Calendare romanesti
Calendare romanesti












This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
11.11.1869 Paulescu, Nicolae - medic, profesor universitarNicolae-Paulescu(n. 11 noiembrie 1869 S.V. / 30 octombrie, 1869 S.N., București – d. 19 iulie 1931, București) Descoperitorul insulinei. Cursuri primare şi secundare la Bucureşti, Facultatea de Medicină la Paris. După absolvire este medic la diferite spitale din Paris, precum şi secretar de redacţie al revistei Journal de Medicine Intérne. Doctor în ştiinţe naturale, revine în ţară, fiind nominalizat ca profesor la Catedra de Fiziologie pe care o înfiinţează în cadrul Facultăţii de Medicină din Bucureşti, în anul 1900, catedră pe care o va conduce până la sfârşitul vieţii. Activitatea ştiinţifică a lui Paulescu începe în anul 1899, odată cu primele cercetări pentru izolarea produsului activ al secreţiei interne a pancreasului. Sunt notorii preocupările pentru tratamentul febrei şi concluziile obţinute în tratarea afecţiunilor pancreasului. În 1921 prezintă la Societatea de Biologie patru comunicări prin care anunţă descoperirea pancreinei, respectiv a insulinei. Brevetul pentru descoperirea sa epocală îi este acordat în ziua de 10 aprilie 1922 de către Ministerul Industriei şi Comerţului din ţara noastră. Cu toate acestea, Premiul Nobel pentru această descoperire epocală a fost acordat unor cercetători canadieni care abia în februarie 1922 îşi publicau rezultatul cercetărilor şi-l citau pe Paulescu în bibliografie. Fişa bibliografică a lui Nicolae Paulescu conţine un număr impresionant de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi străinătate astfel: Tratat de medicină; Tratat de Fiziologie Medicală; Tratamentul febrei; Localizarea instinctelor sociale pe scoarţa lobilor frontali ai creierului şi numeroasele studii consacrate extractului pancreatic şi insulinei. 150 de ani
11.11.1883 Ciobanu, Ştefan - istoric, academicianStefan-Ciobanu(11/24.11.1883, Talmaz, Basarabia – 28.02.1950, Bucureşti) Istoric, autor al unor lucrări importante despre literatura română veche, cultura românească în Basarabia sub ocupaţie rusească, demografia Basarabiei, susţinător fervent al introducerii limbii române în şcolile din Basarabia, a votat împotriva cedării paşnice a Basarabiei către sovietici în 1940. Lucrări: La continuité roumaine dans La Bessarabie, annexée en 1812 par la Russie; 1920. Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, Chişinău, 1923; Biserici vechi din Basarabia. Din bibliotecile ruseşti, 1924; D. Cantemir în Rusia, 1925; Chişinău (monografie), 1925; Basarabia (monografie), 1926; Cetatea Tighina, 1928; Documente din Basarabia (în colaborare cu P. Visarion, Şt. Berechet, C. Tomescu, L.T. Boga), vol.1–2, 1928–1938; Unirea Basarabiei. Studiu şi documente cu privire la mişcarea naţională din Basarabia la anii 1917–1918, Bucureşti, 1929; Mânăstirea Ţigăneşti, 1931; Din istoria mişcării naţionale în Basarabia, 1933; La Bessarabie. Sa population, sont passé, sa culture, 1941; Basarabia. Populaţia, istoria, cultura, Chişinău, 1992; Un document inedit din timpurile lui Ştefan cel Mare, 1944; Domnitorul Moldovei Petru Rareş în literatura rusă veche, 1945. Membru al Academiei Române (1918), exclus în 1948, repus în drepturi în 1990. Vicepreşedinte al Academiei Române între 1944–1948, preşedinte al secţiunii literare, 1940–1943. Sursa imaginii: http://istoria.md/articol/510/Ocuparea_teritoriilor_rom%C3%A2ne%C5%9Fti_la_28_iunie_1940 Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 136 de ani
11.11.1905 Cantacuzino, Constantin (Bâzu) - aviatorConstantin-Cantacuzino-Bazu2(11.11.1905, Bucureşti – 26.05.1958, Madrid) Pilot. Era un Rosetti după mamă. A fost un excelent motociclist şi pilot de curse, stabilind un record mondial la cursa Paris – Bucureşti. A jucat şi tenis, a fost şi căpitanul echipei Române de hochei pe gheaţă la Campionatul Mondial din 1933. S-a înscris la Şcoala de Pilotaj Mircea Cantacuzino, devenind coleg de grupă cu Dumitru Frim, Radu Manicatide şi Irina Burnaia şi obţinând brevetul în 1933. A plănuit, împreună cu Valentin Bibescu, un zbor în jurul Pământului, dar n-au avut suficienţi bani. A fost protagonistul aproape tuturor manifestărilor aviaţiei sportive şi demonstrative din România, dar şi al unor întâmplări deosebite. Deşi director al Aerobazei Băneasa şi şef al traficului aerian la LARES, s-a încadrat voluntar în Escadrila 53 de Vânătoare. A luptat pe ambele fronturi, de est şi de vest, cu începere din 1941. După război a fost autorizat să execute numai curse interne, TARS. Pe 24 august 1944 el a străpuns linia germană şi a dus în Italia, la Foggia, armatei americane, mesajul regelui Mihai prin care cerea sprijin pentru despresurarea capitalei de trupele fasciste. Pilot personal al Anei Pauker. Prima cursă externă autorizată a fost la Milano, 1948, cu Ana Pauker, unde a şi cerut azil politic. A plecat apoi în Elveţia (unde se afla mama sa, căsătorită cu George Enescu) şi de acolo în Spania (din 1954), unde a acţionat pentru normalizarea relaţiilor diplomatice între România şi Spania. În 2005 i s-a dezvelit un bust în comuna Jilavele, pe locul fostului aeroport. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 114 de ani
11.11.1910 Davidoglu, Mihail - dramaturgDavidoglu-Mihail(11.11.1910, Hârlău – 17.08.1989, Bucureşti) Dramaturg. A absolvit Literele şi Filosofia la Bucureşti. A ocupat diverse funcţii la Uniunea Scriitorilor din România. A scris piese: Minerii, 1949, Premiul Academiei; Nunta,1950, Premiul de Stat; De trei ori ca la brigadă, 1953, Premiul de Stat; Nemaipomenit a furtună, 1957; Trandafirul negru, 1961; Un om în noapte, 1965; Teatru • Neamul Arjoca, 1972; Suflete în furtună, 1986. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 109 de ani
11.11.1928 Caraman, Mihail - general(11.11.1928, Oancea, jud. Gorj) General. A studiat la Bucureşti. Ofiţer în cadrul Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii. Şef al rezidenţei de spionaj din Paris (1958–1968), a organizat şi condus aşa-numita „reţea Caraman“, care a reuşit să sustragă şi să aducă în ţară unele documente din Cartierul General NATO, provocând daune grele Alianţei Nord-Atlantice. Şeful Diviziei de contrainformaţii de la Direcţia de Informaţii Externe. Trecut în rezervă după plecarea generalului Ion Mihai Pacepa din ţară, decorat de KGB pentru obţinerea listei de ofiţeri de contrainformaţii CIA infiltraţi în ţările Europei de Est. Reactivat şi numit în funcţia de adjunct al ministrului Apărării Naţionale şi comandant al Centrului de Informaţii Externe, centru care a devenit la 13 decembrie 1990 Serviciul de Informaţii Externe. Pensionat în 1992. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursa imaginii prelucrate, pagina: https://adevarul.ro/cultura/istorie/mihai-caraman-superspionul-roman-areusit-afle-secretele-cosmice-nato-1_5b9a9b78df52022f756841b1/index.html 91 de ani
11.11.1933 Bănică (senior), Ştefan - actor de teatru şi filmStefan-Banica-senior(11.11.1933, Călăraşi – 26.05.1995, Bucureşti) Actor de teatru şi film. Rom ca etnie. Tată al lui Ştefan B. Jr. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică la Bucureşti. Actor la Teatrul Bulandra. S-a remarcat şi ca un bun cântăreţ. A realizat un cuplu comic celebru alături de Stela Popescu în spectacole de revistă şi divertisment la televiziune. A interpretat piese muzicale, din care amintim: Îmi acordaţi un dans, Cum am ajuns să te iubesc, Gioconda se mărită, Hei, coşar, coşar şi Astă seară mă fac praf, care au rămas nemuritoare. Roluri în film: Dincolo de barieră (1965); Golgota (1966); Tunelul (1967); Împuşcături pe portativ (1967); Zile de vară (1968); Vin cicliştii (1968); Cântecele mării (1970); Proprietarii (1973); Păcală (1974); Fair Play (1977); Septembrie (1978); Cianura şi picătura de ploaie(1978); Nea Mărin miliardar (1978); Singur printre prieteni (1979); De ce trag clopotele, Mitică ? (1982); Harababura (1990); Cel mai iubit dintre pământeni (1993). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 86 de ani
11.11.1950 Dinescu, Mircea - poetMircea-Dinescu(11.11.1950, Slobozia) Poet. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Academiei Politice Ştefan Gheorghiu, Bucureşti. A fost redactor la diverse publicaţii literare (Luceafărul, România literară). În 1992 preşedinte al Uniunii Scriitorilor. Editează Academia Caţavencu şi este preşedinte al Fundaţiei Academia Caţavencu. În prezent membru al CNSAS pentru deconspirarea fostei Securităţi. În 2004 editează şi ziarul Gândul. Moderator de emisiuni de televiziune. Laureat al Premiului Herder (1998). Scrie o poezie exuberantă, stil Rimbaud, care evoluează către sarcasm: Invocaţie nimănui, 1971, debut; Elegii de când eram mai tânăr, 1973; Proprietarul de poduri, 1976, Premiul Uniunii Scriitorilor; La dispoziţia dumneavoastră, 1979; Democraţia naturii, 1981, Premiul Uniunii Scriitorilor; Exil pe-o boabă de piper, 1983; Rimbaud negustorul, 1985; Moartea citeşte ziarul, 1989, Olanda, după ce fusese respins de cenzură în ţară în 1988; O beţie cu Marx, 1996; Pamflete vesele şi triste, 1996; Fluierături în biserică, 1998; Corijent la cele sfinte, 2004; Femeile din secolul trecut, 2010. Sursa imaginii: http://tvr1.tvr.ro/prezentatori/mircea-dinescu_7202.html Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 69 de ani
11.11.1970 Stratan, Pavel - cantautorStratan-Pavel(11.11.1970, Nişcani, Republica Moldova) Cantautor. A absolvit Academia de Teatru, Muzică şi Arte Plastice din Chişinău. Compune cântece de muzică uşoară, pe versuri proprii şi le interpretează (voce şi chitară). Sinteză între folclorul moldovenesc şi cel citadin, stil muzical infiuenţat de cel rusesc. Dă concerte în Republica Moldova şi România. Albume: Amintiri din copilărie, I – 2002, II – 2003, ambele Discul de Platină al Casei de producţie Cat Music; III – 2005, Discul de Aur al aceleiaşi case de discuri pentru cea mai bună vânzare. Sursa imaginii: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/pavel-stratan Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 49 de ani
12.11.1961 Comăneci, Nadia - sportiv, gimnastă, antrenor de gimnasticăNadia-Comaneci(12.11.1961, Oneşti) Gimnastă. A început antrenamentele la vârsta de 6 ani cu antrenorul Béla Károlyi în Complexul Sportiv Deva. A participat la: Campionatul Naţional în 1969, Campionatul Internaţional categoria juniori în 1971 (Iugoslavia), în 1973 la Campionatul European (Norvegia), unde a obţinut toate medaliile de aur, cu excepţia solului, unde a luat medalia de argint. În 1976 a participat la Cupa Americii la New York, unde a primit prima notă de 10 din istoria competiţiilor gimnastice. La fel s-a întâmplat la Olimpiada de Vară de la Montréal, 1976, unde a devenit campioană olimpică, fiind declarată şi personalitatea sportivă a anului. Şi-a păstrat titlul până în 1978. S-a retras din competiţii în 1981, când a devenit membru al Comitetului Olimpic Internaţional. Între 1984 şi 1989 a fost membru al Federaţiei Române de Gimnastică. În 1989 a plecat iniţial la Montréal, apoi s-a naturalizat în Statele Unite din 2001. În 2003 a fost numită consul general onorific al României în Statele Unite. A făcut comentarii pentru televizunea americană la campionatele de la Melbourne (2005) şi Beijing (2008). A fost distinsă cu Ordinul Olimpic al Comitetului Olimpic Internaţional în 1984 şi 2004. În prezent este antrenor de gimnastică în SUA, are o şcoală de antrenament, este căsătorită şi are un copil. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011
58 de ani
13.11.1960 Ungureanu, Teodora - sportiv, gimnastăTeodora-Ungureanu(13.11.1960, Reşiţa) Gimnastă. Elevă a lui Bela Károlyi de la vârsta de 6 ani. La Campionatele Naţionale din 1971 a ocupat locul I la individual compus. Până în 1979 s-a clasat a II-a, după Nadia Comăneci. La Jocurile Mondiale Universitare (1979, Ciudad de México), ultima competiţie la care a participat, a luat aurul la individual compus. A lucrat la trupa de circ Cornea, a antrenat 8 ani în Franţa, iar din 1993 s-a stabilit în SUA unde are un club de gimnastică şi arbitrează în diverse competiţii internaţionale de gimnastică. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 59 de ani
14.11.1871 Chendi, Ilarie - critic literar, publicist(n. 14 noiembrie, 1871, Dârlog, comitatul Târnava Mică — d. 23 iunie 1913, București) A urmat liceul german din Sighişoara şi seminarul teologic la Sibiu, iar studiile universitare le-a făcut la Budapesta, la Facultatea de Litere. În 1898 a venit în România, devenind în acelaşi an colaborator al Bibliotecii Academiei unde a rămas până la sfârşitul vieţii. Înainte de a se instala în Bucureşti publicase în Telegraful român de la Sibiu, în Familia şi alte periodice transilvănene. Redactor la Sămănătorul, Viaţa literară şi Cumpăna, continuă să colaboreze la publicaţiile de peste munţi Luceafărul, Tribuna, Ţara noastră. A colaborat şi la Convorbiri literare şi Noua revistă română. Concomitent a activat şi în mediile literare. Adept al literaturii tradiţionaliste, refractar orientărilor moderniste în artă, pasionat polemist, a scris mai ales cronici, articole şi foiletoane critice: Preludii (1903), Foiletoane (1904), Fragmente, informaţii literare (1905), Impresii (1908). Este editorul lui M. Eminescu: Literatura populară (1902), al lui Vasile Alecsandri: Scrisori (1904) şi al lui Creangă: Opere complete (1909). Postum, în 1924, i-a apărut volumul Schiţe de critică literară. Opera sa bibliografică se reduce la contribuţiile din Creşterile colecţiilor şi la bibliografia operei lui Vasile Alecsandri, alcătuită în colaborare cu Eugenia Carcalechi şi apărută ca introducere la volumul Scrisori, publicat în anul 1904. Această lucrare deschide un drum nou în bibliografia românească, fiind prima bibliografie individuală. A tradus din dramaturgia lui H. Sudermann şi Ibsen. Bolnav de nervi, criticul şi-a curmat viaţa la 23 iunie 1913, la numai trei zile de la moartea prietenului său Şt. O. Iosif. Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ilarie_Chendi 148 de ani
14.11.1871 Chendi, Ilarie - o altă biografie - critic literar(14.11.1871, Dârlos, Târnava Mare – 25.06.1913, Bucureşti)Critic literar. Adept al tradiţionalismului. A absolvit seminarul teologic la Sibiu şi Literele la Universitatea din Bucureşti. A lucrat la Biblioteca Academiei Române. A colaborat la Tribuna din Sibiu şi a fondat publicaţiile Viaţa literară și Viaţa literară şi artistică. Sămănătorist ca opţiune culturală. A colaborat la enciclopedia lui Corneliu Diaconovici. Polemist pasionat, cerea criticii să fie „instructivă şi distructivă“.A scris cronici, foiletoane: Preludii, 1903; Fragmente, 1905; Impresii, 1908. Este editor al operei lui Eminescu: Literatura populară, 1902; Alecsandri: Scrisori, 1904; Ion Creangă: Opere complete, 1909. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ilarie_Chendi 148 de ani
14.11.1882 Filderman, Wilhelm - jurist, deputatWilhelm-Filderman(n. 14/25 septembrie 1882, București - d. 22 aprilie 1963, Paris) Preşedinte al Comunităţilor evreieşti din România. A studiat Dreptul la Paris şi a fost printre puţinii evrei care a obţinut cetăţenie română (1912). Membru al Parlamentului României după Primul Război Mondial. A fost preşedinte al Uniunii Evreilor Români până în 1941, când a fost desfiinţată de Ion Antonescu. În condiţiile războiului, a reuşit să obţină un tratament mai bun pentru comunitatea din România faţă de al evreilor din alte ţări europene (nu s-a purtat steaua galbenă, li s-a înlesnit plecarea) graţie diligenţelor de fost coleg de liceu cu Ion Antonescu, precum şi scrisorilor către regina mamă Elena. După 1947 a luptat pentru unitatea comunităţii evreieşti din România. Lucrare: Populaţia evreiască din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în colaborare, New York, 1957. O stradă din Bucureşti îi poartă numele. Sursa imaginii: http://www.geni.com/people/Wilhelm-Filderman/6000000003019905803 Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 137 de ani
14.11.1898 Fundoianu (Fondane), B(enjamin) - poet, eseistBenjamin-Fondanenume la naştere Benjamin Wexler (14.11.1898, Iaşi – 22.10.1944, Auschwitz) Poet şi eseist. Evreu ca etnie. A început Dreptul la Iaşi, dar nu l-a terminat. A debutat cu o povestire biblică, Tăgăduinţa lui Petru, 1918, a publicat Images et livres de France, 1921. Membru al cenaclului Sburătorul. Se stabileşte la Paris în 1923, dar publică în ţară volumul de versuri avangardiste Privelişti, 1930, şi la Paris volumele Ulysse, 1933, şi Titanic, 1937, semnate cu numele Benjamin Fondane. A colaborat la revista avangardistă Integral a lui Brunea-Fox (1930) şi la unu a lui Saşa Pană (1931). A scris eseuri de tip existenţialist: „La conscience malheureuse“ („Conştiinţa nefericită“), 1936; „Rimbaud, le Voyou“ (Rimbaud, vagabondul), 1933; „Baudelaire et l’expérience du gouffre“ („Rimbaud şi experienţa abisului“), 1947, postum; „L’être et la connaissance • Essai sur Lupasco“ („Fiinţa şi cunoaşterea • Eseu asupra lui Lupaşcu“), 1998, postum. A decedat în lagărul nazist de la Auschwitz. Numele lui figurează pe memorialul Holocaustului de la Paris. Sursa imaginii: http://iasifun.ziaruldeiasi.ro/barbu-fundoianu-benjamin-fondane-comemorare-70-de-ani/81970/ Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 121 de ani
