This Week
Calendare romanesti
Calendare romanesti












This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
20.05.1899 Ghermănescu, Mihail - matematicianGhermanescu-Mihail(20.05.1899, Bucureşti – 1962, Bucureşti) Matematician. S-a înscris la Liceul Militar de la mănăstirea Dealu şi a devenit preocupat de matematică din anul al III-lea. A demisionat din armată în 1919 şi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe, Secţia matematici. A fost profesor de matematică în învăţământul secundar din Bucureşti, apoi la Şcoala de Ofiţeri de Geniu din Bucureşti, la Politehnica din Timişoara, la Academia Militară şi Institutul de Construcţii din Bucureşti. Specialist în analiză matematică, a publicat lucrări de teoria ecuaţiilor, teoria numerelor, geometrie, mecanică generală, balistică: Ecuaţii funcţionale; Ecuaţiile fizicii matematice; Culegere de probleme de ecuaţii diferenţiale. A fost un filatelist pasionat, s-a ocupat de organizarea primei Expoziţii Filatelice Naţionale, 1909. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 120 de ani
20.05.1913 Dumitrescu, Ion - compozitor, academicianDumitrescu-Ion(20.05.1913, Oteşani, jud. Vâlcea – 6.09.1996, Bucureşti) Compozitor. Frate cu Gheorghe D. şi tată al Ilincăi D. A studiat la Conservatorul din Bucureşti cu Alfonso Castaldi, Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu, George Breazul, Ionel Perlea. A devenit profesor la Conservator. Preşedinte al Uniunii Compozitorilor (1954–1977). A compus muzică pentru teatru şi film, muzică de cameră şi corală. Lucrări: Sonata în La major pentru pian, Suita în stil vechi pentru violă şi pian, Sonatina pentru pian, Două piese pentru pian (Ursul, Căpriţa), Cvartet de coarde nr. 1 în Do major, o sonată pentru pian, un concert pentru orchestră de coarde, două simfonii (1955, 1967). A fost distins cu Premiul de compoziţie Paul Ciuntu (1940), Premiul de Stat (1949, 1954), a primit titlul de Maestru Emerit al Artei (1954), Premiul Academiei Române (1957), Ordinul Meritul Cultural (1966), titlul de Profesor Universitar Emerit (1970), Ordinul Steaua R. S. România clasa I (1973), titlul de membru corespondent al Institut de France – Académie de Beaux Arts din Paris (1977) şi al Academiei Tiberina din Roma (1981). Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 106 de ani
20.05.1916 Coposu, Corneliu - om politicCoposu-Corneliu(20.05.1916, Bobota, jud. Sălaj – 11.11.1995, Bucureşti) Politician. A absolvit Dreptul şi Economia la Universitatea din Cluj. Membru al Partidului Ţărănesc (după 1934), secretar al lui Iuliu Maniu. Greco-catolic. A venit la Bucureşti după cedarea Ardealului de Nord (1940). Antiantonescian. Miza pe ajutorul Marii Britanii. Arestat în 1947 şi judecat în procesul Tămădău (rezistenţa clandestină), cu sentinţa (dată în 1956) de închisoare pe viaţă. După 1989, împreună cu Ion Raţiu, a refăcut legalitatea PNŢ şi l-a transformat în PNŢCD. Preşedinte al PNŢCD. Senator (1992–1995). Astăzi există o fundaţie a partidului care îi poartă numele. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 103 de ani
20.05.1964 Belodedici, Miodrag - sportiv, fotbalist(20.05.1964, Socol, Caraş Severin) Fotbalist. Etnie sârbă. A jucat la Steaua Bucureşti (1983–1989) şi Steaua Roşie Belgrad (1989–1992). Director al Centrelor de Juniori ale Federaţiei Române de Fotbal. A jucat în Cupa Campionilor Europeni şi Cupa Intercontinentală. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 55 de ani
21.05.1855 Dobrogeanu-Gherea, Constantin - scriitor, om politic, academicianConstantin-Dobrogeanu-Ghereanume la naştere Solomon Katz (21.05.1855, Slavianka-Ekaterinoslav, azi în Ucraina – 7.05.1920, Bucureşti) Scriitor şi fruntaş socialist. A fost unul dintre membrii marcanţi ai Partidului Social Democrat Român, un critic literar prodigios, cunoscut pentru polemica sa cu Titu Maiorescu. A obţinut cetăţenia română graţie susţinerii exprese a lui Maiorescu, atunci prim-ministru. Acesta susţinea ideea artei pentru artă, în timp ce Constantin Dobrogeanu-Gherea era adeptul teoriei artei cu tendinţă. L-a cunoscut pe Lev Troţki. Prin lucrarea sa, Neoiobăgia, devine unul dintre părinţii sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Gherea, este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român. A fost adept al narodnicismului şi un precursor al sămănătorismului, jucând, totodată, un rol activ în mişcarea poporanistă. A deţinut în proprietate restaurantul gării din Ploieşti. Articolul său fundamental rămâne Asupra criticii. Lucrări: Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare), 1910; Personalitatea şi morala în artă; Tendenţionismul şi tezismul în artă; Decepţionismul în literatura română; Cauza pesimismului în literatură şi viaţă; Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice; Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice; Idealurile sociale şi arta; Asupra mişcării literare şi ştiinţifice; Munca creatoare şi munca-exerciţiu; Dl. Panu asupra criticii şi literaturii. Membru post-mortem al Academiei Române (1948). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 164 de ani
21.05.1880 Arghezi, Tudor - poet, prozator, publicist, dramaturgTudor-Arghezi (n. Ion Nae Theodorescu, 21 mai 1880, București – d. 14 iulie 1967) Strămoșii lui Arghezi erau ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit la țară. A absolvit cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista lui N.D. Cocea. Desfăşoară o activitate publicistică dintre cele mai prodigioase (poezii, articole, pamflete) la Facla, Seara, Cronica. În timpul primului război rămâne în Capitală şi este redactorul unei gazete oficiale, fapt care-i atrage condamnarea. Este graţiat prin intervenţia lui N. Iorga. După război îşi continuă activitatea publicistică la Hiena, este redactor-şef al revistei Cuget românesc, director al ziarului Naţiunea, colaborator la Gândirea, Contimporanul, Clipa, Ţara noastră, Kalendi, spre a nu mai pomeni de Viaţa Românească sau Adevărul literar şi artistic. În anul 1928 îşi editează propria publicaţie, Bilete de papagal, la început zilnic, apoi săptămânal. Caracteristic acestei publicaţii este formatul mic, dar în paginile sale se regăsesc nume de prestigiu. Debutul editorial se produce târziu, în 1927, cu volumul Cuvinte potrivite, dar după aceasta, aproape în fiecare an, vor apărea noi volume atât de versuri cât şi de proză, pamflete, piese de teatru: Icoane de lemn (1929); Poarta neagră (1930); Flori de mucigai (1931); Tablete din Ţara de Kuty (1933); Ochii Maicii Domnului (1934); Cărticica de seară (1935); Cimitirul Buna-Vestire (1936); Ce-ai cu mine vîntule (1937), Hore (1939). În 1934 primeşte Premiul Naţional. În perioada războiului scoate romanul Lina, inspirat din perioada cât a lucrat la Chitila. Colaborează la ziarul Informaţia zilei, deţinând rubrica permanentă Bilete de papagal. În septembrie 1943 aici publică pamfletul Baroane care atrage suprimarea publicaţiei şi internarea autorului în lagărul de la Tg. Jiu. 139 de ani
21.05.1880 Arghezi, Tudor - o altă biografie - poet, prozator, publicist, dramaturgTudor-Arghezinume la naştere Ion N. Theodorescu (n. 21.05.1880, Bucureşti – d. 14.07.1967, Bucureşti) Scriitor. A absolvit liceul Sf. Sava (1891–1896). O vreme a fost laborant la Fabrica de zahăr din Chitila (1897), apoi novice la mănăstirea Cernica. Cercurile bisericeşti îl ajută să plece în străinătate (bibliotecar la Universitatea Catolică din Fribourg, Elveţia, 1905; Paris, 1906; Geneva, 1900–1910, unde a făcut şi o şcoală de ceasornicari). Întors la Bucureşti, a editat revista Linia dreaptă (1904) şi a condus cotidianul Seara (1913–1914). Între 1918 şi 1919 e închis pentru colaboraţionism. A debutat ca poet la Liga ortodoxă a lui Al. Macedonski, în 1896, cu versuri simboliste şi instrumentaliste. A desfăşurat o intensă activitate publicistică, remarcându-se prin originalitatea limbajului şi virulenţa pamfletară. A publicat la Cugetul românesc, Adevărul literar, Lumea, Gândirea, Ţara noastră, Integral, Ramuri ş.a. A editat revista Bilete de papagal (1929). Maturizarea poetică a coincis cu exprimarea setei de cunoaştere şi a incertitudinilor existenţiale: Cuvinte potrivite, 1927, volum de debut, Premiul Academiei Române. A reabilitat estetica urâtului: Flori de mucigai, 1931; a configurat din perspectivă cosmică universul microcosmic, casnic şi familial: Cartea cu jucării, 1931; Cărticică de seară, 1935; Hore, 1939, marcând una din cele mai puternice reacţii moderniste ale poeziei româneşti. Ca prozator s-a făcut remarcat prin pamflete: Baroane, 1943, prin încetăţenirea tabletei ca gen: Tablete din Ţara de Kuty, 1933, prin schiţele şi portretele consacrate vieţii monahale, lumii politice şi gazetăreşti sau din închisoare: Poarta neagră, 1930, şi prin romanele poetice de critică socială: Cimitirul Buna Vestire, 1936; Lina, 1942. Spre bătrâneţe a cultivat poezia de ţinută civică şi poemul sociogonic: Cântare omului, 1956, a continuat dialogul cu timpul şi divinitatea, meditând cu tristeţe calmă la condiţia umană: Frunze, 1961; Poeme noi, 1963; Silabe, 1965; Cadenţe, 1965; Litanii, 1967; Crengi, 1970, postum. Premiul Naţional pentru poezie, 1934; Premiul Naţional pentru literatură, 1946; Premiul de Stat, 1955; Premiul Herder al Universităţii din Viena, 1965. Funeralii naţionale. A fost tradus în franceză, italiană, spaniolă, germană, rusă, maghiară, polonă, cehă, bulgară, greacă, suedeză ş.a. Printre traducători enumerăm: Salvatore Quasimodo, Rafael Alberti, Miguel Angel Asturias, Gaston Bachelard, Maria Teresa León ş.a. Este una dintre marile personalităţi literare româneşti Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 139 de ani
21.05.1881 Iosif Iser - pictorIosif-Izer(21.05.1881, Bucureşti - 1958, Bucureşti) După ce studiază la Mûnchen, debutează la Ploieşti cu o expoziţie personală (1904), urmată de expoziţii aproape anual la Bucureşti, Iaşi, Paris, Anvers, Bruxelles, New York, Viena. Din 1921 participă la saloanele de toamnă din Paris, unde este distins cu Marele Premiu la Expoziţia Internaţională (1937). Artist al poporului, membru al Academiei Române (1955). Încă din 1905 colaborează cu desene la publicaţii din ţară şi din străinătate: Adevărul, Le Témoin, El Papitu, Furnica, Facla, Flacăra etc. Are o înclinaţie temperamentală pentru compoziţia clară, cu un material figurativ organizat după principii conservate de tradiţie. În concepţia sa, desenul are un rol precumpănitor, fiind principalul mijloc de construcţie plastică, ceea ce nu înseamnă că pictorul nu apelează şi la resursele culorii. Lucrări: Oameni buni, Ţărani din Argeş, Tătăroaică din Medgidia (1916), Peisaj dobrogean (1918), Familie de tătari (1919), Arlechini şi dansatoare (1920), Turci la cafenea, Piaţa Mare din Iaşi (1938), Odaliscă în albastru (1955). Ref.: Jianu, Ionel. Iosif Iser. Bucureşti, 1957; Comarnescu, Petru. Iosif Iser, Bucureşti, 1965; Mihalache, Marin. Iosif Iser. Bucureşti, 1968. 138 de ani
21.05.1886 David, Mihail D. - geograf, geolog, academicianDavid-D-Mihail(21.05.1886, Negreşti, Vaslui – 26.06.1954, Iaşi) Geograf şi geolog. A absolvit Facultatea de Ştiinţe, Secţia ştiinţe naturale, la Iaşi. A fost profesor de geografie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi. A iniţiat şi condus periodicul Lucrările Societăţii Geografice D. Cantemir. A adus contribuţii importante la dezvoltarea geomorfologiei în România. Lucrări: Sur les plantes fossiles pliocènes du plateau moldave, 1916; O schiţă morfologică a podişului sarmatic moldovenesc, 1922; Relieful coastei Iaşilor, 1941; Geneza, evoluţia şi aspectul de relief în Podişul Transilvaniei, 1945. Membru corespondent al Academiei Române (1935), exclus (1948) şi reintegrat (1990). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 133 de ani
