Calendare romanesti
Calendare romanesti












This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
20.01.1818 Ţichindeal, Dimitrie - fabulist, traducătorDimitrie-Tichindeal(1775, Becicherecul Mic, jud. Timiş – 20.01.1818, Timişoara) Fabulist şi traducător. De profesie învăţător. A sprijinit dezvoltarea învăţământului în limba română în Banat. Lucrări: Sfaturile înţelegerii cei sănătoase prin bine înţeleptul Dositei Obradovici întocmite, iară acum întăia data întoarse depre limba sârbească şi întru acest chip în limba daco-românească aşezate, Buda, 1802; Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticeşti instituturi ale naţiei româneşti, sârbeşti şi greceşti, Buda, 1813; Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţături. Acum întâia oară culese şi într-acest chip pre limbă românească întocmite..., Buda, 1814. L-a tradus pe fabulistul sârb Dositei Obradovici, din care s-a şi inspirat: Adunare de lucruri moraliceşti de folos şi spre veselie, prin Dositei Obradovici întocmită, iară acum în limba daco-românească traduse (1808). A lăsat o serie de lucrări în manuscris: Despre sărbători; Istoria bisericească. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 202 de ani
20.01.1905 Cionca, Ovidiu - inginer(20.01.1905, Bucureşti – 09.1967, Bucureşti) Inginer. Origine transilvăneană. A absolvit Institutul Politehnic la Bucureşti, specializat în aviaţie. A construit motoare de avion la IAR Braşov. A făcut închisoare (1954–1956) ca fiu al profesorului de română al regelui Carol I. A inventat un procedeu de honuit cilindrii cu grafit. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 115 de ani
20.01.1932 Grebenicov (Grebennikov),Eugeniu (Evghenii) - matematician, academician(n. 20 ianuarie 1932, Slobozia Mare, Basarabia – d. 29 decembrie 2013)Matematician. Grebennik înseamnă în rusă „pieptănar“; poate fi un Pieptănaru. Se consideră român, este căsătorit cu o româncă din Galaţi. S-a înscris la Facultatea de Matematică a Universităţii din Chişinău şi juriul, uimit de rezolvări, l-a recomandat Universităţii Lomonosov din Moscova. Specializat în mecanică cerească. Profesor la Facultatea de Matematică a universităţilor din Moscova (directorul Departamentului de Matematică al Centrului Federal Rus – Fizica teoretică şi experimentală şi şeful Catedrei de cibernetică a Universităţii de Construcţii Electronice, director al Centrului de calcul al Universităţii Lomonosov şi şeful Catedrei de algebră şi analiză a Universităţii de Aviaţie, director ştiinţific al Universităţii de Supercalculatoare al Academiei Ruse) şi din Varşovia.Lucrări: New Qualitative Methods of Celestial Mechanics, 1971, în colaborare; Handbook of Celestial Mechanics and Astrodynamics, 1971, în colaborare; Resonances and Small Divisors in Celestial Mechanics, 1979, în colaborare; Constructive Methods of Nonlinear Analysis, 1983, în colaborare; Introduction to Resonant Analytic Dynamics, 1999, în colaborare. Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj. Laureat al Premiului de Stat al URSS. Laureat al Premiului de Stat al Consiliului de Miniştri în domeniul Ştiinţei al Moldovei.Asteroidul 4268 poartă numele lui. Membru plenipotenţiar al Uniunii Internaţionale de Astronomie (1968). Membru al Societăţii de Matematică din Moscova. Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.ziaruldegarda.ro/eugen-grebenicov-doctor-honoris-causa-al-universitatii-vasile-alecsandri-din-bacau-va-fi-inhumat-acasa/ 88 de ani
20.01.1932 Constantinescu, Gheorghe M. - medic veterinar(20.01.1932, Bucureşti)Medic veterinar. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară la Bucureşti. A fost cercetător la Institutul de Zoologie din Bucureşti. Vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Agriculturii şi responsabil pentru reproducere în zona Panciu, jud. Galaţi. Profesor şi decan al Facultăţii de Medicină Veterinară din Bucureşti. Profesor asociat la Universitatea Missouri-Columbia din 1984 şi profesor din 1992 până în prezent. Contribuţii în domeniul cercetării anatomiei animale. Profesor invitat la universităţi din Canada, Germania, Belgia, Elveţia, Republica Moldova, Franţa, Paraguay, Repubica Cehă, Norvegia, Ungaria.Lucrări: Muscle Blood Flow and Capillary Dynamics, 2002; Scanning and Transmission Electron Microscopy of the Yucatan Miniature Pig Heart, 2003. Distins cu Creta de Aur pentru excelenţă în învăţământ, 2004.Membru al: Comitetului editorial al Nomina Anatomica Veterinaria, Asociaţiei Americane a Anatomiştilor Veterinari, Asociaţiei Internaţionale a Anatomiştilor Veterinari. Membru de onoare al Societăţii Române de Medicină Veterinară. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://biomed.missouri.edu/gheorghe-m-constantinescu-dvm-phd-dr-h-c/ 88 de ani