14.11.1911 Ceapoiu, Nichifor - inginer agronom, academicianNichifor-Ceapoiu(14.11.1911, Ciocăneşti, jud. Suceava – 24.10.1994, Bucureşti) Inginer agronom (genetician). A absolvit Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj. Director la Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice de la Fundulea, profesor la Facultatea de Agronomie din Bucureşti. Contribuţii în domeniul geneticii şi sporirii productivităţii plantelor. Lucrări: Cânepa, 1942; Gena, structura şi funcţiile ei, 1991. Membru al Academiei Române, 1974. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 108 de ani
14.11.1920 Grossu, Sergiu - scriitor(n. 14 noiembrie 1920, Cubolta, Basarabia, azi în Republica Moldova – d. 25 iulie 2009, București)Scriitor. Coleg de liceu la Bălţi cu Eugen Coşeriu. A absolvit Filosofia la Universitatea din Cernăuţi. A venit la Bucureşti şi s-a căsătorit cu nepoata lui Iuliu Maniu. Atitudine anticomunistă. A stat la închisoare 12 ani (din 1959). A plecat din ţară în Franţa în 1971. A editat ziarul Catacombes.A scris versuri şi proză mistică şi religioasă: Pietre de aducere aminte; Inscripţii pe un vas de lut; Apocalipsul; Copii în Gulag; Calvarul României creştine; Vania Moiseev; Biserica în catacombele zilelor noastre; Tovarăşa profesoară; Dumnezeu există; Lagărele de muncă din URSS; La fundul abisului. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://fericiticeiprigoniti.net/sergiu-grossu 99 de ani
14.11.1932 Saizescu, Geo - regizorGeo-Saizescu(n. 14 noiembrie 1932, Prisăceaua, județul interbelic Mehedinți - d. 23 septembrie 2013, București). Primul film regizat de Geo Saizescu a fost "Aventurile bravului soldat Svejk" (1956). În 1958 a scris scenariul si a regizat filmul "Doi vecini". Au urmat: "Un suras in plina vara", (1963), "Dragoste la zero grade" (1964), "La portile pamantului" (1965), "Balul de sambata seara", (1968), "Asta seara dansam in familie" (1972), "Pacala" (1973), "Eu, Tu si Ovidiu" (1977), "Santaj" (1980), "Grabeste-te incet" (1981), "Secretul lui Bachus" (1983), "Sosesc pasarile calatoare" (1984), "Secretul lui Nemesis" (1986), "Harababura" (1990) etc. Geo Saizescu nu s-a remarcat doar ca regizor, ci si ca actor film. Primul rol intr-o pelicula regizorul l-a jucat chiar in propriul sau film, "Asta seara dansam in familie". "A fost un om iubit de actori, permanent cu zambetul pe buze, permanent cu gluma, crea stare de relaxare in toate momentele de munca (...) si regret imens ca nu am stiut ca a fost bolnav", a declarat actorul Ion Besoiu. "Ne-am cunoscut la institutul de teatru. Nu am crezut ca o sa fim impreuna intr-un film. Nu-mi vine sa cred. A murit un regizor, un iubitor de oameni, un regizor care statea tot timpul de vorba cu actorii. A facut institutul privat de teatru de la Hyperion si a continuat sa vina chiar daca nu a mai fost platit", a declarat Sebastian Papaiani, intr-o interventie telefonica la Antena 3. Sursa pentru documentare: http://www.ziare.com/stiri/morti/a-murit-regizorul-geo-saizescu-1258554 87 de ani
14.11.1934 Brezianu, Andrei - eseist(n. 14.11.1934, Bucureşti - d. 20.03.2015)Eseist. Fiu al lui Barbu B. A absolvit Limbile clasice la Universitatea din Bucureşti (1954) şi Teologia la Alba Iulia şi Iaşi (1959). Redactor la Secolul 20. A debutat cu volumul de eseuri Odiseu în Atlantic, 1977, Premiul Uniunii Scriitorilor. A publicat romane: Ieşirea la ţărmuri, 1978; Castelul romanului, 1981. În 1985 a plecat la Cambridge, Churcill College, apoi s-a stabilit în SUA, unde a predat literatură comparată la Catholic University din Washington DC. Din 1986 este redactor-şef la postul de radio Vocea Americii. Colaborează la revistele româneşti ale diasporei, Meridian şi Agora. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.contributors.ro/cultura/un-aristocrat-al-spiritului-andrei-brezianu-1934-2015-rip/ 85 de ani
14.11.1975 Szabó, Gabriela - sportiv, atlet, ministruGabriela-Szabo(14.11.1975, Bistriţa) Atletă (alergări). Maghiară ca etnie. S-a antrenat din clasa a şasea şi până la sfârşitul carierei cu Zsolt Gyóngyóssy. A participat la competiţii din 1991 (Salonic) până în 2002 (Zürich). Medalii olimpice de: aur (Sydney, 2000, 5 000 m), argint (Atlanta, 1996, 1 500 m), bronz (Sydney, 2000, 1 500 m). Campionate Mondiale – 5 medalii de aur (Lisabona, 1994, 3 000 m, Durham, 1995, cros echipă, Atena, 1997, 5 000 m, Sevilla, 1999, 5 000 m, Edmonton, 2001, 1 500 m). Campionate Mondiale de sală – 4 medalii de aur (Barcelona, 1995, 3 000 m, Paris-Bercy, 1997, 3 000 m, Maebashi, 1999, 3 000 şi 1 500 m). Campionate Europene – medalie de argint (Budapesta, 1998, 5 000 m). Campionate Europene de sală – medalie de aur (Gent, 2000, 3 000 m). A fost prima atletă din România care a câştigat Goldean League. Este vicepreşedintă a Federaţiei Române de Atletism şi studiază, la nivel de masterat, antropologia motrice la ANEFS Bucureşti. Distinsă cu Ordinul Serviciu Credincios în grad de Comandor (2001). A deținut funcția de Ministru al tineretului și sportului. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 44 de ani
15.11.1854 Conta, Vasile - filosof, jurist, publicist, om politicVasile-Conta(n. 15 noiembrie 1845, com. Ghindăoani, județul Neamț - d. 21 aprilie 1882, Iași). Studii elementare la Tg. Neamţ, liceul la Iaşi, Facultatea de Drept în acelaşi oraş. Urmează cursurile Institutului de Comerţ din Anvers, iar în 1872 este doctor în ştiinţe juridice. În perioada petrecută în Belgia s-a apropiat de ideile socialiste participând la întrunirile Internaţionalei. Întors în ţară, desfăşoară activitate politică în cadrul Fracţiunii libere şi independente a liberalilor din Iaşi. Este deputat în Parlament, iar în 1880 ministru al instrucţiunii publice. Ca parlamentar s-a remarcat prin discursul referitor la revizuirea articolului 7 din Constituţie cu privire la problema evreiască, iar ca ministru a propus o nouă lege a învăţământului care nu a fost adoptată. Profesor de drept civil la Universitatea din Iaşi, avocat, publicist, om politic, Conta se afirmă ca unul dintre cei mai de seamă gânditori ai timpului prin publicarea unor lucrări ca: Teoria fatalismului (1875-1876); Teoria ondulaţiunii universale (1876-1877); Originea speciilor; Încercări de metafizică. Unele dintre ele, traduse şi în franceză, s-au bucurat de elogiul câtorva dintre filosofii şi oamenii de ştiinţă ai vremii, altele au rămas neterminate deoarece, în anul 1882, Conta se stinge din viaţă. Unele dintre ideile sale au fost cercetate şi preluate mai târziu de gânditori, ca Lucian Blaga sau Mircea Florian. 165 de ani
15.11.1868 Racoviță, Emil - biolog şi jurist, fondatorul biospeologieiEmil-Racovita(n. 15 noiembrie 1868, Iași – d. 17 noiembrie 1947, Cluj) Studii la Paris, licenţiat în drept şi ştiinţe naturale la Sorbona, doctor în ştiinţele naturii, specialist în zoologie şi anatomie comparată. A participat, în calitate de naturalist, la expediţia navei Belgica în Antarctica (1897-1899), colecţionând un bogat material botanic şi zoologic. Studiul său asupra balenelor a devenit clasic. A fost subdirectorul staţiunii zoologice marine de la Banyuls-sur-Mer din Franţa şi al laboratorului de anatomie comparată de la Sorbona. În ţară este profesor titular de biologie şi rector al Universităţii din Cluj, pe lângă care a înfiinţat, în 1920, primul Institut de Speologie din lume şi a editat Buletinul Societăţii de ştiinţe din Cluj. A predat primul curs de biologie generală din România. Este creatorul biospeologiei, pe care a definit-o ca "ştiinţa formelor de viaţă din mediul subteran" şi unul dintre iniţiatorii ocrotirii monumentelor naturii din ţara noastră şi a dat prima clasificare raţională a acestora. Membru titular şi preşedinte al Academiei Române, precum şi al altor academii şi societăţi ştiinţifice din lume. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt: Cetaceele (1903); Speologia; Evoluţia şi problemele ei. A explorat peste 1000 de grote din Europa şi nordul Africii pe care le-a descris în Enumération des grottes visités. 151 de ani
15.11.1876 Noailles, Ana de - poet, academicianAnna-de-Noailles(n. 15 noiembrie 1876, Paris - d. 30 aprilie 1933, Paris) Ana de Noailles, născută prinţesă Brâncoveanu, este prima femeie comandor al Legiunii de Onoare, membră a Academiei Române, Franceze şi Belgiene. Poetă franceză de origine română şi vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului XX, Ana a fost fashion-icon-ul Europei în Belle Epoque, admirată şi adorată de Proust, Cocteau, Colette, Rodin, Valery, Gide. Ana de Noailles a fost modelul personajului Gaspard de Reveillon din romanul "Jean Santeuil" al lui Marcel Proust, şi s-a considerat cea mai mare poetă franceză şi regină literară neîncoronată a Franţei. La slujba de înmormântare a prinţesei, ţinută la Biserica ortodoxă din Paris, au participat cei mai importanţi politicieni şi literaţi ai epocii ei. Sursa: http://www.apropo.ro 143 de ani
15.11.1896 Hulubei, Horia - fizician, academicianHoria-Hulubei(15.11.1896, Iaşi – 22.11.1972, Bucureşti) Fizician. În 1916 s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, Secţia fizică şi chimie, dar a fost mobilizat şi trimis pe front. Participă, cu grad de sublocotenent, la marea bătălie de la Mărăşeşti (vara anului 1917). În acelaşi an face parte din lotul de tineri care, la iniţiativa şefului misiunii militare franceze, generalul Berthelot, sunt trimişi în Franţa pentru a deveni piloţi ai aviaţiei militare. Participă, în calitate de pilot, pe un avion de vînătoare, la operaţiunile de pe frontul de vest, unde este rănit. A fost decorat cu Legiunea de Onoare. În 1922 se întoarce în ţară, unde – în calitate de şef al unui Birou de Navigaţie Aeriană – deschide prima linie aeriană românească (Constantinopol–Bucureşti–Budapesta). Se reînscrie la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, Secţia fizică şi chimie, de unde, în 1926, obţine licenţa şi o bursă de stat. Pleacă la Paris pentru specializare. Acolo are ocazia să lucreze în laboratoarele prof. Jean Perrin la Sorbona. În 1933 îşi ia doctoratul în fizică experimentală, cu o dizertaţie asupra efectului Compton multiplu. Din 1938 funcţionează ca profesor la Catedra de structura materiei a Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea din Iaşi (în timp ce este şi director de cercetări la CNRS, Paris). În vara anului 1939 se întoarce definitiv în ţară. În 1940 se transferă la Bucureşti, la Catedra de structura materiei, unde funcţionează ca profesor. În perioada 1941–1944 îndeplineşte funcţia de rector al Universităţii din Bucureşti. În 1949 întemeiază filiala din Cluj a Institutului de Fizică al Academiei. În acelaşi an devine director al IFA (Institutul de Fizică al Academiei, Bucureşti – primul institut de fizică din ţară). Lucrări: Curs de chimie fizică (1940); Spectroscopia X (1948); Structura materiei (1950). A fost: preşedintele Consiliului Naţional IUPAP; reprezentantul României la AIEA (Viena) şi vicepreşedinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA, membru în Consiliul Mondial al Păcii. A fost, în mai multe legislaturi, deputat al MAN, iar după 1968 – consilier al preşedintelui republicii pentru probleme ştiinţifice. A fost distins cu cele mai înalte onoruri ale republicii: Om de Ştiinţă Emerit; Ordinul Meritul Ştiinţific clasa I; laureat al Premiului de Stat. Membru titular al Academiei Române (1946). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 123 de ani