21.05.1887 Borza, Alexandru - botanist, călugăr greco-catolic, protopop, academicianBorza-Alexandru2(21.05.1887, Alba Iulia – 3.09.1971, Cluj) Botanist, călugăr greco-catolic şi protopop onorar al Clujului. După terminarea Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj şi a Facultăţii de Ştiinţe din Budapesta, a funcţionat un timp ca profesor la Liceul de Băieţi din Blaj, după care a fost numit profesor de botanică la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj. Împreună cu un grup de profesori, fizicieni şi alţi oameni de ştiinţă a ajutat la pornirea mişcării de cercetaşi din România şi la dezvoltarea organizaţiei Cercetaşii României. În 1923 a pus bazele grădinii botanice din Cluj, care în prezent îi poartă numele. Tot la iniţiativa sa a fost înfiinţat Parcul Naţional Retezat. A fost, în perioada interbelică, preşedintele Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi (AGRU) din eparhia de Cluj-Gherla, arestat din acest motiv în 1948, după instaurarea regimului comunist în România şi desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) de către autorităţile comuniste. În 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Lucrări: Flora şi vegetaţia văii Sebeşului (1959); Nicolae Boscaiu – Introducere în studiul covorului vegetal (1965); Dicţionar etnobotanic (1968); Amintirile turistice ale unui naturalist călător pe trei continente (1987). Membru post–mortem al Academiei Române, 1990. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 132 de ani
21.05.1893 Enăchescu, Efrem - mitropolit al BasarabieiEnachescu-Efrem2prenume la naştere Ioan (21.05.1893, Zăvoieni, com. Măciuca, jud. Vâlcea – 5.12.1968, Cernica) Mitropolit al Basarabiei. Călugărit la mănăstirea Stânişoara, devenit ieromonah la mănăstirea Cozia. A absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti. Specializare la Montpellier (1928–1930). Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor. Locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului (1938–1943). Mitropolit al Basarabiei (1943–1944), în care calitate a creat o comisie specială pentru întocmirea unui martirolog al Bisericii Basarabiei în legătură cu preoţii ucişi de sovietici în al Doilea Război Mondial. El însuşi a fost silit să se refugieze la Internatul Teologic din Bucureşti (1947–1948), fiind apoi stareţ la mănăstirea Cernica. Lucrări: Privire generală asupra monahismului creştin, 2 vol., 1933–1934; Pe urmele strămoşilor, 1938; Mărturisitori de după gratii. A murit în detenţie. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 126 de ani
21.05.1897 Brăescu, Smaranda - aviatorSmaranda-Braescu(21.05.1897, Hânţeşti, Buciumeni, jud. Covurlui, azi Galaţi – 2.02.1948, Cluj) Paraşutistă. A absolvit Belle Arte la Bucureşti. În 1928 a făcut primul salt cu paraşuta. În 1931 a câştigat titlul european la paraşutism (salt de la 6 000 m). În 1932 a stabilit primul record de traversare a Mediteranei (6 ore şi 10 minute) între Roma şi Tripoli, cu avionul său, bimotorul Milles Hawk. În 1932 a devenit campioană mondială la paraşutism, cu o paraşută de construcţie românească, parcurgând distanţa de cădere de la 7 400 m în 25 de minute. A fost instructor de paraşutism militar. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra Escadrilă Albă de avioane sanitare, pe frontul de est şi apoi pe frontul de vest, în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Semnatară, alături de alte 11 personalităţi (între care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic. A fost condamnată de comunişti la închisoare în contumacie, nefiind găsită. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 122 de ani
21.05.1932 Vulpescu, Ileana - prozator(21.05.1932, Bratovoeşti, jud. Dolj) Prozatoare. Soţie a lui Romulus V. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română la Universitatea din Bucureşti. Cercetător la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, apoi liber-profesionistă. A scris proză inspirată din propria experienţă existenţială, dar şi cu referire la condiţia morală a societăţii româneşti. Lucrări: Rămas-bun, 1975; Arta conversaţiei, 1980; Sărută pământul acesta, 1987; Rămas bun casei părinteşti, 1990; Candidaţii la fericire, 2002; De-amor, de-amar, de inimă albastră, 2005; Viaţă, viaţă, legată cu aţă, 2007. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 87 de ani
22.05.1809 Kretzulescu, Constantin Al. – academician, ministru, prim-ministru(n. 22 mai 1809, București - d. 21 martie 1884, București) Studiază literatura, filosofia și istoria timp de mai mulți ani in Franța, Anglia și Italia. A participat la actul unirii din 1859, fiind președinte al comitetului din Muntenia pentru alegerile divanului ad-hoc. A deținut de două ori funcția de prim-ministru în perioadele 27 martie - 6 septembrie 1859 (pentru Țara Românească), și 1 martie - 4 august 1867 pentru România. A fost și ministru în mai multe guverne liberale. Surse text: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Al._Kretzulescu; https://cultural.bzi.ro/constantin-a-kretzulescu-primul-ministru-al-romaniei-16364; Sursă imagine: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Constantin_Al._Cre%C5%A3ulescu.jpg 210 de ani
22.05.1893 Călinescu, Armand - om politic, ministru, prim-ministruArmand-Calinescu(22.05/4.06.1893, Piteşti – 21.09.1939, Bucureşti) Prim-ministru al României. A studiat Dreptul şi Filosofia la Universitatea din Bucureşti şi a luat doctoratul la Sorbona în Ştiinţe Economice şi Politice. La întoarcerea în țară a intrat în Partidul Ţărănesc al lui Ion Mihalache, aflat atunci în opoziţie. A devenit deputat în 1926. După ce partidul său a fuzionat cu Partidul Naţional Liberal al lui Ion I.C. Brătianu și a apărut astfel Partidul Naţional Ţărănesc, el a făcut parte din aripa de stânga a noului partid, dar nu într-atât încât, în calitate de ministru de Interne în guvernul Vaida-Voevod, să nu anihileze grevele de la Lupeni din 1929, înăbușind în sânge greva minerilor. Era împotriva extremelor deci și a Gărzii de Fier, unul dintre motivele pentru care Carol al II-lea l-a numit prim-ministru. După Anschluss-ul Austriei, a încercat anihilarea Gărzii de Fier. Cam 300 de persoane din conducerea legiunii au fost condamnate la moarte, în frunte cu Corneliu Zelea-Codreanu. A urmat răzbunarea, și deoarece Garda de Fier era susţinută de Germania nazistă şi Italia fascistă, acţiunile premierului au dus la asasinarea lui, nu departe de Cotroceni, pe cheiul Dâmboviţei de un comando legionar. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 126 de ani
22.05.1896 Crăciun, Emil - medic, academician(22.05.1896, Iaşi – 3.04.1976, Bucureşti) Medic. A absolvit Medicina la Bucureşti, s-a specializat la Berlin, în SUA (universităţile Hopkins şi Harvard) şi la Paris. Conferenţiar de citologie clinică la clinica medicală condusă de Daniel Danielopolu. A pus bazele primului institut oncologic din România, la Cluj, al cărui director a fost (1931–1932). Profesor la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, director al Institutului Dr. Victor Babeş. A înfiinţat Societatea Anatomică (1937) şi Analele Institutului Victor Babeş (1938). Contribuţii în domeniul tratării cancerului. Lucrări: Probleme de oncologie, 1953; Introducere în morfologia patologică, 1958; Informatica în munca de spital, 1971. Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, al Societăţii de Biologie din Paris, al Societăţii Patologice Germane, al Societăţii Regale de Medicină din Londra. Membru corespondent al Academiei Române (1963). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 123 de ani
22.05.1908 Chiţimia, Ion C - istoric literarCarti-populare-Ion-Chitimia(22.05.1908, Albuleşti, jud. Mehedinţi – 19.02.1996, Bucureşti) Istoric literar. A absolvit Filologia la Universitatea din Bucureşti, ca elev al lui Ovid Densusianu şi Nicolae Cartojan. Specializare la Varşovia. A lucrat la Institutul de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti. Contribuţii la cercetarea literaturii române vechi şi a folclorului. Lucrări: Antologie de literatură populară (I–III, 1953–1967); Cărţile populare în literatura românească (I–II, 1963, cu Dan Simonescu); Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971); T.T. Burada – Istoria teatrului în Moldova (1975). A editat Biblia lui Şerban Cantacuzino (1988). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 111 de ani
22.05.1933 Dobrescu, Emilian - economist(22.05.1933, Bucureşti) Economist. A absolvit Facultatea de Economie a Universităţii Lomonosov din Moscova. Profesor la ASE. A lucrat la Comitetul de Stat al Planificării (preşedinte între 1981 și1982). Contribuţii în domeniul măsurării economice. Lucrări: Ritmul creşterii economice,1968; Structura economiei româneşti, 1969; Macrociclul economic optimal, 1983; Corelaţia dintre acumulare şi consum, 1971; Măsurarea economică, 1989; Dihotomia real-nominal în economia românească, 1997. Membru titular al Academiei Române (1990). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 86 de ani
22.05.1938 Corcimaru, Ion - medic, academician(22.05.1938, Baraboi, Basarabia) Medic. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chişinău şi s-a specializat la Institutul Central de Hematologie şi Transfuzie a Sângelui din Moscova. A fost secretar ştiinţific al Institutului de Oncologie din Moldova, apoi şef al Catedrei de hematologie şi terapie de campanie, iar din 1995 şef al Catedrei de hematologie, oncologie şi terapie de campanie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie din Moldova. Considerat fondator al şcolii de hematologie din Republica Moldova. Lucrări: Цитологическая диагностика предопухолевых процессов и злокачественных новообразований (1976, în colaborare); Диагностика лимфаденопатий (1984, în colaborare), manualele Hematologie clinică (2001) şi Anemiile (2002). Laureat al Premiului de Stat. Distins cu Ordinele Drapelul Roşu de Muncă şi Gloria Muncii. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 81 de ani
22.05.1939 Theodorescu, Răzvan (Emil) - istoric de cultură și artă, academician(22.05.1939, Bucureşti) Istoric al culturii şi istoric de artă. A absolvit Facultatea de Istorie la Universitatea din Bucureşti. Cercetător la Institutul de Istoria Artei, apoi profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti. Profesor invitat la Poitiers. Numit preşedinte al Radioteleviziunii Române (1990–1992). Senator social-democrat în legislatura 2000–2004, ales în judeţul Iaşi. În 2004 a fost numit în funcţia de membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Ministru al Culturii şi Cultelor. Lucrări: Mănăstirea Dragomirna (1965); Mănăstirea Bistriţa (1966); Biserica Stavropoleos (1967); Bizanţul, Balcanii şi Occidentul la începuturile culturii medievale româneşti (Secolele X-XIV) (1974); Un mileniu de artă la gurile Dunării (400–1400) (1976); Itinerarii medievale (1979); Piatra celor trei prelaţi (1979); Apel la istorie (1980); Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550–1800) – 2 vol. (1992); Drumuri spre ieri (1992); 900 zile de manipulare (1994); Pictura murală moldovenească din secolele XV şi XVI (1995); Românii şi Balcanicii în civilizaţia sud-est europeană (1999); Puţină Istorie (1999). Membru al Academiei Române (2006). Cavaler al Legiunii de Onoare a Franţei. Distins cu Ordinul Steaua României în grad de Comandor (2002). Din 2008, ambassador al Alianţei Civilizaţiilor pentru România. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 80 de ani