21.01.1821 Babeş, Vincenţiu - publicist, jurist, om politic, academician(21.01.1821, Hudoni, jud. Timişoara – 3.02.1907, Budapesta)Publicist, jurist, om politic. Tată al lui Victor B. A studiat Dreptul la Timişoara, Karlowitz, Pesta. Secretar al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a Austriei. A fost un luptător activ pentru cauza românească. În perioada 1849–1862 a fost trimis la Viena pentru a apăra drepturile românilor, apoi la Pesta (1862–1864). Fondator al Partidului Naţional al Românilor (preşedinte între 1881–1891), membru în Dieta Transilvaniei (1860–1890), a contribuit la separarea Bisericii Ortodoxe Române de cea Sârbească şi la înfiinţarea mitropoliei de la Sibiu (1864). El l-a îndemnat pe fiul său, Victor, reputat microbiolog aflat în Franţa, să se întoarcă în ţară. A colaborat la numeroase publicaţii: Gazeta Transilvaniei, Amicul poporului, Telegraful român ş.a. şi a scris, pe lângă studii dedicate cauzei româneşti, versuri şi epigrame. Lucrări: Cauza limbelor şi naţionalităţilor în Austria, 1860; Năciunea fără năciune, versuri în spirit latinist, 1843. Critică modernizarea cu orice preţ în Reflexii asupra poeziei noastre, 1844. Membru fondator al Societăţii Literare Române (1866), devenită Academia Română. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://ro.wikipedia.org/wiki/Vincențiu_Babeș 199 de ani
21.01.1898 Gheorghe Ion Brătianu - istoric (universalist al istoriei românilor, bizantinolog)Gheorghe-Bratianu(n. 21 ianuarie S.V. / 3 februarie S.N. 1898, Ruginoasa, județul Iași - d. 23 aprilie S.V. / 27 S.N. aprilie 1953, Sighetu Marmației) Face parte din vestita familie a Brătienilor. Tatăl său a fost Ion I. C. Brătianu (Ionel), iar mama sa a fost prinţesa Maria Moruzi. Studii liceale la Iaşi, universitare - Drept la Iaşi (1919) şi Litere la Paris (1921). Doctor în filosofie la Cernăuţi (1923) şi doctor în litere la Paris (1929). Profesor universitar la catedra de istorie universală a Universităţii din Iaşi (din 1924) şi Bucureşti (1940-1947). În activitatea politică, lider al unei disidenţe liberale (1930). Membru corespondent şi titular (1942) al Academiei Române, membru al Societa Ligure di Storia Patria (1925) din Geneva. Opera lui Gheorghe Ion Brătianu este extrem de bogată şi variată în conţinut, adesea de substanţă filosofică, profundă şi de mare contribuţie la istoria universală şi cea naţională. A urmat cu consecvenţă opera şi liniile directoare ale profesorului său Nicolae Iorga. Plecând de la ea a căutat drumuri originale şi a fost un spirit creator în investigarea trecutului şi în metoda proprie de cercetare. Cercetările sale de istorie naţională s-au concentrat asupra unor probleme majore: formarea şi continuitatea poporului român pe teritoriul pe care îl locuieşte, formarea statelor medievale româneşti. A fost un deschizător de drumuri în domenii ale istoriei universale, cum ar fi Istoria economică şi socială a Bizanţului, sau Istoria comerţului italian în Marea Neagră. Lucrările sale se ridică la valoarea naţională, la nivelul unei ştiinţe istorice europene. Gheorghe Ion Brătianu rămâne unul din marii istorici ai perioadei interbelice. A murit în închisoarea de la Sighetul Marmaţiei. Lucrări de referinţă: Adunările de stări în Europa şi în Ţările Române în Evul Mediu; Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană; O enigmă şi un miracol istoric. Poporul român; Origines et formation de l`unité roumanine; Privileges et franchises municipales dans l`Empire Byzantin. 122 de ani
21.01.1927 Creţia, Petru - poet, eseistPetru-Cretia(21.01.1927, Cluj – 16.04.1997, Bucureşti) Poet şi eseist. A absolvit Literele şi Filosofia la Bucureşti (limbi clasice). Profesor de filologie clasică la Universitatea din Bucureşti. A scris versuri de orientare filosofică: Norii, 1979; Pasărea Phoenix, 1986, şi eseuri literare: Poezia, 1983. A tradus Margueritte Yoarcenar – Povestiri orientale, 1993, Premiul Uniunii Scriitorilor. A făcut parte din colectivul care a continuat ediţia Perpessicius de Opere a lui Minai Eminescu şi a încheiat-o. Premiul revistei Manuscriptum pe 1990 pentru Poesii, (ediţia 1883) de Mihai Eminescu. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 93 de ani
22.01.1828 D’Istria, Dora - scriitorDora-DIstrianume la naştere Elena Ghica (22.01.1828, Bucureşti –11.11.1888, Florenţa, Italia) Scriitoare română de origine albaneză, de limbă franceză şi italiană. Vorbea nouă limbi. Familia Ghica a dat domni fanarioţi şi pe scriitorul Ion Ghica. A studiat la Şcoala Domnească, specialitatea elenistică. Căsătorită cu prinţul rus Alexandr Kolţov Masalski, de care se desparte, plecând de la Petersburg mai întâi în Elveţia, apoi în Italia. A călătorit în cele două Americi. A tradus Iliada din greacă în germană la 15 ani, publicând-o la Leipzig. Din 1841 stabilită la Dresda. Paşoptistă. A compus muzică pe versurile lui Heliade-Rădulescu. Prietenă cu Edgar Quinet (prin Hermiona, soţia lui, născută Asachi) şi Jules Michelet. A lăsat peste 120 de scrieri, publicate în mai multe limbi: La vie monastique dans l’église orientale, Paris & Geneva, 1855; La Suisse allemande et l’ascension de Moench, Paris & Geneva, 1856, dedicată „To my Romanian brothers“; Les femmes en Orient, Zürich, 1860; Albanians in Romania. The History of the princely Ghica Family during the 17th, 18th and 19th centuries,Florenţa, 1872; La poésie des Ottomans, 1877. Cetăţean de onoare al Atenei şi Florenţei, membru de onoare al Societăţii de Arheologie a Greciei (1960). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 192 de ani
22.01.1852 Lucaciu, Vasile - om politic, preot greco-catolicVasile-Lucaciu(n. 21 ianuarie 1852, Apa, Comitatul Sătmar - d. 29 noiembrie 1922, Satu Mare). Ctitor de biserică din Siseşti, sfinţită la 15 august 1891. Unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni. Ca secretar general al Partidului Naţional Român, a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii "Memorandului". Deputat, în parlamentul de la Budapesta din partea Partidului Naţional Român şi, din 1918, în primul Parlament al României întregite. A organizat o mare adunare la Alba Iulia, în anul 1912, unde a protestat împotriva înfiinţării Episcopiei greco-catolice maghiare de la Hajdudorog. Preşedinte al Ligii pentru unitatea politică a tuturor românilor. Trimis în misiune de guvernul român în Statele Unite, Franţa, Italia, Elveţia, pentru a prezenta opinii publice din ţările respective, revendicările românilor transilvăneni. Cea mai importantă lucrare a sa este Instituţiuni filosofice în 3 vol. 168 de ani
22.01.1862 Arsache, Apostol – medic, filantrop, ministru, prim-ministru(n. 1789, Hotovë, Përmet, Albania, Imperiul Otoman, pe atunci - d. 1874, București) Studiază la o școală de limba greacă din Viena. A studiat mai târziu, medicina la Universitatea din Halle. În 1807 și-a publicat teza De Piscium Celebro et Medulla Spinali în latină. În 1850 donează 600 000 drahme de aur, pentru înființarea unei instituții de educație dedicate femeilor, în centrul Atenei. Instituția s-a numit Arsakeio după numele său. Este ministru al afacerilor străine al României în perioada: 22 ianuarie 1862 - 24 iunie 1862. Pentru scurt timp, după asasinarea lui Barbu Catargiu (prim-ministru de atunci) devine prim-ministru interimar, în perioada: 8 iunie 1862 - 23 iunie 1862. Surse text: http://www.biographies.net/bio/m/0c02cch; https://ipfs.io/ipfs/QmXoypizjW3WknFiJnKLwHCnL72vedxjQkDDP1mXWo6uco/wiki/Apostol_Arsache.html; Sursă imagine: https://en.wikipedia.org/wiki/Apostol_Arsache 158 de ani
22.01.1885 Demetrescu, Gheorghe - matematician, astronom, seismolog, academicianGheorghe-Demetrescu(22.01.1885, Bucureşti – 15.07.1969, Bucureşti) Matematician, astronom şi seismolog. A absolvit Facultatea de Știinţe a Universităţii din Bucureşti. S-a specializat la Observatorul Astronomic din Paris (1908–1923). A fost astronom la Observatorul Astronomic din Bucureşti, profesor de astronomie la Universitatea din Cluj, apoi la cea din Bucureşti şi, în acelaşi timp, director al Observatorului din Bucureşti (1943–1962), unde a creat o secţie seismologică. A descoperit asteroidul Terentia (1915). Lucrări: Instrucţiuni practice de meteorologie. Table pentru reducerea observaţiilor, 1917; Distanţele cereşti şi structura universului, 1924; Organizarea unui serviciu seismologic în România, 1934, Complemente de astronomie, 1950; Elemente de dinamică stelară, 1967. Membru al Academiei Române din 1955. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 135 de ani
22.01.1936 Motoi, George - actor de film și teatruGeorge-Motoi (n. 22 ianuarie 1936, Arman, județul Caliacra - d. 4 martie 2015) Cursurile primare le face în comună Dudești, jud. Brăila, unde s-au stabilit părinții după anul 1940. Între anii 1950-1954 urmează studiile medii la Grupul școlar agricol din Brăila și Școala Populară de Artă din același oraș. În anul 1954 dă examen de admitere și reușește la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Este absolvent promoția 1958 la clasa prof. Irina Răchițeanu. Primește repartiție la Piatra Neamț, punând acolo, împreună cu colegii, bazele unui nou teatru (Teatrul Tineretului de azi). Între anii 1958-1960 a jucat pe scena acestui teatru, apoi între 1960–1964 la Bacău, 1964-1970 la teatrul din Cluj și în continuare la Teatrul Național și la Teatrul "I.L. Caragiale“ din București. Printre cele mai reprezentative piese în care publicul român s-a putut bucura de valoarea actorului se numără: “A douăsprezecea noapte", de William Shakespeare, “Pescăruşul", de A.P. Cehov, "Don Carlos", de Friedrich Schiller, “Visul unei nopţi de vară", de William Shakespeare. Interpretarea rolului Caligula, din piesa cu acelaşi titlu de Albert Camus, îl propulsează printre actorii de cei mai valoroși, iar câteva turnee peste hotare, cu acelaşi rol, îl consacră definitiv. În filmografie a realizat roluri în peste 45 de filme; o bună parte din acestea fiind în colaborare cu regizoarea Malvina Urșianu. Premii, titluri: premiul pentru întreaga activitate din partea Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) în 2011, Ordinul Meritul Cultural în rang de Cavaler, premiul de excelenţă acordat de Centrul Naţional al Cinematografiei pentru contribuţia deosebită adusă la afirmarea filmului românesc, în 2002, diploma “Artist de Onoare al Filmului Românesc" în 2001, marele premiu al Festivalului de la San Remo, pentru filmul “Adela", după Garabet Ibrăileanu, regia Mircea Veroiu, premiul Festivalului Naţional de Teatru, pentru rolul Victor din “Pisică în noaptea Anului Nou", de Dumitru Radu Popescu, regia Val Mugur (Teatrul Naţional din Cluj). Sursele articolului: http://www.romaniatv.net/george-motoi-a-murit_205921.html; http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/a-murit-george-motoi.html; http://webcultura.ro/trebuie-sa-revenim-la-ceea-e-frumos-si-bun/
84 de ani
22.01.1946 Breazu, Mircea - sportiv, actorMircea-Breazu(n. 22 ianuarie 1946, Sebeş) Actorul Mircea Breazu, alias Benjamin Armbruster, cunoscut în România mai ales datorită filmului „Tinereţe fără bătrâneţe“, a făcut furori în Germania, unde l-a interpretat timp de 25 de ani pe şeful apaşilor din cărţile lui Karl May, pe scena festivalului de la Elspe. Timp de trei decenii a activat la Teatrul din Bielefeld. Şase ani a fost şi co-regizor la Elspe, iar pe Winnetou l-a jucat pentru ultima oară în 2012. Adolescenţa şi-a petrecut-o la Timişoara. Înainte de a fi actor, a fost un foarte bun sportiv. A practicat înotul, ciclismul, ajungând chiar în lotul de tineret, şi automobilismul, iar ulterior a făcut şi călărie la clubul Steaua, sub îndrumarea campionului Mihai Timu. A participat la Jocurile Olimpice de la Helsinki, în 1952. După cinci ani de studiu la Facultatea de Teatru şi Film (secţia germană - română), a terminat al şaptelea din cei 1.200 de absolvenţi, primind titlul de "doctor în artă". A reuşit să obţină o mică partitură în filmul „Dacii”, regizat de Sergiu Nicolaescu, încă din primul an de facultate, iar în anul al III-lea a fost remarcat de Elisabeta Bostan, care i-a oferit rolul principal, Făt-Frumos, din filmul „Tinereţe fără bătrâneţe”, peliculă premiată la Ciudad de La Plata, Moscova şi Teheran. A urmat debutul în teatru, pe scena de la “Nottara”. Până când a părăsit ţara, în 1979, Mircea Breazu a mai jucat la Sibiu şi la Braşov, dar şi în filme precum „Mihai Viteazul”, „Ulzana”, „Profetul, aurul şi ardelenii” sau „Jachetele galbene”, iar în „Bătălia pentru Roma” şi-a etalat aptitudinile de cascador. Emoţionante pentru Benjamin Armbruster au fost piesele în care a jucat împreună cu mama sa, de la care spune că a moştenit talentul actoricesc. Surse articol: http://adevarul.ro/entertainment/film/video-Iti-mai-aduci-aminte-eroul-karl-may-winnetouo-pierre-brice-roman-fost-l-a-interpretat-timp-25-ani-germania-1_559542cbcfbe376e35caa27c/index.html#; http://karl-may-wiki.de/index.php/Benjamin_Armbruster; http://clujeanul.gandul.info/magazin/el-este-winnetou-din-timisoara-3743020 74 de ani
23.01.1549 Honterus, Johannes - umanistJohannes-Honterusnume la naştere Johann Honter, latinizat Honterus (1498, Braşov – 23.01.1549, Braşov) Umanist. Pastor al Bisericii Negre din Braşov. A primit titlul de magister la Universitatea din Viena şi s-a specializat la Basel, Elveţia, unde a şi publicat în 1532 prima hartă pe care a făcut-o Transivaniei: Chosmographia Transylvaniae. Reprezentant al Contrareformei. A întemeiat liceul (azi evanghelic) din Braşov (1533), pe care l-a dotat cu o bibliotecă (1547) şi a iniţiat o tipografie (Braşov, 1535), unde l-a adus pe Coresi de la Târgovişte, spre a tipări şi cărţi româneşti. Din 1544 a predicat la catedrala evanghelică numită Biserica Neagră din Braşov. A publicat în latină un extras din Sentinţele dreptului civil (Paridectele lui Justinian, 1539) şi s-a ocupat de gramatica latină: De grammatica, 1530, şi greacă: Synopsis grammatichis, 1539, degeografie, cartografiind Transilvania (hartă tipărită în atlasul lui Ortelius ca parte a Europei, cu stemele ţinuturilor: Rudimenta Cosmographiae, Cracovia, 1542); a lăsat versuri şi cântece. Figură complexă, de umanist, a reformat Biserica din Braşov şi din Ţara Bârsei. Lucrări tipărite de el: Compendii grammatices, 1539; Rudimenta praeceptorum dialectices ex Aristotele et aliis collecta, 1539; Erasmus Desiderius, 1541. O statuie a sa se află în faţa Bisericii Negre din Braşov, ca şi un muzeu cu lucrările sale în interior. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 471 de ani
23.01.1922 Baştan, Grigore - general-maior de aviaţieGrigore-Bastan(23.01.1922, Coşcodeni, jud. Buzău – 8.02.1983, Bucureşti) General-maior de aviaţie. A absolvit Şcoala de Pilotaj, cea de Paraşutism (1941), Şcoala de Ofiţeri de Aviaţie (1948) şi Facultatea de Arme Întrunite a Academiei Militare din Bucureşti (1967). A fost primul care a sărit, în 1971, de la 1000 m înălţime, de pe un turboreactor. S-a ocupat de paraşutismul sportiv, ca preşedinte al Comisiei Centrale de Paraşutism, aducându-şi contribuţia la răspândirea fără precedent a acestui sport de extrem curaj. A realizat diferite îmbunătăţiri în construcţia de paraşute: stabilizator, dispozitiv de largarea voaliurei, declanşator mecanic de largarea stabilizatorului. Lui i se datorează şi realizarea unui nou tip de paraşută. A fost comandant al Regimentului 246 Aerodesant (1952–1964), locţiitor al şefului de Stat Major al Armatei II (1967–1968), comandant al Trupelor de Paraşutişti şi locţiitor pentru paraşutişti al Comandantului Aviaţiei Militare (1968–1982). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 98 de ani
23.01.1941 Cojocaru, Teodosie - primar al ChişinăuluiCojocaru-Teodosie(1879, Chişinău – 23.01.1941, Chişinău) Primar al Chişinăului. Unul dintre liderii militari ai Sfatului Ţării. În 1918 deţine funcţia de director general al Războiului în Guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti. Deputat în Parlamentul României şi primar al oraşului Chişinău între 1919 şi 1920. Arestat de ucraineni în 1940, a murit la închisoarea din Chişinău. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 79 de ani
24.01.1889 Eftimiu, Victor - scriitorVictor-Eftimiu(24.01.1889, Boboshticë sau Boboşiţa, Macedonia – 27.11.1971, Bucureşti) Era fiul unui negustor albanez. Primele clase le face în comuna natală în limba greacă. Vine în Bucureşti stabilindu-se definitiv aici, în 1905, an în care editează revista Speranţa, în paginile căreia va debuta în poezie. În 1908 colaborează la Sibiu pentru editarea revistei Ţara noastră, cu Octavian Goga şi Ilarie Hendi. Îşi publică prima poezie cu numele lui, în Viaţa literară şi artistică. A fost director al Teatrului Naţional. În 1950 devine membru al Academiei. Publică cca. 100 de volume exprimându-se în mai toate genurile literare, poezie, proză, dramaturgie, publicistică de tot felul, de la cronică plastică şi dramatică la cronică rimată, traduceri de mare prestigiu, cum ar fi Oedipos de Sofocle şi Boris Godunov de Puşkin. Cea mai fertilă activitate literară este desigur dramaturgia. Cele peste 40 de piese de teatru au o problematică şi tematică variată, care abordează legendele româneşti, cum ar fi capodopera feerică Înşir-te mărgărite. În această categorie de legendă şi mit se înscriu: Cocoşul negru (1913), Rapsozii (1911), Strămoşii (1912), Meşterul Manole (1925), Ringala (1915), Haiducii (1947), care conţin elemente naţionale de profund patriotism, deoarece reflectă printre altele formele de luptă pentru emanciparea naţională.Miturile antice sunt prezente în dramaturgie: Prometeu (1920), Thebaida (1924) şi Atrizii. O altă secţiune dramaturgică sunt dramele de inspiraţie medievală, cum ar fi: Poveste spaniolă (1922), Glafira (1926) şi The ochrys. Dintre romane se remarcă: Dragomirna, Kimonoul înstelat şi Tragedia unui comediant. Sub îngrijirea autorului a apărut o masivă antologie intitulată Odă limbii române (1957), care cuprinde perioada 1906-1956.Alte lucrări de referinţă: Candele stinse (1915), Lebedele sacre (1920), Soliile ferestre (1961), 701 sonete (1966).Proză: O nuntă aristocratică (1952), Neguţătorul de idei (1971), O dragoste la Viena (1923).Memorialistică: Fum de fantome (1940), Magia cuvintelor (1942), Amintiri şi polemici, Oameni de teatru, Portrete şi amintiri (1965).Literatura pentru copii (domeniu în care Eftimiu a excelat): Păunaşul codrilor (1952), Prichindel (1953), Legenda lui Prometeu (1956), Poveştile lui Moş Cocoş Cocoloş (1960), Omul de piatră (1966). 131 de ani
24.01.1889 Eftimiu, Victor - o altă prezentare - scriitor, academicianVictor-Eftimiu(24.01.1889, Boboshticë sau Boboşiţa, Macedonia – 27.11.1971, Bucureşti) Scriitor. Aromân. Soț al actriței Agepsina Macri. Se stabileşte în România în 1905. Călătoreşte mult, mai ales în Franţa. A fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1920–1921; 1930; 1944–1945). A scris versuri, proză, teatru, publicistică, în total aproximativ o sută de volume. A introdus teatrul poetic la noi (după modelul lui Federico García Lorca în literatura spaniolă). Piesele de teatru au fost grupate de autor în şapte cicluri: legende româneşti, tragedii antice, drame medievale, tragi-comedii ţărăneşti, comedii provinciale, satire bucureştene, piese cu subiecte „de peste hotare“. Cele mai cunoscute sunt: Înşir-te mărgărite, 1911; Cocoşul negru, 1913; Ringala, 1915; Prometeu, 1920. Ca poet era clasicizant, cultivând, spre bătrâneţe, mai ales sonetul: Oda limbei române, 1957, volum antologic. Proza nu atinge nivelul teatrului şi poeziei: Dragomirna, 1930, roman-foileton, şi nici memorialistica: Amintiri şi polemici • Oameni de teatru, 1965. A mai scris literatură pentru copii şi a tradus din Sofocle, Puşkin. Preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1944–1948) şi preşedinte de onoare al Uniunii Scritorilor (din 1972), preşedinte al secţiei române a PEN Clubului, membru al Academiei Române (1948), erou al Muncii Socialiste. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 131 de ani
24.01.1901 Bagdasar, Florica - medic, om politic, cercetătorFlorica-Bagdasar(n. 24 ianuarie 1901, Bitolia-Monastir, Macedonia - d. 19 decembrie 1978, București) Medic, cercetător în psihiatria infantilă, prima femeie ministru din România. Fiica inginerului constructor Sterie Ciumetti, membru al clasei de mijloc al comunităţii de aromâni, a urmat şcoala primară în Bitolia, după care au plecat la Iaşi şi Roman. În 1925 a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, și a început să lucreze ca medic intern şi extern la „Aşezămintele Brâncoveneşti”. În 1927 se căsătoreşte cu Dumitru Bagdasar cu care va pleca în America pentru specializare. Lucrează în clinica de neurochirurgie din Boston, iar la reîntoarcerea în ţară intră ca medic secundar la Jimbolia şi Cernăuţi. Din 1934 este colaboratoarea apropiată al soţului ei mai întâi la Spitalul de Urgenţă, apoi, după 1935, la Spitalul Central din Bucureşti. A făcut parte din delegaţia trimisă la Conferinţa de Pace de la Paris, în august – septembrie 1946, fiind singura femeie dintre cei 73 de membri. În 1946, i s-a încredinţat conducerea Ministerului Sănătăţii, funcţie pe care o deţine până în august 1948, fiind astfel prima femeie ministru din România. Din 1953 Florica Bagdasar este îndepărtată de la conducerea Centrului de Igienă Mintală şi din alte funcții. Din octombrie 1957 i se dă totuși funcţia de vicepreşedinte al Crucii Roşii din România, pe care a deţinut-o câţiva ani. A fost decorată în 1948 cu Ordinul Steaua Republicii Populare Române. „Eradicarea malariei, (...) o datorăm înaltului spirit de înţelegere şi organizare al doctoriţei Florica Bagdasar” (acad. Mihai Ciucă). Florica Bagdasar este și mama matematicienei internaționale Alexandra Bellow, și l-a inspirat pentru unul din personajele romanului ,,Iarna decanului” pe soțul acesteia scriitorul laureat Nobel, Saul Bellow. Sursele articolului: http://enciclopediaromaniei.ro; http://ro.wikipedia.org/wiki/Florica_Bagdasar 119 de ani