15.11.1911 Ciorănescu, Alexandru - istoric literar, comparatist, academicianAlexandru-Cioranescu-2(n. 15 noiembrie 1911, Moroeni, județul interbelic Dâmbovița - d. 25 noiembrie 1999, Insulele Canare, Spania) Istoric literar şi comparatist. Frate cu Ecaterina şi Nicolae C. A absolvit Literele şi Şcoala de Arhivistică şi Paleografie la Bucureşti. A obţinut doctoratul la Sorbona. A fost consilier al Ambasadei României la Paris (1940, 1945–1946), director la Universul literar (1944–1945). S-a stabilit în Franţa în 1946 la Centre National de la Recherche Scientifique. A fost apoi profesor de franceză la Universitatea La Laguna din Tenerife, Spania (Doctor Honoris Causa al universităţii din 1991). S-a ocupat continuu de fenomenul românesc, dar nu numai: La Dobroudja, terre roumaine ∙ Une restitution historique (Dobrogea, pământ românesc ∙ O restituire istorică, 1939); La tradition historique et l’origine des Roumains (Tradiţia istorică şi originea românilor), 1942; Teatrul românesc în versuri şi izvoarele lui, 1943; La Roumanie vue par les etrangers (România văzută de străini), 1944; Literatură comparată, 1944; Estudios de literatura española y comparada (Studii de literatură spaniolă şi comparată), 1954; El Barocco o el discubrimiento del drama (Barocul sau descoperirea dramei), 1957, tradusă în româneşte în 1980; Bibliographie de la littérature française du XVI-e siècle (Bibliografia literaturii franceze a secolului al XVI-lea), 1975; Bibliographie de la littérature française du XVII-e siècle (Bibliografia literaturii franceze a secolului al XVII-lea), 1965–1966; Bibliographie de la littérature française du XVIII-e siècle (Bibliografia literaturii franceze a secolului al XVIII-lea), 1969; Bibliografia franco-española 1660–1715, 1977; Ion Barbu, 1981, New York; Historia del Cabildo Insular de Tenerife,1913–1988, 1988; Mihai Eminescu, una poesia de la indeterminacion (Mihai Eminescu, un mit al nedeterminării), 1989; El mito de la Atlantida (Mitul Atlantidei), 1990; Cristophe Colomb et ses biographes (Cristofor Columb şi biografii săi), 1992; Diccionario biográfico de Canarios (Dicţionarul biografic al Canarelor), 1992. A tradus în franceză Dante – La Divine Comédie, 1964. Membru de onoare al Academiei Române (1991). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 108 de ani
15.11.1914 Dumitrescu, Gheorghe - compozitorGheorghe-Dumitrescu(15.11.1914, Oteşani, jud. Vâlcea – 20.02.1996, Bucureşti)Compozitor. Frate cu Ion D. şi tată al lui Tudor D. A studiat la Conservatorul din Bucureşti cu Constantin Brăiloiu, Dimitrie Cuclin, Mihail Jora. Din 1951 profesor al Conservatorului. A compus opere, simfonii, oratorii, muzică de film.Lucrări: Ion Vodă cel Cumplit (dramă muzicală pe un text de Laurenţiu Fulga), 1955; Decebal, tragedie muzicală, 1957; Răscoala, dramă muzicală inspirată de romanul lui Liviu Rebreanu, 1959; Fata cu garoafe, operă, 1961. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 105 de ani
15.11.1915 Haţegan, Vasile - teologVasile-Hategan(15.11.1915, Youngstown, Ohio, SUA – 25.04.2003, Sakwood, SUA) Teolog. Familie originară din Alba Iulia. A absolvit: Academia Teologică Andreiană din Sibiu, Facultatea de Teologie şi cea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Specializare la: Universităţile Southwest Exeter şi Cambridge în Anglia (1939), apoi la Universitatea din Youngstown – Ohio (1939–1940), după care a obţinut o diplomă de master la Seminarul Union Theological din New York (1946–1948) şi o diplomă de master în arte la Universitatea Columbia din New York (1952–1955). Hirotonisit preot în 1941 la New York de către arhiepiscopul Athenagoras, viitorul patriarh ecumenic, pentru parohia ortodoxă română Sf. Dumitru din New York (1941–1955); transferat apoi la parohia Sf. Maria din Cleveland (1955–1982), de unde s-a pensionat. Preot suplinitor în Canton – Ohio (1983–1984) şi Westlake – Ohio (1985–1986). A fost: membru în Consiliul eparhial al Episcopiei româneşti din America, director pentru problemele ei externe, coordonator al cursurilor de vară de la „Vatra Românească“, membru în diferite comisii ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor (1948-1974) şi reprezentant al Episcopiei Române din America la Adunările Generale ale Consiliului Ecumenic din Amsterdam (1948), Evanston (1954) şi Uppsala (1968), preşedinte al Asociaţiei Clerului Ortodox din Cleveland. Este autorul unei Istorii a românilor din America. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 104 de ani
15.11.1958 Beligan, Anamaria - scriitor, cineast(15.11.1958, Bucureşti)Scriitor şi cineast. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, 1981. Fiică a actorului Radu B. A emigrat în Australia în 1982, unde a obţinut masterul în lingvistică la Universitatea Monash, Melbourne, şi premiul editurii Cambridge University Press. Lucrează ca regizor şi scenarist, predă la Australian Film, Television and Radio School (Sydney). În 1988 înfiinţează compania independentă de producţie de film Athanor. Scrierile sale au apărut în diverse publicaţii australiene şi româneşti: Arc, Orizont, Respiro, Ramuri, Vatra, Familia, Literatorul, Moftul Român.A publicat în ţară: Încă un minut cu Monica Vitti, 1998, proză scurtă; Scrisori către Monalisa, 1999, roman; Dragostea e un trabant, 2000, proză scurtă; mamabena.com, 2005. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://dupadouazecideani.blogspot.com/2012/04/m-am-bucurat-de-celebritatea-doi-tati.html 61 de ani
15.11.1958 Aldea-Teodorovici, Doina - interpret de muzică uşoarăDoina-Aldea-Teodorovicinume la naştere Doina Marin (15.11.1958, Chişinău – 30.10.1992, Coşereni, România) Interpretă de muzică uşoară. Soţie a lui Ion A.T. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Chişinău, apoi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. A realizat scenografii pentru formaţia de dansuri populare Moldoveneasca, dând spectacole în Rusia, Germania, Mongolia, Algeria, Iugoslavia, România. Artistă emerită din Republica Moldova. A murit într-un tragic accident împreună cu soţul. Ordinul Republicii post-mortem. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 61 de ani
15.11.1980 Grossu-Viziru, Mircea - inginer de aviaţieGrossu-Viziru(?.05.1903, com. Viziru, jud. Brăila – 15.11.1980, Long Beach, California) Inginer de aviaţie. A absolvit liceul Louis le Grand la Paris şi École Technique d’Aéronautique et Construction Automobiles, tot la Paris. A lucrat la IAR Braşov în cadrul Biroului de Studii Secret, apoi ca şef al secţiei prototipuri, director al fabricii de celule (1935–1940) şi director general al IAR (1940–1944). A brevetat 10 invenţii în România, 4 în Franţa şi 5 în SUA. El este autorul proiectelor IAR 37, 38, 39 şi 80 (pentru acesta decorat cu Medalia Aeronautică clasa a III-a). Pe 21 august 1944 ministrul Aerului şi Marinei l-a sfătuit să plece din ţară. A plecat cu familia în SUA. A fost inginer la firma Martin-Marretta Aluminium. Sursă imagine: http://www.aviatori.ro/; Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 39 de ani
16.11.1364 Basarab, Nicolae Alexandru - voievod, domnitorNicolae-Alexandru-Basarab(? - 16.11.1364, Curtea de Argeş) Domn al Ţării Româneşti (asociat la domnie cu tatăl său din 1350, domn 1352-1364). Fiu al lui Basarab I. În timpul domniei sale ţara a devenit ortodoxă şi i s-a recunoscut Mitropolia Ungrovlahiei (patriarh a fost Iachint, de la Vicina, recunoscut pentru spiritul său ecumenic) de către Calist I, patriarhul ecumenic de la Constantinopol, iar domnul a trecut la ortodoxie, luându-şi numele de Nicolae (1359). A avut cinci copii, din două căsătorii, între care trei fii - doi au domnit: Vladislav (Vlaicu, cel care i-a urmat la tron) şi Radu. A fost primul domn român care a sprijinit mănăstirile de la Athos. A reuşit să păstreze independenţa ţării faţă de coroana maghiară şi a sprijinit comerţul cu Transilvania prin Ţara Bârsei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 655 de ani
16.11.1816 Mureșanu, Andrei - scriitor, publicist, om politicAndrei-Muresanu(n. 16 noiembrie 1816, Bistrița - d. 12 octombrie 1863, Brașov) Unii biografi vorbesc despre descendenţa nobiliară a Mureşenilor, înrudiţi cu Dragoşizii din Maramureş. În realitate, părinţii lui Andrei Mureşanu erau oameni simpli. Primele cunoştinţe le primeşte de la un bătrân grănicer, iar în anul 1825 este primul ca elev la şcoala normală săsească din Bistriţa. Peste câţiva ani va trece la liceul piariştilor din acelaşi oraş, făcându-se remarcat printre elevii cei mai buni. În 1832 vine la Blaj unde studiază doi ani filosofia apoi teologia. Aici îl are coleg de studenţie pe George Bariţiu, cu câţiva ani mai mare decât el, cu care leagă o strânsă prietenie prelungită peste ani la Braşov. Mediul cultural al Blajului îl stimulează pe tânărul Andrei Mureşanu pe calea lecturii şi a scrisului. Când Bariţiu părăseşte Blajul preluând conducerea şcolii româneşti din Braşov, îl aduce şi pe Andrei Mureşanu să predea în învăţământ, obţinându-i dispensă fiindcă nu-şi terminase studiile. Va fi institutor la şcoala românească, apoi profesor la gimnaziul românesc. Îşi începe colaborarea la gazetele lui Bariţiu Foaie pentru minte, inimă şi literatură şi Gazeta de Transilvania, cu poezii şi articole. Cunoaşte o seamă de poeţi din Principate: Gr. Alexandrescu, Heliade, Bolliac, Bolintineanu, Alecsandri, care obişnuiau să vină la băi la Vâlcele. Debutul ca poet are loc în anul 1839 cu poezia Fetiţa şi paserica, publicată în Foaie pentru minte, în anii următori evoluând spre lirica socială şi naţională. Pe lângă poezii originale publică şi numeroase traduceri ori prelucrări din Schiller, Herder, Bürger, dar cele mai importante rămân articolele de teorie literară şi traducerile din cronicile străine referitoare la istoria românilor. Anul 1848 îl găseşte printre fruntaşii revoluţiei. Cu acest prilej scrie poezia Un răsunet, care devine marşul revoluţionarilor români din Ardeal. După înfrângerea revoluţiei trece în Muntenia (împreună cu Bariţiu) de unde este luat prizonier şi dus în Moldova. Întors în Transilvania, se stabileşte la Sibiu unde este funcţionar. Aici colaborează la Telegraful român cu poezii şi un ciclu de articole care urmăreau iniţierea publicului cititor în diferite ramuri ale artei. Continuă să scrie poezii patriotice cu caracter protestatar, traduce Nopţile lui Young, precum şi o bună parte din Anale de Tacitus. Pensionat în anul 1861, în 1862 îşi tipăreşte în volum poeziile, cele mai multe originale publicate în presă, dar şi o parte a traducerilor. 203 de ani
16.11.1944 Nunweiller, Radu - sportiv, fotbalist(16.11.1944, Bucureşti) Jucător de fotbal. German ca etnie. Este cel mai cunoscut dintre cei şapte fraţi – Costică, Dumitru, Ion, Lică, Victor, Radu şi Eduard – toţi fotbalişti la Dinamo Bucureşti. A fost mijlocaş. Şi-a început cariera la Tânărul Dinamovist, a jucat între 1963 şi 1976 la Dinamo şi şi-a încheiat cariera ca antrenor de Divizia A la Corvinul Hunedoara (1979). A câştigat cu Dinamo 5 campionate (1964, 1965, 1971, 1973, 1975) şi o cupă (1964). A jucat în naţionala României la Campionatul Mondial din Mexic în 1970 contra Braziliei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.facebook.com/pages/category/Athlete/Radu-Nunweiller-39657944029/ 75 de ani
16.11.1948 Cristoiu, Ion - istoric literar, ziarist, academician(16.11.1948, Găgeşti, jud. Vrancea)Istoric literar şi ziarist. A absolvit Facultatea de Filosofie la Cluj şi a făcut parte din cercul revistei Echinox. Analist politic. A fost redactor şi redactor-şef la diverse publicaţii: Scânteia tineretului, Luceafărul, Teatru, Echinox, Viaţa studenţească. A înfiinţat Suplimentul literar al Scânteii Tineretului (SLAST) (1982–1989). După 1989 a întemeiat publicaţiile: Baricada, Evenimentul zilei, Zig-Zag, Azi, Historia, a fost editorialist la Naţional, a condus Cotidianul, Historia, fiind şi proprietar de edituri. Scrie cronici literare şi proză scurtă: Personaje de rezervă, 1985; Lumea literaturii, 1986; Povestitorii, 1988; Lumea văzută de un român rupt în fund∙ Note de călătorie satirice, 1995; Un pesimist la sfârşit de mileniu, 1999; Istoria ca telenovelă, 2 vol., 2003; De la o lovitură de stat la alta, 2006. Moderator al emisiunii de televiziune cu caracter cultural şi politic „Zig-zag cu Ion Cristoiu“ (Antena 3, 2007–2009). Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.facebook.com/cristoiuion/ 71 de ani
17.11.1844 Căpităneanu, Constantin - locotenent-colonel, astronom, cartograf, geodezConstantin-Capitaneanu(17.11.1844, Rădăuţi – 12.04.1893, Bucureşti) Locotenent-colonel, astronom, cartograf şi geodez. A studiat astronomia la Paris şi a lucrat la Observatorul Astronomic din Paris, condus de Le Verrier, descoperitorul planetei Neptun. A activat apoi la Observatorul din Bucureşti. A determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României. A determinat în 1875 diferenţa de longitudine între Iaşi şi Cernăuţi, perfecţionând astfel harta României. A construit pentru prima oară, la Iaşi, un instrument de măsurare a meridianului unu pământesc şi a publicat rezultatele măsurătorilor în Buletinul Societăţii Române de Geografie, 1876. În 1877 a măsurat diferenţa astronomică de longitudine între Galaţi şi Bucureşti, Galaţi şi Iaşi, Chişinău şi Iaşi. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 175 de ani
17.11.1872 Ştirbey, Barbu - om politic, ministru, academicianBarbu-Stirbey(4/17.11.1872, Buftea, jud. Ilfov – 24.03.1946, Bucureşti) Politician. Frate cu Gheorghe Bibescu. A absolvit liceul Louis le Grand şi Dreptul la Paris. Deputat liberal. A condus administraţia Domeniilor Coroanei (1913–1927). Preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de Interne şi ministru ad interim la Finanţe şi Externe. În 1944 a făcut parte din comisia care a pregătit tratativele de pace de după al Doilea Război Mondial. Membru de onoare al Academiei Române (1929). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 147 de ani
17.11.1902 Baraschi, Constantin - sculptor, academicianConstantin-Baraschi(17.11.1902, Câmpulung Muscel, jud. Argeş – 22.03.1966, Bucureşti) Sculptor. Prima lui soţie a fost Olga Porumbaru. A absolvit Şcoala de Belle Arte la Bucureşti ca elev al lui Dimitrie Paciurea şi Oscar Han. A fost elevul lui Antoine Bourdelle la Academia Julian din Paris. Lucrări: Faun (1938), Tors, Extaz, Satirul şi nimfa (1964), Sfântul Gheorghe, George Enescu, Titu Maiorescu, Vasile Conta, Alexandru Xenopol, Nicolae Bălcescu, Ţărancă din Muscel, Autoportret, basoreliefurile de pe Arcul de Triumf din Bucureşti, Monumentul eroilor din Predeal, bustul lui Lenin (distrus după 1989). A scris singurul Tratat de sculpură, 2 vol., care a apărut în România. Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Distins cu Medalia de Aur la Expoziţia Internaţională de la Paris, 1937. Maestru Emerit al Artei (1951). Membru corespondent al Academiei Române. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 117 de ani
17.11.1907 Banyai, Ladislau - istoric, academician(17.11.1907, Baia de Criş, jud. Hunedoara – 4.05.1981, Bucureşti) Istoric. Etnie maghiară. A studiat istoria la Budapesta, Grenoble şi Paris. A fost profesor şi rector la Universitatea din Cluj, profesor la Universitatea din Bucureşti, director adjunct al Institutului de Istorie Nicolae Iorga din Bucureşti. S-a preocupat de istoria minorităţilor naţionale din România. Lucrări: A magyarsàg a Dunavölgyében. Ezer év tanusága (Ungurii în bazinul Dunării. Învăţămintele unui mileniu), 1938; Harminc év Jegyzetek a romániai magyarság utjàrol (Treizeci de ani. Note privind trecutul maghiarilor din România), 1949. Membru corespondent al Academiei Române (1991). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 112 de ani
17.11.1935 Casian, Anatol I. - fizician(17.11.1935, Colicăuţi, jud. Hotin)Fizician. A absolvit şcoala nr. 2, Edineţ (1952, medalie de argint), Universitatea de Stat din Chişinău, specialitatea fizică teoretică. Doctor în ştiinţe fizico-matematice (1965), doctor habilitat (1988).A lucrat la: Universitatea din Alger (1967), Universitatea Tehnică a Moldovei (din 1969 şef de catedră). Profesor invitat – la Nancy (Franţa), Beersheba (Israel), în California. Contribuţii la teoria semiconductorilor.Lucrări: peste 250 articole, 8 monografii şi manuale. Membru al Academiei Internaţionale de Termotehnică şi al Academiei Româno-Americane. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://utm.md/blog/2017/05/26/anatolie-casian-distins-cu-trofeul-de-aur-al-ait/ 84 de ani
17.11.1939 Folescu, George - cântăreț de operă - basnume la naştere Gheorghe Folea (1884, Călăraşi – 17.11.1939, Bucureşti)Bas. A absolvit Conservatorul din Bucureşti ca elev al lui D. G. Kiriac. Profesor la Conservatorul din Bucureşti. Este unul dintre fondatorii Operei Române din Bucureşti, deschisă cu Lohengrinde Wagner, 1924, unde a interpretat rolul lui Henric.Roluri în: Bărbierul din Sevilla de Rossini, Năpasta de Sabin Drăgoi, Fideliode Beethoven, Cneazul Igor de Borodin, Lucia di Lammermoor de Donizetti, Faust de Gounod, Cavaleria rusticana de Mascagni, Flautul fermecat de Mozart, Boema și Tosca de Puccini, Aida, Bal mascat, Falstaff, Rigoletto şi Trubadurul de Verdi, Olandezul zburător, Parsifal de Wagner ş.a. A interpretat multe prelucrări ale folclorului românesc de D. G. Kiriac. Şcoala de Arte din Călăraşi îi poartă numele. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.discogs.com/George-Folescu-Recital-George-Folescu/release/1157318 80 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Mist
Detalii : ceață
Temperatura : 11 0C
Presiunea atmosferică : 1.018 bari
Umiditatea : 100 %
Viteza vântului : 1 m/s
Răsăritul la : 05:11:10
Apusul la : 14:49:17
Informații de la ora : 11:10:03

JosSus


© Calendare românești | 2019 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X