23.05.1871 Ibrăileanu, Garabet - scriitorGarabet-Ibraileanu(23.05.1871, Tg. Frumos, Iaşi - 12.03.1936, Bucureşti) A urmat gimnaziul la Roman, apoi liceul din Bârlad, unde se împrieteneşte cu Raicu Ionescu-Rion şi cu alţi colegi, cu care formează o mică societate culturală cu idei înaintate, Orientul. La 1 iulie 1889 apare la Roman revista socialistă Şcoala nouă, scoasă împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Vaian, în care debutează cu pseudonimul Cezar Vraja. Student al Facultăţii de litere din Iaşi şi bursier al Şcolii normale superioare, începe să colaboreze la organul socialist Munca din Bucureşti. În cadrul cercului socialist din Iaşi, rosteşte conferinţa Darwinismul social, remarcată de I. Gherea. Polemizează cu revista Vraja a lui Vlahuţă, apărând ideile socialismului. Sub pseudonimul Cezar Vraja, colaborează şi publică numeroase articole cu conţinut social-politic în Lumea nouă din Bucureşti. Organ al partidului social-democrat. În luna martie 1906, apare la Iaşi revista Viaţa românească, redactată de Ibrăileanu, director fiind C. Stere şi Paul Bujor. Tipăreşte volumele Spiritul critic în cultura românească şi Scriitori şi curente, reunind studii, articole şi cronici tipărite anterior în revistă. În 1912 pubică teza de doctorat în litere Opera literară a d-lui Vlahuţă, în introducere expunându-şi concepţia despre critică. La 1 martie 1920 reapare Viaţa românească, care-şi încetase apariţia cu ocazia intrării României în război. Ibrăileanu semnează sub pseudonimul P. Nicanor et comp. Numeroase intervenţii, precizări, polemici, sub titlul Note şi impresii, adună în volum articole, cronici şi note consacrate unor scriitori români: Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, Dobrogeanu-Gherea, Brătescu-Voineşti, Topârceanu, Hortensia Papadat-Bengescu ş.a. Alte studii şi cronici apar tot în Editura Vieţii Româneşti, în vol. Scriitori români şi străini (1921). În vol. Studii literare (1930), cu totul remarcabile sunt studiile: Creaţie şi analiză şi Numele proprii în opera comică a lui Caragiale. Vol. Privind viaţa reuneşte aforisme publicate iniţial în revista Însemnări literare, cărora li se adaugă altele inedite. În 1933, După 27 de ani, cum îşi intitulează cuvântul de rămas bun, Ibrăileanu trece conducerea Vieţii româneşti lui Mihai Ralea şi G. Călinescu, care mută revista la Bucureşti. În 1933 apare romanul Adela - Fragment din jurnalul lui Emil Codrescu. 148 de ani
23.05.1883 Leonida, Dimitrie - inginer, inventatorLeonida-Dimitrie(23.05.1883, Fălticeni – 14.03.1965, Bucureşti) Specialist în electroenergetică. Frate al Elisei L. Z. A absolvit Politehnica de la Berlin – Charlottenburg. Încă din facultate concepe proiectele Metropolitanul Bucureşti şi Complexul hidroenergetic al Bistriţei de lângă Bicaz, proiecte profetice, ambele realizate mai târziu. În ţară se angajează la primăria capitalei şi pune bazele iluminatului stradal. Fondator al Şcolii de Mecanici şi Electricieni din Bucureşti. Profesor la Politehnica din Timişoara, apoi la cea din Bucureşti. Ia parte la planul de electrificare a României. A întemeiat în 1908, pe baza propriilor sale colecţii, Muzeul Tehnic din Bucureşti, care-i poartă astăzi numele. În 1917 a realizat una dintre primele staţii radiotelegrafice din România. A participat la elaborarea unor legi importante, cum ar fi Legea energiei şi Legea apelor (1924). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 136 de ani
23.05.1899 Cantacuzino, George Matei - arhitectGeorge-Matei-Cantacuzino(n. 23 mai 1899, Viena – d. 1 noiembrie 1960, Iași) Arhitect. Descinde dintr-o veche familie moldovenească (la origini bizantină) cu înaintaşi însemnaţi în istoria ţării. Bunicul său, Vasile (Basile) C., a fost revoluţionar paşoptist, iar tatăl său, diplomatul Nicolae B.C., a reprezentat România la Viena între anii 1885 și 1909. Mama era nepoată a lui Gheorghe Bibescu. Dintre rudele sale l-au influenţat spiritual cunoscutul jurist ieşean Matei B. C., remarcabilul pictor Th. Pallady şi Martha Bibescu. Atât prin filiera paternă, cât şi prin cea maternă, se mai înrudea cu o serie de personalităţi, ca Alexandru Ioan Cuza, Anne de Noailles, Barbu Dimitrie Ştirbei, Nicolae Ghika-Budeşti, Gh. Balş, cu pictorii Puvis de Chavannes, Theodore Chasseriau şi alţii. A urmat Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Paris, secţia arhitectură. A fost unul dintre principalii edificatori români ai Micului Paris, care a devenit Bucureştiul interbelic. Lucrări: palatul Băncii de Investiţii (1923–1928), transformarea clădirii fostului sediu al Uniunii Arhitecţilor (1928–1929) şi a fostului sediu al Uniunii Ziariştilor, astăzi restaurantul Mărul de Aur (1925–1928), imobilul Creţulescu de birouri pe Calea Victoriei şi imobilul de birouri din Piaţa Universităţii (1934–1939), sediul Institutului de Studii şi Proiectări Energetice de pe Bulevardul Republicii (1947–1948), toate din Bucureşti, hotelul Rex din Mamaia, Uzinele Tractorul din Braşov, postul de radiodifuziune din Bod şi altele. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 120 de ani
23.05.1942 Liiceanu, Gabriel - eseist(23.05.1942, Râmnicu Vâlcea) Eseist. A absolvit Filosofia şi Facultatea de Limbi Clasice la Universitatea din Bucureşti. Cercetător la diverse institute ale Academiei. A făcut parte din cercul care l-a avut drept mentor pe Constantin Noica, alături de Andrei Pleşu, Petru Creţia, Sorin Vieru, Thomas Kleininger ş.a. Bursă Humboldt în Germania. După 1989 director al Editurii Humanitas, consilier al preşedintelui Traian Băsescu (2008). Membru fondator al Societăţii Academice Române. A scris lucrări în care ideologia, filosofia în sens nietzscheian şi cultura sunt văzute în interacţiune: O fenomenologie a limitei şi depăşirii, 1975; Încercare în politropia omului şi a culturii, 1981; Jurnalul de la Păltiniş • Un model paidetic în cultura umanistă, 1983; Apel către lichele, 1992; Cearta cu filozofia, 1992; Despre limită, 1994; Declaraţie de iubire, 2001; Despre minciună, 2006; Despre ură, Despre seducţie, 2007; Scrisori către fiul meu, 2008. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 77 de ani
24.05.1812 Barițiu, George - profesor, pedagog, gazetar, întemeietorul presei periodice româneştiGeorge-Baritiu(n. 12/24 mai 1812, comuna Jucu de Jos, judetul Cluj - d. 20 aprilie/2 mai 1893, Sibiu). S-a născut la Jucul de Jos, nu departe de Cluj, dar copilăria şi-a petrecut-o într-un sat de lângă Turda, Petridul de Mijloc. Învaţă să scrie şi să citească cu tatăl şi bunicul său, frecventează şcoala din Trascău, apoi continuă învăţătura la Blaj şi Cluj unde termină liceul. Se întoarce la Blaj în 1891 pentru studiul teologiei, iar după absolvire, aici îşi începe activitatea didactică fiind profesor de fizică. În 1836, vârfurile negustorimii române din Braşov îl cheamă ca dascăl la şcoala din "Cetate", pe care o onorează aproape zece ani. El a fost însărcinat şi cu redactarea publicaţiilor Foaie pentru minte, inimă şi literatură şi Gazeta de Transilvania. Prin intermediul publicaţiilor sale îşi face cunoscute ideile sale în sprijinul revoluţiei de la 1848. Director şi coproprietar al fabricii de hârtie din Zărneşti, iar în perioada absolutismului liberal participă la dietele de la Cluj. După încheierea dualismului activează în cadrul ASTRA, fiind prim secretar şi chiar preşedinte. Academia Română îl alege preşedintele ei în anul 1893, deşi locuia la Braşov unde se şi stinge din viaţă în acelaşi an. Opera clădită de Bariţiu are la bază sentimentul dăruirii totale în scopul realizării cerinţelor vitale ale naţiunii. Ideile sale răspândite în mai multe domenii esenţiale ale culturii au un caracter progresist şi desemnează un spirit vizionar. Important este faptul că el a ştiut să lege într-un tot elementele diferitelor domenii de studiu şi afirmare a naţiunii române, şcoala de biserică şi ambele de activitatea publicistică, pe care a desfăşurat-o pe plan istoric, filosofic, teologic etc. Opera lui Bariţiu porneşte de la un cărturar de seamă, cunoscător profund al realităţilor epocii sale şi care nu rămâne la nivelul teoriei, ci dă soluţii pentru realizarea progresului în toate domeniile. Dintre lucrările de referinţă ale lui G. Bariţiu, amintim: Dicţionar german-român, întocmit şi în partea lui română însoţită de câteva mii de cuvine, Braşov, 1853-1854; Memorialu pentru celu dintîiu drumu de feru în România unită, 1862; Dicţionariu ungurescu-romanescu, Studii şi articole, Articole literare etc. 207 de ani
24.05.1812 Bariţiu, George o altă biografie - ziarist, istoric, preşedinte al Academiei RomâneBaritiu-Georgenume la naştere Gheorghe Pop (n. 12/24 mai 1812, comuna Jucu de Jos, judetul Cluj - d. 20 aprilie/2 mai 1893, Sibiu). Ziarist, istoric. A absolvit gimnaziul la Blaj, liceul piarist şi facultăţile de Drept şi Filosofie la Cluj. Este influenţat de Petru Maior. Întors la Blaj, a studiat Teologia (printre profesori: Simion Bărnuţiu, Timotei Cipariu). În 1835 a fost numit profesor de fizică la liceul din Blaj, apoi a fost chemat să conducă şcoala română din Şcheii Braşovului. Fondator al Gazetei de Transilvania (1837), a condus-o până în 1849. Participant la revoluţia de la 1848 în Transilvania, deputat în Parlamentul de la Pesta, fondator şi preşedinte al Partidului Naţional Român. A iniţiat primele spectacole de teatru în limba română din Transilvania. A fost unul dintre fondatorii ASTRA (1861). Adevărata lui vocaţie a fost ziaristica politică şi culturală, dar s-a manifestat şi în critica literară şi estetică, unde a fost influenţat de Goethe, Hegel, Winkelmann, Lessing, K.J. Weber ş.a. A scris versuri ocazionale, pentru diverse spectacole, şi a tradus teatru din Shakespeare, Schiller. A scris şi proză, de fapt prelucrări după autori romantici minori, germani sau englezi. Se remarcă însă povestirile cu subiect din istoria naţională: O privire preste ţinutul Haţegului în Transilvania, 1838. De asemenea, a avut o contribuţie însemnată la istoria Transilvaniei: Părţi alese din istoria Transilvaniei pe două sute de ani în urmă, 3 vol., 1889–1891; Noţiuni relative la economia socială şi la istoria civilizaţiei din Transilvania (1877). A editat colecţia Enciclopedia României, 10 vol. Membru fondator al Societăţii Academice Române (1866), preşedinte al Academiei Române (1893). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 207 de ani
24.05.1908 Etterle, Fory - actorFory-Etterleprenume la naştere Cristofor (24.05.1908, Ploieşti – 16.09.1983, Bucureşti) Actor. Grec după etnie. A fost absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti. Actor la Teatrul Naţional din Bucureşti. Roluri în filme: Viaţa învinge, 1951; Răsare soarele, 1954; Desfăşurarea, 1954; Porto Franco, 1961; Tudor, 1962; Celebrul 702, 1962; Lupeni ’29, 1962; Străinul, 1964; Aventurile lui Tom Sawyer, 1968; Mihai Viteazul, 1970; Conspiraţia, 1972; Departe de Tipperary, 1973; Hyperion, 1974; Între oglinzi paralele, 1978; O lebădă iarna, 1983. Artist Emerit. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 111 de ani
24.05.1913 Rugină, Anghel - economist, academicianRugina-Anghel(n. 24 mai 1913, sat Vizurești, comuna Nicorești, județul Galați - d. 15 decembrie 2008, Boston, S.U.A.) Economist american de origine română. A absolvit Academia Comercială la Bucureşti. Specializare la Freiburg. Profesor la Universitatea din Portland-Oregon, la Niagara University şi la Northeastern din Boston. Lucrări: The integral democracy of tomorrow; Development of capitalism system; A reorganization plan of the International Monetary Found; Programme de stabilization économique, financière et sociale pour la France; American Capitalism – a Crossroad; Un miracol economic în România este încă posibil, 1993 şi Teoria şi practica economică în epoca tranziţiei şi după, 1994. Membru de onoare al Academiei Române (2005). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 106 de ani
24.05.1923 Caraion, Ion - poetIon-Caraionnume la naştere Stelian Diaconescu (24.05.1923, Ruşavăţ, com. Vipereşti, jud. Buzău – 21.07.1986, Lausanne, Elveţia) Poet. Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Redactor la Timpul, Ecoul, Lumea, Contemporanul. În Elveţia (unde s-a stabilit în 1983) a editat revistele 2 plus 2, Don Quichotte, Correspondences (1983, revistă de poezie în şase limbi, după modelul revistei Agora). A făcut închisoare în perioada 1950–1955 şi 1958–1964 (în acest proces fiind iniţial condamnat la moarte). A scris o lirică protestatară: Panopticum, 1943, debut, confiscat de cenzură (recuperat de Şt. Augustin Doinaş după 1989); Cântece negre, 1945; Dimineaţa nimănui, 1967, Necunoscutul ferestrelor, 1969, Premiul Academiei; Cimitirul de stele, 1971; Frunzele din Galaad, 1973; Pălărierul silabelor, 1976; Lacrimi perpendiculare, 1978; La terre a mangé ses frontières (Pământul şi-a înghiţit hotarele), 1985; Apa de apoi, postum, 1991, Bucureşti; Omul profilat pe cer, postum, 1992, Bucureşti; Le livre de poèmes perdus suivi de Peau des oiseaux et autres poèmes (Cartea poemelor pierdute urmată de Pielea păsărilor şi alte poeme, postum), 1995. A scris şi eseuri: Eseu, 1966; Bacovia∙ Sfârşitul continuu, 1977; Insectele tovarăşului Hitler, 1982, München, şi a tradus din Scherwood Anderson, Marcel Aimé, Dumas Tatăl, Baudelaire, Valéry, Whittman, Sandburg ş.a.: Spoon River Anthology – Antologia Râului Lingurii, 1979, Premiul Uniunii Scriitorilor. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 96 de ani
24.05.1937 Sinulescu, Benone - cântăreț de muzică populară(24.05.1937, Siriu, jud. Buzău) Cântăreț de muzică populară. A absolvit Şcoala Tehnică la Buzău şi Şcoala Specială de Muzică la Bucureşti. A cântat cu precădere melodii culese din zona Buzăului şi Munţii Siriului. A debuat în 1956 şi a cântat practic toată viaţa, cu diverse formaţii. Cântece: „Străina mamei, străină“; „La Lenuţa sub cerdac“; „În munţii Buzăului“; „Radu mamii“; „Crâşmăriţa din Buzău“; „Dulce-I vinu’“; „Lasă-mă să beau“; „Haideţi să cântăm“; „Cocoşel de la Buzău“. Laureat al Festivalului Tinerilor şi Studenţilor de la Helsinki, 1962; Ordinul Muncii, 1966; Ordinul Meritul Cultural, 1968; Discul de Aur al Electrecordului, 1969; Ordinul Serviciu Credincios, 2002. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 82 de ani
24.05.1947 Conunov (Konunov), Boris - regizor(24.05.1947, Taşkent, Uzbekistan) Regizor. Rus ca etnie. A absolvit Institutul de Cinematografie (Всесоюзный Государственный Институт Кинематографии) la Moscova. Regizor la Studioul Moldova Film. Profesor la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A lucrat în Elveţia în diplomaţie (1995–1998). Filme: Pădurea în care nu vei intra, 1978; Aveţi o telegramă, 1983; serialul Usturici, 1981–1983; Cine va intra în ultimul vagon, 1986; Bilet într-o singură direcţie, 1996; Darul, 2004. Este şi un teoretician al domeniului: „Coloana sonoră ca parte componentă a filmului documentar în creaţia lui Vlad Druck“, eseu, Bucureşti, 1995. Diploma Festivalului Internaţional de la Frankfurt am Main, 1992; Medalia Dimitrie Cantemir, 1974; Medalia Meritul civic, 1995. Maestru în Artă, 2000. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 72 de ani
24.05.1947 Toma, Svetlana - actor(24.05.1947, Chişinău) Actriţă. A absolvit Institutul de Arte la Chişinău. A jucat la Teatrul Dramatic Rus din Tiraspol, fiind descoperită, pentru film, de Emil Loteanu. A făcut mai multe roluri pentru filmele produse de Moldova Film. Filmografie: Poienele roşii, 1966; Această clipă, 1968; Cadavrul viu, Lenfilm, 1968; Lăutarii, 1971; Casă pentru Serafim, 1973; Casa părintească, 1973; Şatra, Mosfilm, 1976, Premiul pentru cel mai bun rol feminin la Festivalul Internaţional de Film, Praga; Dulcea şi tandra mea fiară, Mosfilm, 1977; Rădăcina vieţii, 1978; La porţile satanei, 1981; Anna Pavlova, Mosfilm, 1982; Cum să devii celebru, 1984; Vânt sălbatic (coproducţie), 1985; Luceafărul, 1986; Ţiganii mei, Gruzia-film, 1988; Cursa, 1989. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 72 de ani
25.05.1898 Balmuş, Constantin - cercetător, academicianBalmus-Constantin(25.05.1898, Rungeni, jud. Vaslui – 13.07.1957, Bucureşti) Cercetător. A absolvit Literele şi Filosofia la Iaşi, s-a specializat în greacă şi latină la Bonn, Berlin şi Şcoala Română din Roma. Doctor docent, profesor la Universitatea din Iaşi şi Bucureşti. Călătorii de studiu în Franţa, Grecia, Elveţia, Germania. Unul dintre cei mai recunoscuţi specialişti ai domeniului. A lăsat Istoria poeziei latine în epoca arhaică, 1927; Curs de gramatică istorică a limbii latine • Fonetica, morfologia, sintaxa, 1936; Antologie latină, 10 vol. Membru al Academiei Române (1948). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 121 de ani
25.05.1930 Cantacuzino, Mircea - inginer, pilot(? – 25.05.1930, Strejnic) Inginer şi pilot. Frate cu Ion (Iancu) C. A studiat ingineria în Germania. A învăţat să piloteze de la Octav Oculeanu (la rândul lui, elev al lui Negrescu) şi a făcut, împreună cu acesta, prima şcoală de pilotaj sportiv din România, pe avioane germane de execuţie specială, cu dublă manşă, la Strejnic, Prahova (1928–1941). A murit executând un zbor de antrenament. Şcoala, mutată la Băneasa, a primit numele său, ca şi cupa competiţiei sportive pentru pilotaj. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 89 de ani
25.05.1933 Simion, Ioan Eugen - critic, istoric literar, editor, preşedinte al Academiei Române(n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova) este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitarromân, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006. După absolvirea facultății, a devenit cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1957-1962), lucrând în colectivul „Eminescu”, condus de Perpessicius. În perioada 1962-1968 a fost redactor al „Gazetei literare”. Între anii 1964-1971 a fost lector universitar la Catedra de Istoria literaturii române, Facultatea de Litere, Universitatea București. A funcționat apoi, între anii 1970-1973, ca lector invitat de limba română la Universitatea Sorbonne (Paris - IV), apoi a obținut o bursă de studii în Republica Federală Germania (1974). Din 1971 a devenit conferențiar universitar, iar din 1990 profesor universitar al Facultății de Litere de la Universitatea din București. Din 2006 este director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. Din interviul luat la împlinirea a 81 de ani:,,…Convingerea mea este că, atunci când e vorba de vârstă, putem fi mioritici. Resemnarea în faţa evidenţei nu-i numai un sentiment estetic. Este întâi o idee morală. Să nu ne temem, dar, de resemnare. De multe ori resemnarea ne poate salva în viaţă, ca şi în istorie. Cioran greşeşte, cred, când zice că resemnarea este păcatul de moarte al poporului român. Dacă nu avem, uneori, înţelepciunea resemnării, românii dispăreau din istorie. Lecţia este bună şi pentru individ….Cred în ideea de destin, dar mai cred şi în ideea că destinul trebuie ajutat. Omul trebuie să facă ceva pentru el şi pentru alţii.”