24.01.1905 Vasiliu-Birlic, Grigore - actor de comedieGrigore-Vasiliu-Birlicnume la naştere Grigore Vasiliu (24.01.1905, Fălticeni – 14.02.1970, Bucureşti) Actor de comedie. A absolvit în 1924 cursurile liceului Nicu Gane din Fălticeni, făcând parte din prima promoţie a liceului. Se înscrie la Facultatea de Drept din Cernăuţi. În paralel a făcut figuraţie la Teatrul Naţional din Cernăuţi. Remarcat de directorul Dragoş Protopopescu, este distribuit pentru prima dată de către regizorul Aurel Maican în rolul unui tâmpit din comedia Musca spaniolă. În urma succesului de public obţinut, este angajat ca actor la Teatrul Naţional din Cernăuţi. Acolo cucereşte simpatia publicului, fiind remarcat mai ales datorită rolului Dandanache din piesa O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Pentru admiterea la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuţi a trecut prin nu mai puţin de şapte tentative nereuşite. La Conservator s-a numărat printre elevii lui Petre Sturdza şi mai târziu Gina Sandri. A legat o strânsă prietenie şi cu Jules Cazaban, coleg de conservator. Mai târziu s-a mutat la Conservatorul din Bucureşti. Timp de un deceniu a jucat pe scenele diverselor companii particulare în piese regizate de Sică Alexandrescu şi Ion Iancovescu, fiind vedetă în special la Teatrul Vesel în piese ca: Vârcolacul, Micul Weber de Arnold şi Bach, Otto Elefantul de Arnold şi Bach, Arde nevastă-mea de A. Vercourt şi Jean Bever, Prostul din baie de Ernest Fiese şi Karl Fellman, Corabia lui Noe, Aşternutul de mătase de A. Birabeau şi G. Dolley, Părintele căţeilor de Glinger şi Taussig, Împăratul de Luigi Bonelli etc. Din această perioadă îşi trage şi porecla, transformată mai târziu în supranume, Birlic, care era titlul unei piese scrise de vienezii Arnold şi Bach, adaptată special pentru el de dramaturgul Tudor Muşatescu şi de regizorul Sică Alexandrescu. Acţiunea din piesă era localizată în nordul Moldovei, erou principal (un funcţionar) purtând numele de Costache Perjoiu, zis Birlic, din Fălticeni. În 1934 a debutat în cinematografie alături de Stroe şi Vasilache în filmul Bing-Bang (care s-a păstrat până azi), apoi în Doamna de la etajul II (1937). În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneţia cu Birlic, Alexandru Giugaru şi George Calboreanu pentru a prezenta piesa Bădăranii în traducerea lui Iancovescu. A fost strălucit în piesele de teatru: D’ale carnavalului, Conu᾿ Leonida faţă cu reacţiunea şi O scrisoare pierdută de Caragiale, Avarul şi Burghezul gentilom de Molière, Bădăranii de Carlo Goldoni, Egor Bulîciov de Maxim Gorki, Revizorul de Nikolai Gogol, Oameni care tac de Al. Voitin, Nunta lui Krecinski de Suhovo-Kobîlin, Mielul turbat de Aurel Baranga. Jocul său era caracterizat de un puternic timbru personal şi de o intonaţie inimitabilă. A jucat în peste 25 de filme, într-o perioadă în care numărul realizărilor cinematografice era redus. Artist al Poporului din România. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011
115 de ani
24.01.1921 Coroamă Stanca, Sorana - regizor de teatrunume la naştere Sorana Iosefina Caterina Plăcinţeanu (24.01.1921, Chişinău – 7.01.2007, Bucureşti)Regizor de teatru. Fiică a medicului Gheorghe Plăcinţeanu şi a compozitoarei Mansi Barberis. Soţie a poetului Dominic Stanca. A absolvit Facultatea de Chimie Industrială a Politehnicii din Cernăuţi, apoi Institutul de Teatru de la Bucureşti, ca elevă a lui Soare Z. Soare, Al. Şahighian, Sică Alexandrescu, Marietta Sadova, Alice Voinescu, Aurora Nasta, Lucia Sturdza-Bulandra. Profesor la Institutul de Teatru din Bucureşti şi regizor la Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul Nottara din Bucureşti, Teatrul de Operetă din Bucureşti.Regie: Cerere în căsătorie – Cehov, Winterset – M. Anderson, Petru Rareş – Horia Lovinescu, Comedia erorilor – Shakespeare, Micii burghezi – Maxim Gorki, Vrăjitoarele din Salem – A. Miller, Soţul ideal – Oscar Wilde, Beckett – J. Anouilh, Lungul drum al zilei către noapte – E. O’Neill, Noaptea iguanei – T. Williams, Profesiunea doamnei Warren – G.B. Shaw, Raţa sălbatică – H. Ibsen, Viforul, Luceafărul, Hagi Tudose – B. Şt. Delavrancea, Amfitrion – Plaut, Cafeneaua – Goldoni, Ursul – Cehov, Steaua Sevillei – Lope de Vega, D’ale carnavalului – I.L. Caragiale;de televiziune: serialul Muşatinii, O noapte furtunoasă – Caragiale, Egmont – Goethe;teatru radiofonic. Distinsă cu Premiul de Stat, Ordinul Meritul Cultural, Premiul Galei UNITER pentru întreaga activitate, Ordinul Naţional Serviciu Credincios în grad de Cavaler. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://ionbogdanstefanescu.ro/comemorare-sorana-coroama-stanca/ 99 de ani
24.01.1949 Andreicuţ, Andrei - arhiepiscop ortodox de Alba Iuliaprenume la naştere Ioan (24.01.1949, Oarţa de Sus, jud. Maramureş)Arhiepiscop ortodox de Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Construcţii Căi Ferate şi Poduri din Bucureşti, apoi Institutul Teologic din Sibiu. A fost inginer de căi ferate la Cluj, preot la Turda şi Alba Iulia. Episcop din 1990, uns în monahism la mănăstirea Topliţa (1991). A înfiinţat o tipografie a Episcopiei (ridicată la rangul de arhiepiscopie în 1998) şi un seminar teologic la Alba Iulia, devenit Facultate de Teologie Ortodoxă. Lucrări: Spovedanie şi Comuniune, 1998; Dinamica despătimirii, 2001; Spiritualitate creştină pe înţelesul tuturor, 2002; Morala Împărăţiei întemeiată pe Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi, 2003; Mai putem trăi frumos ? Pledoarie pentru o viaţă morală, 2004; Ospăţul credinţei, 1999; În pas cu tranziţia, 1999; S-au risipit făcătorii de basme, 2001; Repere de morală creştină, 2007. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.youtube.com/watch?v=7874-e2VfTE 71 de ani
