doctor habilitat în istorie (1981), docent (1971), profesor (1984). Stagii de perfecţionare şi documentare la universităţile şi arhivele din Moscova, Sankt Petersburg, Iaşi şi Bucureşti. Profesor universitar la Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol, Institutul Politehnic din Chişinău, Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Universitatea de Stat din Chişinău. Decan al Facultăţii de Istorie şi Pedagogie a Institutului Pedagogic de Stat din Chişinău (1982–1985), şef al Catedrei de istoria românilor la Universitatea de Stat din Moldova (1995–1999). Deputat şi vicepreşedinte de comisie a Parlamentului Republicii Moldova (1990–1994). Cofondator şi membru al Sfatului Frontului Popular din Moldova. Preşedinte al Partidului Naţional Român din Republica Moldova. Cofondator şi secretar general al mişcării civice Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova. Cercetări orientate spre studierea istoriei contemporane a românilor, cu precădere a istoriei Basarabiei, în special a problemelor agrare şi naţionale. Autor a peste 150 de lucrări, inclusiv: O limbă maternă – un alfabet (1988), Pământ strămoşesc (1989), Dezrobirea ţăranilor (1993), Băştinaşii Republicii Moldova (1995), Calvarul foametei din Basarabia în anii 1946–1947 (1997), Lupta pentru „Istoria Românilor” continuă (1997), Primăvara Marii Uniri (1999), O carte despre conştiinţa naţională a românilor moldoveni (1999), O viaţă sacrificată Unirii. 400 de ani de la asasinarea lui Mihai Viteazul (2001), Anexarea Basarabiei în 1940 de către URSS (coautor, 2002), Cimitirele militare româneşti din Republica Moldova (2005), Cultura Cucuteni pe moşia Hăsnăşeni (2008), Basarabia română la cumpănă de milenii. Antologie (2011), ş.a. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 82 de ani
17.12.1863 Vidu, Ion - compozitor, dirijor de corIon-Vidu(n. 17/29 decembrie 1863, Mânerău, Arad, Imperiul Habsburgic — 7 februarie 1931, Lugoj, România) Şi-a realizat studiile muzicale la Conservatorul de muzică din Arad, la Caransebeş şi, în sfârşit, la Conservatorul din Iaşi, unde l-a avut profesor pe Gavriil Musicescu, personalitate care i-a influenţat în mod hotărâtor evoluţia ulterioară. Îşi începe cariera muzicală ca dirijor de cor şi cântăreţ de biserică, apoi devine profesor de muzică la Institutul pedagogic teologic din Arad. O mare parte a vieţii sale este legată de activitatea de dirijor al Reuniunii Române de muzică şi cântări din Lugoj şi de activitatea pedagogică la Şcoala confesională şi la Liceul Coriolan Brediceanu din acelaşi oraş. A fost preşedinte al Asociaţiei corurilor şi fanfarelor din Banat şi inspector general de muzică pentru şcolile normale din ţară. Activitatea lui de animator al vieţii muzicale din Bant s-a concretizat, printre altele, în organizarea unor concursuri de coruri ţărăneşti şi în susţinerea de cursuri pentru dirijorii de coruri din Banat. Ion Vidu a scris numeroase lucrări care, la o sută de ani după ce au fost compuse, se află încă în repertoriul corurilor româneşti: Ana Lugojana; Răsunetul Ardealului şi Răsunet de la Crişana, pe versuri populare prelucrate de Ion Vidu : Preste deal, cor mixt pe versuri de Ion Vidu şi multe altele. A scris şi pentru scenă: Floarea Ghimeşului, balada Dunărea, legenda Moartea lui Mihai Eroul, balada Ştefan şi Dunărea, etc. 154 de ani
17.12.1893 Bagdasar, Dumitru - neurochirurg, academicianDumitru-Bagdasar(17.12.1893, Idrici de Jos, com. Roşieşti, jud. Vaslui – 15.07.1946, Bucureşti) Neurochirurg. Al doisprezecelea copil al unei familii de ţărani săraci. Tată al Alexandrei B., frate cu Nicolae B. A studiat Medicina la Institutul Militar, ca bursier. Profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Fondator al şcolii româneşti de neurochirurgie. Elev al lui Gheorghe Marinescu, Ion Noica, Dumitru Butoianu. Specializare la Paris (1924) şi Boston (Clinica Harvey Cushing). A lucrat la Cernăuţi (1931–1933) şi a fost ajutat în profesie de Nicolae Minovici pentru a deschide o secţie la Spitalul Central de Boli Nervoase din Bucureşti. Comunist din 1942, ca şi soţia sa, psihiatrul Florica B., prima femeie ministru din România (al Sănătăţii, 1946–1948). Ministru al Sănătăţii în 1945, în Guvernul Petru Groza. A creat 60 de circumscripţii rurale noi, sanatorii, 100 de case de naşteri la ţară, a dirijat campanii antitifos exantematic, contra febrei tifoide, a febrei recurente. A creat Institutul de Endocrinologie din Bucureşti. Lucrări: Ostroamele orbitare şi orbitocraniene, 1939; Traumatismele craniocerebrale acute, 1940; Tumorile cerebeloase, 1943; Traité de Neurologie, 1951. Membru de onoare post-mortem al Academiei Române (1948). Spitalul de Urgenţă din Bucureşti se numeşte Bagdasar din 1956, iar din 1994 Bagdasar-Arseni, în amintirea celor doi specialişti. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 124 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 6 0C
Presiunea atmosferică : 1.008 bari
Umiditatea : 87 %
Viteza vântului : 2 m/s
Răsăritul la : 07:45:27
Apusul la : 16:36:47
Informații de la ora : 19:00:00
JosSus


© Calendare românești | 2017 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și noi cookies Read More pt. a ne asigura că îți oferim cea mai bună experiență. Dacă utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok