Calendare romanesti










This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
21.06.1888 Furtună, Horia - poetFurtuna-Horia2(21.06.1888, Focşani – 8.03.1952, Bucureşti) Poet. A făcut Dreptul la Paris, a profesat avocatura la baroul de Ilfov. Prizonier de război în Primul Război Mondial, vicepreşedinte al Societăţii Autorilor Dramatici. Scrie o lirică rece, contemplativă şi savantă: Făt Frumos, 1924; Balada lunii, 1967, postum. A scris şi teatru, roman: Iubita din Paris, 1934.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 133 de ani
21.06.1894 Andreescu Haret, Maria Virginia - arhitectAndreescu-Haret(n. 21 iunie 1894, Bucureşti - d. 6 mai 1962, Bucureşti) Este prima femeie arhitect din lume. Fiică a pictorului Ion Andreescu. A fost căsătorită cu fiul lui Spiru Haret. A rămas orfană de mamă la 9 ani şi s-a văzut obligată să aibă grijă de gospodărie şi de cei trei fraţi ai săi. A studiat în particular liceul, iar la 18 ani a intrat prima la Şcoala Superioară de Arhitectură. În același timp a studiat la Belle-Arte şi a realizat foarte multe acuarele care fac parte în prezent din Colecţia de Stampe a Bibliotecii Academiei Române. În 1923 a început lucrul la serviciul tehnic al Ministerului Educaţiei Naţionale, unde a rămas până la terminarea carierei sale, în 1947. Este prima femeie care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. Recunoașterea acestei priorități internaționale s-a făcut în cadrul celui de-al XVI-lea Congres de Istorie a Ştiinţei organizat la Bucureşti, în 1981. În perioada interbelică a reprezentat România la Congresele internaţionale de arhitectură la Roma, Paris, Moscova şi Bruxelles. Pentru activitatea sa i s-au decernat numeroase premii. Dintre proiectele sale sunt remarcabile: Biserica "Sf. Treime", Palatul fostei societăţi “Tinerimea Română”; pe Calea Victoriei a ridicat primele blocuri de beton armat; pavilionul administrativ şi dependinţele subterane ale aeroportului Băneasa; liceele Cantemir Vodă şi Gheorghe Şincai în București și cinematograful Parc din staţiunea Govora. Sursele articolului: http://ro.wikipedia.org/wiki/Virginia_Andreescu_Haret; http://www.trilulilu.ro/imagini-vedete/maria-virginia-andreescu-haret; http://www.icr.ro/praga/arhitecti-romani/iunie-anul-arhitecturii-virginia-andreescu-haret.html 127 de ani
21.06.1920 Călinescu, Puiu - actorCalinescu-Puiu(21.06.1920, Bucureşti – 16.05.1997, Bucureşti) Actor de comedie. Fiu al actorului Jean Tomescu. Şi-a început cariera jucând în „revistele“ de cinematograf ce prefaţau cândva, în sălile de cinema, proiecţia unui film. Din 1948 a intrat în trupa Teatrului de Comedie Constantin Tănase. Este teatrul care l-a consacrat şi căruia artistul i-a rămas credincios până la sfârşitul vieţii. Şi-a scris singur partiturile comice pentru spectacolele de pe Calea Victoriei, cu titluri trăsnite (Un băiat de zahăr ars, Trăsnitul meu drag, Idolul femeilor etc.), al căror protagonist a fost zeci de ani. Roluri în teatru: Frumosul din pădurea... zăpăcită, Idolul femeilor, Eu vă fac să râdeţi !, E nemaipomenit !, Omul care aduce râsul, Bărbatul fatal, Superman, O seară la Boema, Azilul MacFerlan, Fără mănuşi, Şi Ilie face sport, Cer cuvântul !, Un băiat iubeşte o fată, Ca la Revistă, Pagini alese din Revista de altădată (asistent de regie + rol), Nicuţă... la Tănase, Femei... Femei... Femei..., Magazin de Stat, Bimbirică, În gară (1991), Inspecţie (1992), Ora de gimnastică (1993); în film: Ilie în luna de miere (1954), B.D. intră în acţiune (1970), B.D. la munte şi la mare (1971), B.D. în alertă (1971), Informaţii gară (1971), Fraţii Jderi (1974), Serenadă pentru etajul XII (1976), Expresul de Buftea (1978), Nea Mărin miliardar (1978), La un restaurant de lux (1994).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 101 de ani
21.06.1928 Asandei, Neculai - inginer chimist, academician(n. 21 iunie 1928, Timişeşti, jud. Neamţ - d. 15 februarie 1999, Iaşi, jud. Iaşi)Inginer chimist. A absolvit Facultatea de Textile şi Facultatea de Chimie Industrială la Iaşi. A fost profesor la aceasta din urmă, în specialitatea fizico-chimia polimerilor. A fost profesor invitat în Cehoslovacia, China, Cuba. A inventat o metodă de determinare a polimerilor în stare solidă şi un procedeu de obţinere a polimerilor din benzen. S-a ocupat de numeroase proiecte, direcţia principală de cercetare fiind derivaţii din celuloză şi fibrele artificiale. Membru corespondent al Academiei Române (1991), membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru fondator al Asociaţiei Specialiştilor din Ingineria Celulozei şi Hârtiei, membru al Uniunii Internaţionale de Chimie Pură şi Aplicată.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.neamt24.ro/personalitati-ale-tinutului-neamt-xxii-nicolae-asandei-chimistul-academician/ 93 de ani