. Sursele articolului: ziarul Jurnalul Național: http://jurnalul.ro/calendar/astazi-e-ziua-ta-eugen-simion-668991.html; wikipedia:http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Simion 86 de ani
26.05.1716 Cantacuzino Stolnicul, Constantin - cărturar, om politicstolnicul-Constantin-Cantacuzino(1640, Târgovişte – 26.05/7.06.1716, Constantinopol) Cărturar şi om politic. Unul dintre urmașii basileilor din dinastia bizantină a Cantacuzinilor. Studiază la Adrianopol şi la Academia Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol, apoi la Universitatea din Padova (1667). Revenind în Ţara Românească, a fost întemniţat de Grigore Ghica, tocmai întors la domnie. În 1675 devine "trimis" diplomatic al lui Gheorghe Duca în Polonia. Între 1678-1716 a deținut funcția de boier stolnic în Sfatul Ţării Româneşti. Era unchiul lui Constantin Brâncoveanu, tatăl lui Toma (emigrat în Rusia), al Casandrei şi al voievodului Şerban Cantacuzino precum şi socrul lui Dimitrie Cantemir, domnitorul cărturar. A întocmit prima hartă a Ţării Româneşti (în sistem Mercator). Opera sa principală este "Istoria Ţării Româneşti întru care să cuprinde numele cel dintâi şi cine au fost lăcuitorii ei atunci şi apoi cine o au mai descălecat şi o au stăpânit şi în vremile de acum cum s-au tras şi stă" (pe care nu a avut timp să o încheie). Nicolaus Olahus şi Samuel Köleseri au fost printre sursele sale ştiinţifice. Își comanda cărţi în Olanda, la Veneţia, la Sibiu. A lăsat şi însemnări de călătorie. A contribuit la dezvoltarea culturii prin instalarea de tipografii, prin traduceri. Biblia, zisă a lui Şerban (1688), s-a tradus la Bucureşti la iniţiativa lui. A fost ucis de otomani deoarece a fost sfetnicul de încredere și taină al domnitorilor Constantin Brâncoveanu și Ștefan Cantacuzino, fiul său, împreună cu care a împărțit supliciul condamnării la moarte. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 303 de ani
26.05.1875 Golestan, Stan - compozitor(26.05.1875, Vaslui – 21.04.1956, Paris) Compozitor. A studiat la Schola Cantorum din Paris cu Vincent d’Indy, Albert Roussel şi Paul Dukas. A fost profesor de compoziţie la Şcoala Normală de Muzică din Paris şi critic muzical la ziarul Le Figaro. A fost secretar general al Confederaţiei Internaţionale a Criticii Dramatice şi Muzicale din Paris. În 1905 a înfiinţat revista L’Album musical din Paris, la conducerea căreia s-a aflat mult timp. A prelucrat folclor românesc. Lucrări: La Dembovitza (1902), rapsodie pe motive populare româneşti; Lăutarul şi cobzarul (1902), dansuri româneşti pentru orchestră; Simfonia în sol minor (1910), în stil românesc; Première Rapsodie roumaine pour orchestre (1912), lucrare distinsă cu premiul I la Festivalul George Enescu, 1915; Rapsodie concertantă pentru vioară şi orchestră (1920); Concerto roumain (1933), pentru vioară şi orchestră; Concerto moldave (1936), pentru violoncel şi orchestră; Concertul carpatic pentru pian şi orchestră (1940), lieduri pe versuri de M. Eminescu, în traducerea în limba franceză a compozitorului, Dix chansons populaires roumaines (1908), Hora (1921) şi culegerea Doïnes et Chansons (1922), pe versuri populare din colecţia G. Dem. Teodorescu, în prefaţa căreia şi-a expus principii și idei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 144 de ani
26.05.1916 Corbul, Vintilă - scriitorVintila-Corbul2nume la naştere Vintilă Dumitru Economu adoptat de Constantin Popescu Corbul (26.05.1916, Bucureşti – 30.01.2008, Bucureşti) Scriitor. Aparţinea prin naştere unei familii foarte bogate. A absolvit Dreptul şi Literele la Universitatea din Bucureşti. Pilot în al Doilea Război Mondial. După război i s-a interzis să profeseze. S-a stabilit în Franţa în 1979. A publicat multe romane, cu foarte mare succes de public: Moarte şi portocale la Palermo, cu Eugen Burada; Cenuşă şi orhidee la New York, cu Eugen Burada; Cavalcadă în iad – 2 vol., închinate tatălui autorului, generalul Constantin P. Corbul, şi participării României la cel de-al Doilea Război Mondial; Căderea Constantinopolului – 2 vol.; Dinastia Sunderland–Beauclair – Idolii de aur – 3 vol.; Asediul Romei 1527 – 2 vol.; Dinastia Sunderland–Beauclair – Păsări de Pradă – 3 vol.; Uragan asupra Europei, cu Eugen Burada; Salvaţi-mă! Sunt miliardar; Sclavii pământului; Babel Palace; Roxelana şi Soliman, cu Eugen Burada; Oameni în Rolls-Royce, cu Eugen Burada; Iubirile imposibile ale lui Petronius; Casa din Cherry Street; Hollywood – infernul viselor; Groaza vine de pretutindeni, cu Eugen Burada; Sunt regele Franţei! Regele Soare!; Împărateasa fără coroană; Calea ducesei, cu Eugen Burada; Plângi, plângi, balalaikă, cu Eugen Burada; Atenţie! Los Angeles va sări în aer. A făcut şi scenariile pentru filmele: Nea Mărin miliardar, Revanşa, Un comisar acuză, Duelul, Miliarde şi picioare lungi. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, 2004. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 103 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 14 0C
Presiunea atmosferică : 1.009 bari
Umiditatea : 93 %
Viteza vântului : 2 m/s
Răsăritul la : 05:39:22
Apusul la : 20:45:57
Informații de la ora : 02:53:23

JosSus


© Calendare românești | 2019 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X