25.01.1898 Eliescu, Grigore - profesor, academician(25.01.1898, Bucureşti – 26.08.1975, Bucureşti) Entomolog. A absolvit Facultatea de Ştiinţe la Bucureşti şi s-a perfecţionat la München. A fost profesor la Catedra de botanică şi zoologie forestieră a Facultăţii de Silvicultură din Bucureşti. A condus Muzeul Silvic (1922) şi Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930–1933). Fondator al Laboratorului de Protecţia Plantelor (1933) şi şef al lui. A condus Secţia de ecologie animală la Institutul de Biologie din Bucureşti. Contribuţii la cercetarea dinamicii populaţiilor de insecte. Lucrări: Duşmanii pădurilor, 1946; Principalele animale vătămătoare pădurilor, recunoaşterea şi combaterea lor, 1949; Gândacii de frunză şi combaterea lor, 1954. Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Membru corespondent al Academiei Române (1948). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 122 de ani
25.01.1931 Hobana, Ion - prozator, eseistIon-Hobananume la naştere Ion Mantaroşie (25.01.1931, Sânnicolau Mare – 22.02.2011, Bucureşti)Prozator şi eseist. A absolvit Filologia la Bucureşti. A lucrat la Editura Tineretului, a fost secretar al Uniunii Scriitorilor. Scrie literatură ştiinţifico-fantastică: Oameni şi stele, 1958; Un fel de spaţiu, 1988; Călătorie întreruptă, 1989. A scris eseuri despre SF: 20000 de pagini în căutarea lui Jules Verne, 1979, Premiul Uniunii Scriitorilor; Literatura de anticipaţie, 1986; Călătorie întreruptă, 1989. A publicat împreună cu Julien Weverbergh OZN – o sfidare pentru raţiunea umană şi UFO’s in Oost en West (eseu în engleză, neerlandeză, franceză şi spaniolă). Este preşedintele secţiei române a World SF, membru al H.G. Wells Society şi al Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie. Pentru întreaga sa activitate, a primit: Marele Premiu al Ministerului Culturii şi Artei din Polonia, Premiul special Aripile Fanteziei, Premiul internaţional la primul Congres European de Science Fiction (1972), Premiul Special la EUROCON V (Stresa, Italia) şi Premiul World SF (1984, Brighton, Marea Britanie). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 89 de ani
25.01.1944 Dolănescu, Ion - interpret de folclorIon-Dolanescu(25.01.1944, Perşinari, jud. Dâmboviţa –19.03.2009, Bucureşti) Interpret de folclor. A debutat ca elev la Casa de Cultură din Târgovişte. A absolvit Şcoala de Artă din Bucureşti şi a fost solist al Ansamblului Ciocârlia al Ministerului de Interne. Deputat PRM de Ilfov în legislatura 2000–2004. Cele mai cunoscute melodii: „M-am născut lângă Carpaţi“; „Gorjule, grădină dulce“; „De când sunt pe-acest pământ“; „Mândro, când ne iubeam noi“; „Să-mi trăiască nevestica“; „Neuitata mea Maria“; „Au, lele, vino-ncoa“ (duet cu Maria Ciobanu); Face-m-aş privighetoare (duet cu Maria Ciobanu); Pe sub dealul cu izvorul (duet cu Maria Ciobanu). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 76 de ani
25.01.1953 Botgros, Nicolae - dirijor(25.01.1953, Bădicu Vechi, rn. Cahul, Republica Moldova)Dirijor. Conduce orchestra de muzică populară Lăutarii din Chişinău.Albume: Lăutăreasca lui Tregubencu; În drum spre casă; De trei ori în jurul mesei; Sârba la picior: Omagiu lui Ion Drăgoi; Omagiu lui Constantin Mirea; Ileana neichii, Ileană; Sârba lui moş Vasile Zamfir; Hora în două părţi şi cazaciocul; Melodie de dor; Sârba lui Dumitru Botgros; Melodie de dragoste; Corăgheasca din Bacău; Hora mărţişorului; Ciocârlia. A concertat în toate oraşele mari din România, a participat la festivaluri de muzică populară ale tuturor românilor şi repertoriul său atestă unitatea spiritului românesc. Cetăţean de onoare al oraşului Bârlad. Declarat de Jurnalul naţional cel mai bun dirijor de muzică populară din tot arealul românesc (2002). Distins cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de comandor (2004). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.timpul.md/articol/omul-saptamanii---nicolae-botgros-54197.html 67 de ani
26.01.1884 Avramescu, Gheorghe - general de armatăAvramescu-Gheorghe(26.01.1884, Botoşani – 3.03.1945, Iasbereni, Ungaria) General de armată, arma vânătorii de munte. Născut într-o familie de ţărani, a absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi a lucrat la Suceava până în 1910. A participat la campania din Bulgaria, 1913, şi la Primul Război Mondial, cu gradul de căpitan, fiind şi rănit. A primit Ordinul Steaua României în grad de Cavaler cu panglica de Virtute Militară la începutul anului 1917, iar în 1918, Coroana României clasa Ofiţer cu panglica de Virtute Militară, fiind înaintat la gradul de maior. Din 1939, comandant al Diviziei 10 Infanterie şi, din 1940, general de divizie. A participat la ofensiva din Bucovina de Nord în 1941, primind Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a şi Crucea de Fier clasele a II-a şi I. A avansat spre Bug şi Nistru, acoperind aripa stângă a Armatei XI germane. A luptat la Marea de Azov cu Armatele IX şi XVIII sovietice, obţinând victorii. În 1942 a participat la asaltul asupra Sevastopolului, luând peste 10 000 de prizonieri. A continuat să lupte în Caucaz şi Kuban. În 1943 se afla în Transnistria, iar în august 1944 a participat la operaţiunea Iaşi-Chişinău, comandând Armata IV. Pe 20 august a fost înlocuit de la conducerea armatei de către mareşalul Antonescu, revenind abia când Armata IV a ajuns în Transilvania. A continuat înaintarea pe valea Hernadului şi prin munţii Hegyalja până în Slovacia, participând la operaţiunea Zvolen-Banska Bystriča, primind Ordinul Mihai Viteazul cu spade clasa a III-a. Pe 3 martie 1945 soţia şi fiica au fost arestate şi trimise în Siberia. Fiica s-a sinucis, soţia s-a întors în 1956. Generalul a fost lichidat prin împuşcare de către sovietici, în Ungaria, fiind înmormântat la Budapesta, de unde a fost repatriat în anul 2000. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 136 de ani