21.06.1931 Baciu, Ion - dirijor, academicianBaciu-Ion(21.06.1931, Brateiu, jud. Sibiu – 8.11.1995, Ploieşti) Dirijor. A absolvit Conservatorul bucureştean, unde i-a avut profesori pe Constantin Silvestri, Ioan D. Chirescu, Ion Dumitrescu, Marţian Negrea ş.a. S-a perfecţionat la Akademie für Musik und Darstellende Kunst din Viena cu Hans Swarowski (dirijat) ca bursier Herder (1965) şi în SUA cu Leonard Bernstein, Erich Leinsdorf şi Georg Szell. Director al Filarmonicii din Iaşi. Profesor la Conservatorul din Iaşi. A făcut turnee artistice în Italia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Portugalia, Franţa, SUA, Canada, Japonia, Iran etc. A colaborat cu Aldo Cioccolini, Paul Tortelier, Hilde Sommer, Vampa Brauner, Philippe Entremont, Paul Badura-Skoda, Leonid Kogan, Rudolf Kerer şi mulţi alţii. Repertoriul său a cuprins lucrări din preclasici - Bach, Vivaldi, Händel – şi clasici, până la romantici, moderni şi contemporani – Şostakovici, Stravinski, Webern, Gershwin, Haciaturian, Kabalewski, Respighi, C. Orff etc. A promovat compozitori români precum Paul Constantinescu, M. Jora, P. Bentoiu, Gh. Dumitrescu, Sabin Drăgoi, C. Trăilescu, Anatol Vieru, Şt. Niculescu, Th. Grigoriu, S. Toduţă, Dan Constantinescu, T. Olah, Z. Vancea ş. a. Membru al Academiei Române (1993).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 90 de ani
21.06.1934 Cibotaru, Mihail Gheorghe - scriitor(21.06.1934, Vărvăreuca, Basarabia)Scriitor. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Istorie şi Filologie şi Şcoala Superioară de Partid, secţia jurnalistică la Moscova.A lucrat la: Moldova socialistă (redactor, şef de secţie, redactor-şef adjunct, 1959–1975), Moldova (redactor-şef, 1975–1994), Luceafărul (redactor-şef, 1999–2003).A fost: şef de secţie la Agenţia de Stat Moldpresa (1997–1998), ministru al Culturii al Republicii Moldova (1994–1997). A debutat în 1965 cu volumul de nuvele Tăcerea pădurilor, în care elementul dramatic se dovedeşte preponderent.Lucrări: Durerea liniştii (1969), Semănătorii (1974), Drumuri (1984), Îndrăzneala (1983), Rădăcini de acasă (1988), Vijelia (1993), Eclipsa (2005); publicistică – Glasul inimii (1971), Oameni de omenie (1981), Izvoare (1983), Sârjoaca (1986, ed. a II-a, 2008), Cu legea pre lege călcând (1991); scenarii de film – Întâlnirea, Cutremurul, Corespondentul special, Hora satului, Triptic autumnal ş.a. Distins cu: titlul Jurnalist Emerit (1984), Premiul de Stat al Republicii Moldova (1986).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.timpul.md/articol/omul-saptamanii-mihail-gheorghe-cibotaru-34573.html 87 de ani
21.06.1958 Grebencea, Mihail - matematician(1897, Mălăieşti, Basarabia – 21.06.1958, Moscova)Matematician. A absolvit Facultatea de Matematică la Universitatea din Moscova. A fost profesor la Institutul Pedagogic Orăşenesc din Moscova şi la Universitatea din Moscova.Lucrări: Aritmetica, 1947; Teoria numerelor, 1949; Despre reprezentarea unui polinom ca o sumă de polinoame liniare independente, 1951; Curs de analiză matematică, 2 vol. în colaborare, postum, 1960–1961.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 63 de ani
22.06.1902 Ghika, Alexandru - matematician, pedagog, academician(22.06.1902, Bucureşti – 11.04.1964, Bucureşti)Matematician şi pedagog. Fiu al lui Nicolae Ghica-Budeşti, frate cu Ştefan G.-B. A studiat Matematica la Sorbona şi la Collège de France. Fondator al şcolii româneşti de analiză funcţională. Profesor la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti. A introdus în învăţământul românesc studiul analizei funcţionale – disciplină până atunci nouă pe plan mondial. A folosit, în această specialitate, o serie de noţiuni noi, cum ar fi puncte periferice şi puncte interstiţiale, preluate apoi în tratate din întreaga lume. A fost membru titular al Academiei Române din 1963.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.facebook.com/Acad.Ro.Fil.Cj/photos/a.1256404537709725/1292508817432630/ 119 de ani
22.06.1942 Bulic, Ileana Dorina - filolog, traducător(22.06.1942, Vârşeţ) Filolog şi traducător. Fiică a lui Adam B. A absolvit Liceul Român la Vârşeţ, iar Facultatea de Filologie, Secţia limba şi literatura română, la Universitatea din Belgrad, ca studentă a primei generaţii de profesori de limba română care au terminat în Iugoslavia postbelică, avându-l profesor pe Radu Flora. Specializare la Timişoara. A fost redactor pentru publicaţiile în limba română la filiala din Novi Sad a Institutului pentru Editarea Manualelor din Belgrad. A fost consilier pentru relaţii internaţionale al Secretarului pentru învăţământ, ştiinţă şi cultură al PSA Voivodina,iar din 1983 şi până în 1990 este director adjunct la Institutul de Statistică al Provinciei Voivodina. A pregătit rubrici şi conferinţe pentru emisiunile în limba română la Radio Novi Sad. Este autoarea cărţii Profesorul Ştie-Tot, un deosebit de util îndreptar de limba română. Membră activă a Societăţii de Limba Română din Voivodina de la înfiinţare. A fost secretar al SLR, precum şi redactor-şef şi responsabil al Editurii Societăţii de Limba Română din Voivodina.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 79 de ani
22.06.1943 Banu, George - critic de teatru(22.06.1943, Merei, jud. Buzău)Critic de teatru. A absolvit Institutul de Artă Teatrală din Bucureşti. Plecat la Paris în 1975. Fondator şi director artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor.Lucrări: Bertolt Brecht ou le Petit contre le grand, 1981; Brook: études... textes... propos..., 1985; Claude Régy: metteur en scène déraisonnable: dossier, 1993; L’acteur qui ne revient pas: journées de théâtre au Japon, 1993; Antoine Vitez: la èvre des idées, 1994; Les cités du théâtre d’art: de Stanislavski à Strehler..., 2000; Livada de vişini, teatrul nostru. Jurnal de spectator, 2000; L’Oubli – Uitarea, 2001; L’espace théâtral, 2002; Panorama sfârşitului de secol. O panoramă subiectivă, 2003; Ultimul sfert de secol teatral, 2004; L’histoire des larmes; L’empéreur de la perte; Le roi du plagiat, 2005. Profesor emerit la Sorbona, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, 1994–2001, comandor al Ordinului Steaua României (2002), cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze (2005). Membru în juriul Festivalului Internaţional de Teatru. Doctor Honoris Causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, 2006.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://yorick.ro/george-banu-am-facut-din-livada-o-biblioteca/ 78 de ani
22.06.1950 Năstase, Adrian - prim-ministru, ministru de externe, profesor(n. 22 iunie 1950, București) Căsătorit cu Dana Miculescu, fiica lui Angelo Miculescu. Are doi băieți, Andrei și Mihnea. Între 1990-1992 a fost ministru de externe al României din partea FSN, în guvernele Petre Roman și Theodor Stolojan. Apoi deține și funcția de președinte al Camerei Deputaților între 1992-1996 și 2004-2006, din partea PDSR, respectiv PSD. În perioada decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost numit prim-ministru al României. La 15 martie 2006 a demisionat de la conducerea Camerei Deputaților datorită unor acuzații de corupție. La alegerile legislative din 2008 a obținut un nou mandat de deputat, din partea PSD. În anul 2012 a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupție, iar în 2014 a fost condamnat la patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian.Surse text:https://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_N%C4%83stase; https://infogalactic.com/info/Adrian_N%C4%83stase Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.facebook.com/Nastase.Adrian/ 71 de ani
22.06.1964 Galaicu-Păun, Emilian - scriitor(22.06.1964, Unchiteşti, Republica Moldova)Scriitor. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Chişinău. Specializare la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova.Lucrări: Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe cel nebătut, 1994; Gesturi. Trilogia nimicului, 1996; Yin Time, 1999; Poezia de după poezie. Ultimul deceniu, 1999; Gestuar, 2002. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi din România. Membru fondator al ASPRO, Bucureşti.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.goodreads.com/author/show/6579784.Emilian_Galaicu_P_un 57 de ani
23.06.1884 Dăscălescu, Nicolae - general de corp de armatăDascalescu-Nicolae2(23.06.1884, lângă Piatra Neamţ –28.09.1969, Bucureşti) General de corp de armată. A absolvit Şcoala de Ofiţeri de Artilerie, Geniu şi Marină, apoi Şcoala Superioară de Război. Secretar de stat la Ministerul de Război (1937), a preluat conducerea Diviziei 25 Infanterie cu care a trecut Prutul, s-a evidenţiat în bătălia de la Ţiganca, a luptat la Odessa. A continuat să conducă, şi după bătălia Stalingradului, Corpul 2 de armată. După 23 august 1944 a fost transferat la Armata IV, s-a evidenţiat în luptele de pe Mureş şi a ajuns până în Slovacia (bătălia de la Banska Bystrica, 1945). A primit ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a. A fost destituit din armată în 1945, arestat, judecat pentru crime de război şi achitat. Arestat din nou în 1948 şi ţinut, pentru „sabotaj agricol“, în închisoare, fără judecată, până în 1955. Din 1956 a reînceput să primească pensia.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 137 de ani
23.06.1897 Giugaru, Alexandru - actor de comedieAlexandru-Giugaru(23.06.1897, Huşi – 15.03.1986, Bucureşti) Actor de comedie. Actor la Teatrul Naţional din Bucureşti. Roluri în film: Legenda celor două cruci (1925), Năbădăile Cleopatrei (1925), Cererea în căsătorie (1926), Sturm ut der Liebe (1929), O noapte furtunoasă (1943), O scrisoare pierdută (1953), Directorul nostru (1955), Popescu 10 în control (1955), Două lozuri (1957), D’ale carnavalului (1958), Telegrame (1959), Băieţii noştri (1959), Bădăranii (1960), Post restant (1961), Tudor (1962), Mofturi 1900 (1964), Corigenţa domnului profesor (1966), Haiducii (1966), Răpirea fecioarelor (1968). Pentru activitatea sa, în 1964 a obţinut titlul de Actor Emerit, apoi a devenit Actor al Poporului şi I s-a decernat Premiul de Stat. Astăzi Casa de cultură din Huşi îi poartă numele.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 124 de ani
23.06.1950 Bantoş, Alexandru - publicist, editor(23.06.1950, Hiliuţi, Republica Moldova)Publicist şi editor. Soţ al Anei B. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1973).A lucrat la: Radioteleviziunea Moldovenească (1973–1981), Editura Cartea Moldovenească (1981–1982), ziarul Tinerimea Moldovei (1982–1986), revista Moldova (1986–1990). În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaş şi Ion Dumeniuk, a fondat revista de ştiinţă şi cultură Limba Română, prima publicaţie care poartă în titlu numele corect al limbii oficiale a Republicii Moldova. În calitate de redactor-şef adjunct (1991–1994), apoi de redactor-şef (din 1994), a asigurat plasarea publicaţiei în prim-planul vieţii cultural-ştiinţifice de la est de Prut. Între timp revista s-a implicat activ în procesul de renaştere naţională, fiind apreciată pentru calitatea discursului publicistic în întregul areal cultural românesc. Publică permanent articole, studii, reportaje, interviuri vizând diverse aspecte ale reafirmării unităţii neamului, valorificării patrimoniului lingvistic, literar şi cultural autohton. Îngrijeşte rubrici, antrenând la elaborarea acestora scriitori şi savanţi locali şi de peste hotare. A lansat proiecte literare şi culturale finalizate prin editarea unor numere speciale cu impact direct asupra recunoaşterii identităţii româneşti de pe ambele maluri ale Prutului: Limba română este numele corect al limbii noastre; Literatura română contemporană din Republica Moldova; Metodica predării limbii şi literaturii în gimnaziu şi în liceu; Fără magistru – o lume mai mult decât săracă, un număr de revistă consacrat în întregime lui Eugen Coşeriu. A fost prim-vicedirector general al Departamentului de Stat al Limbilor (1992–1994), este autor de proiect şi director al Casei Limbii Române Nichita Stănescu din Chişinău (din 1998). Distins cu Medalia Mihai Eminescu a Guvernului Republicii Moldova (1996) şi Ordinul Pentru Merit în grad de Comandor (2000).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://alchetron.com/Alexandru-Bantos 71 de ani
24.06.1818 Ionescu de la Brad, Ion - agronom, economist, sociolog, statisticianIon-Ionescu-de-la-Brad (n. 24 iunie 1818, Roman - d. 17/31 decembrie 1891, Brad (Filipeni)). Numit şi "Cincinatus modern" sau "Cincinatus român", Ion Ionescu de la Brad s-a născut într-o familie de preoţi. Terminând şcoala primară la Roman, este trimis să continue învăţătura la gimnaziul "Trei Ierarhi" din Iaşi, unde a beneficiat de prestaţia unei pleiade de profesori, precum Eftimie Murgu, Gh. Săulescu, Vasile Fabian, Gh. Asachi. În anul 1835, inaugurându-se Academia Mihăileană, a devenit student al primului aşezământ universitar românesc. În acelaşi timp este pedagog şi profesor suplinitor la gimnaziul Trei Ierarhi, dar şi secretar al cancelariei Academiei Mihăilene până la terminarea studiilor. Primind o bursă din partea lui Mihail Sturdza, domnul Moldovei, pleacă în Franţa pentru studii agricole. În perioada studiilor în Franţa a fost apreciat ca un "element excepţional" şi a întreprins numeroase excursii pe jos în Belgia, Olanda, Elveţia, Germania, iar la revenirea în ţară a reluat seria călătoriilor cu caracter ştiinţific în alte ţări. În Franţa obţine diploma de agronom, dar continuă studiile în domeniul viticulturii fiind primul român care a fabricat şampanie în ţara noastră. Tot în Franţa a deprins din secretele sericiculturii, a devenit student la Sorbona unde a audiat cursuri de chimie, de fizică şi de ştiinţele naturii. Tot la Paris, dar la Conservatorul de Arte şi Meserii, a urmat cursul de economie politică al lui Blangui, iar la College de France a devenit cursantul profesorului Rossi, tot la economie politică. Revenit în ţară, în anul 1840 a fost trimis ca văcar la Cioara, în jud. Iaşi, pe moşia domnitorului Sturdza, ca după un an să fie numit director al Comitetului moşiilor domneşti, dar şi profesor de agricultură la Academia Mihăileană. Ion Ionescu de la Brad a fost primul titular al unei catedre de agricultură din ţara noastră şi, într-un fel, primul specialist care a iniţiat în România această disciplină. În acelaşi timp a fost şi contabil-secretar pe moşia lui beizadea Grigore Sturdza de la Săbăoani. Din această perioadă datează lucrările: Calendar pentru bunul gospodar, devenit Calendar pentru bunul cultivator, Ferma Modelă şi Institutul de agricultură în Moldova, Agronomia după Dombasle. A publicat articole în revistele: Propăşirea şi Foaia sătească a Principatului Moldovei. A fost puternic implicat în evenimentele revoluţionare de la 1848 atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească. A făcut parte chiar din guvernul provizoriu, fiind vicepreşedinte al Comisiei proprietăţii. 203 de ani
24.06.1886 Gigurtu, Ion - economist, om politic, prim-ministruIon-Gigurtu(n. 24 iunie 1886, Turnu Severin – d. iulie 1959, Râmnicu Sărat) Economist şi om politic. A absolvit Academia de Mine din Freiburg şi s-a specializat la Berlin – Charlottenburg. Director general al Societăţii Mica de extracţie a metalelor preţioase. Ministru al Industriei şi Comerţului în Guvernul Goga-Cuza. Preşedinte al Consiliului de Miniştri în 1940. În timpul guvernării sale a fost cedată Transilvania de Nord şi semnat acordul de cedare a Cadrilaterului. A dat o lege care interzicea căsătoriile între români şi evrei. Arestat în 1950 şi condamnat la 15 ani detenţie. Lucrări: Desvoltarea industriei în România, 1916; Posibilităţile de refacere şi desvoltare ale industriei în România, 1919; Industria mecanică metalurgică.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 135 de ani
24.06.1902 Basgan, Ion Şt. - inginer termotehnicianIon-Basgan(24.06.1902, Focşani – 15.12.1980, Bucureşti) Inginer termotehnician specializat în foraj petrolifer. A urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de Artilerie din Craiova (1925), şi-a susţinut doctoratul la Viena cu teza „Die Arbeitsweise und Form des Rotary Meissels“, 1934. A lucrat la Steaua Română, iar după război la Ministerul Agriculturii şi Comitetul de Stat al Apelor. A obţinut în 1934 brevetul românesc, iar în 1937 brevetul american pentru forajul cu prăjini grele şi forajul sonic (rotopercutant), brevet blocat de statul american în 1941, deşi procedeul continuă să fie folosit până astăzi, atât în România, SUA, Rusia, cât şi pretutindeni unde se fac foraje petrolifere. Procesul cu SUA durează din 1961 şi, în perioada socialistă, a fost dus inclusiv cu sprijinul statului român. Lucrări: Rolul statului în industrializare, 1936; Tuburi grele pentru foraje la sondeuze, 1954; Alimentarea cu apă în mediul rural, 1958.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 119 de ani
24.06.1934 Băieşu, Nicolae - folcloristNicolae-Baiesu(n. 24.06.1934, Caracuşenii Vechi, jud. Hotin – d. 07.06.2015) Folclorist. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău. Cercetător la Institutul de Filologie, Secţia folclor, al AŞM, şef al Sectorului Folclor al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (din 1999). Lucrări: Poezia populară moldovenească a obiceiurilor de Anul Nou, 1972; Poezia obiceiurilor calendaristice, 1975; Folclor moldovenesc: Bibliografie (1924–1967), 1968; Folclorul ritualic şi viaţa, 1981; Rolul educativ al folclorului copiilor (în rusă), 1980; Sărbători domneşti, vol. I, 2004, vol. II, 2007; Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor de iarnă (2008). A făcut şi culegeri de folclor: Folclor din părţile codrilor, 1973; Folclor din Bugeac, 1982; Folclor din nordul Moldovei, 1983; Folclor din stepa Bălţilor, 1986; Folclor din Țara fagilor, 1993. Distins cu Premiul Dacia al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Premiul Academiei Române, Medalia Meritul Civic, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi Medalia Dimitrie Cantemir a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2009).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:http://www.if.asm.md/index.php/48-in-memoriam-dr-hab-nicolae-b-ie-u 87 de ani