26.01.1913 Berenţan, Erast - aviator(26.01.1913, Vatra Dornei – 1991, Timişoara) Pilot. A absolvit Şcoala Politehnică la Timişoara. A înfiinţat Clubul Aviatic Politehnica şi a obţinut brevetul de pilot. A construit un planor cu care a zburat. A devenit paraşutist din 1952. Din 1943 a activat ca inginer la IAR Braşov, apoi, din 1950, la URMV-3 şi la ICA Ghimbav (din 1968), ca tehnolog-şef. A creat un motor în doi timpi pentru dotarea motoplanoarelor. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 107 de ani
26.01.1925 Balotă, Nicolae - istoric literarNicolae-Balota(n. 26 ianuarie 1925, Cluj - d. 20 august 2014, Nice) Istoric literar. Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj. A debutat cu versuri: Din spuma mărilor, 1929. Arestat în 1949 pentru şase luni, a făcut închisoare și între 1956 şi 1962. Apoi a fost cercetător la filiala clujeană a Institutului de Lingvistică al Academiei şi cercetător la Institutul de Teorie Literară din Bucureşti. A debutat la revista Cercului Literar de la Sibiu în 1945. A publicat studii despre literatura română şi universală: Euphorion, 1969; Urmuz, 1970; Labirint, 1970; Arte poetice ale secolului XX • Ipostaze româneşti şi străine, 1976; Opera lui Tudor Arghezi, 1979; Mapamond literar, 1983; Lupta cu absurdul, 1971, Premiul Academiei; De la Ion la Ioanide, 1974, Premiul Uniunii Scriitorilor; Scriitori maghiari din România, 1982. Emigrat în 1979 (Elveția), se stablieşte din 1981 în Franţa. Până în 1990 (anul pensionării şi al primirii cetăţeniei franceze) este profesor la Universitatea François Rabelais din Tours; este invitat al multor universităţi europene pentru cursuri, conferinţe, colocvii, congrese; din 1979 lucrează şi la Radio Europa Liberă, timp de 15 ani. În perioada 1990–2000 îi apar volume de eseuri şi memorialistică şi în ţară: Parisul este o carte; Calea, Adevărul, Viaţa; Caietul albastru, 2 vol. memorii. Primeşte: Premiul Fundaţiei Flacăra pentru literatură; Premiul Aron Cotruş al revistei Familia din Oradea pentru opera critică; Premiul Opera Omnia, Cluj şi Oradea; Premiul Naţional de literatură al Uniunii Scriitorilor. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 95 de ani
26.01.1934 Huss, Hugo Jan - dirijorHuss-Hugo-Jannume la naştere Husz Hugo Jan (26.01.1934, Timişoara – 2.02.2006, La Crosse, Wisconsin, SUA) Dirijor. A absolvit Conservatorul la Bucureşti ca elev al lui Constantin Silvestri. A fost dirijorul Orchestrei Simfonice din Arad, apoi din Târgu Mureş. A rămas în Franţa în 1968 cu prilejul unui turneu. De acolo a plecat la München şi a dirijat Günthe Simphonic Orchestra. A ajuns la Chicago şi a absolvit Business Administration la Roosevelt University. A fost vreme de doisprezece ani dirijorul orchestrei simfonice din La Crosse, lucrând, în acelaşi timp, ca manager pentru procesarea datelor la Mathy Construction Co în Onalaska, Wisconsin. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 86 de ani
26.01.1944 Benga, Gheorghe - medic, academician(26.01.1944, Timişoara, România)Medic, membru al Academiei Române, profesor universitar şi şef al Catedrei de biologie celulară şi moleculară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, şef al Laboratorului de genetică umană din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Cluj. În 1986, împreună cu Octavian Popescu şi Victor I. Popa, a demonstrat existenţa unei proteine-canal pentru apă în membrana celulară a globulelor roşii, pe care reuşeşte să o detecteze cu ajutorul americanului Ross P. Holmes, de la Universitatea Illinois, cel ce furnizează substanţa necesară pentru detectarea acesteia. Descoperirea a fost publicată în anul 1986 în revistele internaţionale de specialitate Biochemistry şi European Journal of Cell Biology, împreună cu descrierea modului în care această proteină ar putea fi izolată şi purificată, dacă s-ar dispune de aparatura necesară. În anul 1988 profesorul american Peter Agre descoperă aceeaşi proteină, pe care, dispunând de aparatura necesară, reuşeşte să o izoleze şi purifice. În studiul publicat în 1988 de Peter Agre, lucrarea profesorului Gheorghe Benga este menţionată la bibliografie. Premii: Premiul Emil Racoviţă al Academiei Române, pentru ciclul de lucrări Biologie moleculară a membranelor (1984), Premiul anual al Uniunii Medicale Balcanice pentru cercetările de biologie a membranelor (1987), Premiul Iuliu Moldovan şi Diploma cu medalie jubiliară – 75 de ani de învăţământ medical românesc în Transilvania (1994), Premiul K. Miras al Asociaţiei Balcanice de Laborator Clinic (2000), Premiul Opera Omnia pentru întreaga activitate de cercetare ştiinţifică (2000). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/academicianul-gheorghe-benga-la-oradea-centralele-de-apartament-sunt-un-cancer-134451.html 76 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clouds
Detalii : cer acoperit de nori
Temperatura : 4 0C
Presiunea atmosferică : 1.038 bari
Umiditatea : 64 %
Viteza vântului : 4 m/s
Răsăritul la : 05:44:59
Apusul la : 15:07:58
Informații de la ora : 12:33:23

JosSus


© Calendare românești | 2020 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X