24.06.1942 Dediu, Ion - biolog, academician(n. 24 iunie 1934, s. Rediul Mare, r-nul Donduşeni)Biolog. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chişinău şi Academia Medico Militară din Sankt-Petersburg. Şeful Laboratorului de biogeocenologie de la Institutul de Biologie şi director onorific al Institutului Naţional de Ecologie.Contribuţii la: studiul structurii, funcţionării, succesiunilor şi productivităţii ecosistemelor naturale în condiţiile impactului antropic din Republica Moldova; evaluarea stării ecosistemelor şi elaborarea procedurilor de audit ecologic ale acestora; la elaborarea documentelor şi actelor normative privind conservarea şi valorificarea ecosistemelor naturale. Preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din Republica Moldova. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=8925&new_language=0 79 de ani
24.06.1947 Flămând, Dinu - poetprenume la naştere Anchidim (24.06.1947, com. Susenii Bârgăului, jud. Bistriţa-Năsăud)Poet. A absolvit Filologia la Cluj (1970). A făcut parte din gruparea revistei Echinox. A fost redactor la Editura Enciclopedică Română din Bucureşti, apoi la diverse publicaţii. S-a stabilit la Paris în 1989, unde este redactor la Radio France International.Poezia sa evoluează de la influenţa blagiană la o poezie livrescă şi elaborată, prevestind postmodernismul generaţiei ’80 (numită astfel după anul absolvirii facultăţii): Apeiron, 1974; Poezii, 1974; Altoiuri, 1977; Stare de asediu, 1983; Viaţa de probă, 1998. Scrie şi critică literară: Intimitatea textului, 1985; Peisaje verticale – Paysages verticaux, 2003.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.rasunetul.ro/premiul-national-de-poezie-mihai-eminescu-fost-acordat-lui-dinu-flamand 74 de ani
25.06.1869 Angelescu, Constantin - om politic, medic, ministru, ambasador, academicianConstantin-Angelescu2(12/25.06.1869, Craiova – 14.09.1948, Sighet) Politician liberal, medic. După liceul la Craiova, a început Facultatea de Medicină la Bucureşti şi a terminat-o la Paris, unde şi-a luat şi doctoratul în Medicină. A fost profesor universitar şi director al Clinicii de chirurgie. A fost de mai multe ori ministru al Instrucţiunii (1918–1919, 1922–1926, 1927–1928, 1933–1937) şi prim-ministru (1933–1934), consilier regal (1938–1940). Ambasador al României la Washington în 1918. A impus „modelul Angelescu“ al clădirilor şcolare. Ca politican a militat pentru integritatea teritorială a statului român. Arestat în 1945, a murit la închisoare. Astăzi un spital din Bucureşti şi un liceu îi poartă numele. Membru de onoare al Academiei Române din 1934, a fost radiat (1948) și repus în drepturi în 1990.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 152 de ani
25.06.1875 Frenţiu, Valeriu Traian - protopopFrentiu-Valeriu(25.06.1875, Reşiţa – 11.07.1952, Sighet) Protopop greco-catolic. A absolvit liceul la Blaj şi Facultatea de Teologie Catolică la Budapesta. Specializare la Viena. A fost protopop al Orăştiei şi a construit acolo o nouă biserică. A participat la Marea Adunare de la Alba Iulia. Arestat în 1948 şi trimis la Sighet, unde a murit fără a fi judecat şi condamnat.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 146 de ani
25.06.1894 Oberth, Hermann - profesor de fizică, inventator, pionier al astronauticiiHerman-Oberth(n. 25 iunie 1894, Sibiu - d. 28 decembrie 1989, Nürnberg) Fiul unui renumit chirurg, Julius Oberth. Şcoala primară şi gimnaziul la Sighişoara, apoi începe medicina la Mûnchen, dar este mai atras de cursurile de aerodinamică şi fizică de la Institutul Politehnic. Pleacă pe front, dar este rănit şi se întoarce la Sighişoara ca sergent sanitar. Reia studiile de medicină la Budapesta, începe studiile de fizică la Cluj continuându-le la Mûnchen, Gottingen şi Heidelberg. Corepondează cu savantul rus K.E. Tiolkovski. Predă matematica şi fizica la Mediaş. În 1928 este consultant ştiinţific al firmei UFA - Berlin pentru filmul "Femeia în lună", urmând să construiască o rachetă adevărată cu benzină şi oxigen. În 1929 trei descoperiri şi soluţii de rachete, la Oficiul german de invenţii din Berlin. În 1930, Oberth primeşte brevetul de autor pentru primul său motor de rachetă experimentat cu succes. Este ales preşedinte al Ligii pentru navigaţie spaţială cu sediul la Berlin. În 1934 descoperă că azotatul de amoniu este un posibil combustibil solid pentru rachete. După război se stabileşte cu familia în Germania, la Feucht. Este numit membru de onoare al Secţiei de astronautică din Paris, este primit ca membru de onoare în S.U.A., unde colaborează la programul spaţial american. În 1956 primeşte premiul Pendray dat de American Rocket Society. În 1957 predă studiul despre călătoria pe Lună şi înapoi, cu relaţiile de calcul necesare. Societatea Americană de Astronautică instituie Premiul Hermann Oberth. Este doctor Honorris causa al Universităţii din Cluj şi decorat cu "Meritul ştiinţific" cl. I. Este decorat cu numeroase ordine şi medalii ale Germaniei, între care Marea Cruce de Merit cu Stele, dar şi cu alte ordine şi decoraţii ştiinţifice din diverse ţări. La 28 decembrie 1989 încetează din viaţă. În 1994, la Mediaş, în casa în care a locuit, se deschide Muzeul Hermann Oberth. 127 de ani
25.06.1928 Papacostea, Șerban - istoric, academician(n. 25 iunie 1928, București, România – d. 6 aprilie 2018, București) Tatăl istoricul Șerban Papacostea a fost juristul Petru Papacostea descendent al familiei de origine macedo-română Gușu Papacostea, întemeietorul primei școli românești din Macedonia. Academicianul a fost autorul unor lucrări fundamentale pentru istoria românilor, precum: “Oltenia sub austrieci (1718-1739)“, “Românii în secolul al XIII-lea între Cruciată și Imperiul Mongol”, “Între cruciadă şi imperiul mongol. Ștefan cel Mare domn al Moldovei. Românii în secolul Xlll”, “La Mer Noire, carrefour des civilizations”, “Istoria României - PARTEA A II-A; De la geneza statelor româneşti la naţiunea română; Geneza statelor româneşti (secolele XI-XVI)”. În această enciclopedie puteți găsi texte prelucrate ale celebrului istoric cu ajutorul formularului * în calendare * și a numelui său.Sursa text și imagine prelucrată: Pagina de Facebook a istoricului: Florin Recurslaistorie Epure 93 de ani
25.06.1937 Vişan, Dorel - actor, poet(25.06.1937, Tăuşeni, jud. Cluj)Actor şi poet. A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti (1965). A fost angajat actor la Teatrul Lucian Blaga din Cluj. În paralel cu activitatea artistică, a fost şi director al teatrului, precum şi profesor la Universitatea Babeş-Bolyai. A interpretat peste 40 de roluri în teatru, în cea mai variată gamă, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Buchner, iar în film a avut peste 50 de roluri în producţii româneşti şi internaţionale. În 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit în filmul Iacob, film unde a realizat rolul său de referinţă. În anii următori a jucat în filmele Magnatul (2004) şi Sistem nervos (2005).Premii: Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costineşti (1981), Cel mai bun actor al anului, titlu acordat de Asociaţia Oamenilor de Teatru (1987), premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din Senatorul melcilor la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franţa (1995), Millenium – Hall of Fame – Premiul Cei mai importanţi cetăţeni ai veacului XX, SUA (1998), Premiul de Excelenţă la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.promptmedia.ro/2011/10/campulung-muscel-povestea-spermei-face-carier-cinematografic-dorel-visan-joac-rolul-directorului-preoteasa-de-la-aro/ 84 de ani
25.06.1939 Constantinov (Konstantinov), Tatiana - geograf, academician(25.06.1939, Tiraspol)Geograf. Rusoaică după etnie. A absolvit Facultatea de Geografie şi Biologie la Institutul Pedagogic din Tiraspol. Specializare la Institutul Hidrometeorologic de Stat din Odessa şi la Institutul de Geografie al Academiei Ruse de Ştiinţe din Moscova. Este director al Institutului de Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Contribuţii în domeniul geografiei fizice regionale.Lucrări: Modificările regimului termic şi condiţiile de iernare a culturilor pomicole termofile, 2004, în colaborare; Utilizarea SIG în restabilirea componentei climatice a landşafturilor Republicii Moldova, 2005, în colaborare. Membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică din Moldova a decernat institutului pe care-l conduce Diploma de merit (2002).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=2201&new_language=1 82 de ani
26.06.1949 Didic, Vasile - pictor(26.06.1949, Lipcani, Republica Moldova) Pictor. A absolvit Şcoala de Arte Plastice Repin din Chişinău şi Institutul de Arte Plastice din Kiev. Profesor la Şcoala de Arte Plastice I. Repin din Chişinău. A avut numeroase expoziţii personale şi de grup în Moldova, Rusia, Ucraina, Afghanistan, Germania şi România. Remarcabil pictor peisagist: Mai am un singur dor, În bătaia vântului, Cugetare. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 72 de ani
27.06.1840 Bodnărescu, Samson - poetSamson-Bodnarescu(27.06.1840, Voinel, jud. Suceava – 3.03.1902, Pomârla, jud. Botoşani) Poet. A studiat la Universitatea din Iaşi, unde a fost remarcat de Titu Maiorescu. Acesta l-a trimis la Viena la studii (1868–1870). Şi-a luat doctoratul în filosofie la Giessen, Gemania. A fost bibliotecar la Biblioteca Centrală din Iaşi, director al liceului Vasile Lupu din Iaşi. A făcut parte din societatea Junimea. A scris meditaţii filosofice, epigrame, elegii: Din Scrierile lui Samson Bodnărescu, 1884 şi tragedii: Lăpuşneanu Vodă, 1878–1879. A fost influenţat de romantismul german şi este considerat precursorul lui Eminescu, deşi au fost aproape contemporani.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 181 de ani
27.06.1887 Bucuţa, Emanoil - scriitor, academicianEmanoil-Bucuta2nume la naştere Emanoil Popescu (27.06.1887, Bolintin-Deal, jud. Ilfov – 7.10.1946, Bucureşti) Scriitor. Studiază Literele (germanistica) la Bucureşti, apoi la Berlin. A fost director la Ministerul Muncii, la Fundaţia Culturală (1925) şi la Casa Şcoalelor, redactor-şef la Graiul românesc (1927–1929). În 1941 a devenit membru corespondent al Academiei. A scris proză: Legătura roşie, 1925; Fuga lui Şefki, 1927; Maica Domnului de la mare, 1930; Capra neagră, 1938; reportaje cu iz etnografic: Pietre de vad, 4 vol., 1937–1944; şi studii: Românii dintre Vidin şi Timoc, 1923. Ca poet a exprimat emoţii ale vieţii de familie: Florile inimii, 1920.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 134 de ani
27.06.1894 Ripan, Raluca - chimistRaluca-Ripan(n. 27 iunie 1894, Iași - d. 5 decembrie 1972, Cluj-Napoca) După terminarea studiilor primare şi liceale în oraşul natal, a absolvit Secţia de chimie a Facultăţii de ştiinţe a Universităţii din Iaşi (1919). În anul 1922 a susţinut doctoratul la Cluj, devenind prima femeie din România, doctor în ştiinţele chimice. A îndeplinit funcţiile de profesor universitar şi şef de catedră de chimie a Universităţii din Cluj. În 1948 a devenit membră a Academiei Române şi a mai multor societăţi specializate din ţară şi din străinătate. S-a distins prin elaborarea de lucrări ştiinţifice de referinţă în chimia analitică şi cea anorganică. 127 de ani
27.06.1920 Diamond, I. A. L. - scenaristDiamond-I-A-Lnume la naştere Iţic Domnici (27.06.1920, Ungheni, Basarabia –21.04.1988, Beverly Hills, California) Scenarist. A plecat în SUA la 9 ani, cu familia, a studiat în Brooklin şi a câştigat mai multe medalii de aur la olimpiadele de matematică. Iniţialele I. A. L. ale pseudonimului său vin de la Interscholastic Algebra League, din care a făcut parte ca elev. A lucrat scenarii pentru Hollywood (Paramount Pictures, Warner Brothers şi Universal Pictures) între 1940–1950. Din 1957 a colaborat cu Billy Wilder. Scenarii de film: Murder in the Blue Room (1944), Two Guys from Milwaukee (1946), Always Together (1948), It’s a Great Feeling (1949), Let’s Make It Legal (1951), Something for the Birds(1952), Love in the Afternoon (1957), Some Like It Hot (1959), Kiss Me, Stupid (1964), Cactus Flower (1969), The Private Life of Sherlock Holmes (1970, nominalizare la Oscar), Fedora (1978). Producător asociat la filmele: The Apartment (1960, Premiul Academiei de Film pentru cel mai bun scenariu); One, Two, Three (1961); The Fortune Cookie (1966, nominalizare la Oscar); Fedora (1978).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 101 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 23 0C
Presiunea atmosferică : 1.014 bari
Umiditatea : 89 %
Viteza vântului : 1 m/s
Informații de la ora : 22:39:01

JosSus


© Calendare românești | 2021 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim cookies așa cum este detaliat pe pagina -> Politica de confidențialitate... Din motivele enunțate pe această pagină am reușit să asigurăm protecția datelor dumneavoastră.

Doar dacă sunteți de acord vă invităm să continuați vizitele pe acest site.

X