Calendare romanesti










This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
16.05.1887 Cristoforeanu, Florica - mezzosopranăCristoforeanu-Florica(16.05.1887, Râmnicu Sărat – 1.03.1960, Rio de Janeiro) Mezzosoprană. A absolvit Conservatorul din Milano, ca elevă a lui Bordilla, Filippi şi Vaneri. Solistă în Compania Lirică Română condusă de Constantin Grigoriu, în mai multe trupe din Milano, Roma şi Torino. A obţinut un contract la La Scala, în Milano. Turnee în Buenos Aires, Danemarca, Norvegia, Spania, Chile, Argentina, Brazilia ş.a. Roluri: Manon de Jules Massenet, Carmen de Georges Bizet, Salomea de Richard Strauss şi Fra Gerardo de Ildebrando Pizzetti. I-a apărut postum la Bucureşti, 1964, Volumul Amintiri din cariera mea lirică. O stradă din Bucureşti şi Casa de Cultură din Rm. Sărat îi poartă numele.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 135 de ani
16.05.1900 Ciupe, Aurel - pictorAurel-Ciupe(16.05.1900, Lugoj – 18.07.1988, Cluj) Pictor. Este autorul a numeroase portrete compoziţionale, naturi moarte şi peisaje. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice din Cluj şi director al Muzeului Banatului. A studiat pictura la Bucureşti cu Ipolit Strâmbu şi G.D. Mirea, la Iaşi cu Octav Băncilă, la Paris cu fraţii Laurens, la Roma cu Umberto Coromardi. A fost profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj, director al pinacotecii din Târgu Mureş (de unde a plecat în 1940 din cauza Diktatului de la Viena), custode al Muzeului Banatului din Timişoara, decan şi rector al Institutului de Artă din Cluj. Lucrări: Peisaj, Fochist, Vas cu floriSursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 122 de ani
16.05.1926 Călinescu, Bob - regizor, actorCalinescu-Bob(16.05.1926, Bucureşti – 27.10.1990, Bucureşti) Pionier al filmului de animaţie. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (1949). Ca actor a jucat în serialul de televiziune Fram (1981). Dar ca regizor a fost considerat unul dintre pionierii filmului de animaţie în România. Regie: Voinicul şi zmeul, 1950; Vulpea păcălită, 1953; Bâlciul jucăriilor, 1955; Chiţ în pericol, 1957; Dimineaţa Mihaelei, 1959; Păţaniile lui Duluş şi Lăbuş, 1962; Cântec de leagăn, 1966; Cântec pentru veveriţă, 1972; Fresca, 1979.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 96 de ani
16.05.1930 Giurgiu, Victor - inginer silvic, academician(16.05.1930, Moeciu, Braşov)Inginer silvic. A studiat Silvicultura la Braşov şi Moscova. A lucrat la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din Bucureşti, la ASE şi la Universitatea din Suceava. A introdus în învăţământul superior românesc biostatistica forestieră (în 1954).Lucrări: Despre productivitatea pădurilor, 1961; Algoritmi pentru calculele dendrometrice, 1965; Pădurea şi viitorul, 1982; Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor României, 1995; Biometria arborilor din România, 1997. Membru al Uniunii Internaţionale Pro Silva. Membru corespondent al Academiei Române (1991).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.librariaonline.ro/stiinte_umaniste/geografie/tratat/padurile_virgine_si_cvasivirgine_ale_romaniei_victor_giurgiu-giurgiu_victor-p10097482 92 de ani
16.05.1930 Popovici, Titus - scriitor, scenarist, academicianTitus-Popovici(16.05.1930, Oradea – 29.11.1994, Tulcea) Scriitor şi scenarist. A absolvit Literele la Universitatea din Bucureşti. Din 1957 devine scenarist, odată cu adaptarea pentru ecran a nuvelei lui Ioan Slavici Moara cu noroc. A fost considerat unul dintre cei mai importanţi scenarişti români din perioada 1960–1970. Colaborează constant cu regizori de renume, precum Liviu Ciulei, Andrei Blaier, Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu ş.a. Scenarii de film: La Moara cu noroc (1957); Setea (roman – 1958); Valurile Dunării (1959); Furtuna (1960); Passacaglia (teatru – 1960); Cuba, teritoriu liber al Americii (însemnări – 1962); Străinul (1964); Pădurea spânzuraţilor (1964); Dacii (1966); Columna (1968); Mihai Viteazul (1970); Puterea şi adevărul(1971); Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1971); Cu mâinile curate (1972); Conspiraţia (1972); Ultimul cartuş (1973); Departe de Tipperary (1973); Capcana (1974); Actorul şi sălbaticii (1974); Pe aici nu se trece (1975); Operaţiunea Monstrul (1976); Profetul, aurul şi ardelenii (1978); Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1979); Artista, dolarii şi ardelenii (1979); Pruncul, petrolul şi ardelenii (1981); Lumini şi umbre: partea I (1981); Lumini şi umbre: partea II (1982); Secretul lui Bachus (1984); Horea (1984); Secretul lui Nemesis (1985); Noi, cei din linia întâi (1985); Momentul adevărului (1989); Mircea (1989); Miss Litoral (1990); Divorţ din dragoste (1991); Crucea de piatră (1993). Lucrări literare: Povestiri şi romanul Străinul, 1955; Setea (1960), Premiul de Stat; Moartea lui Ipu, nuvelă (1970). Membru corespondent al Academiei Române (1974).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 92 de ani
17.05.1871 Grigorovici, Gheorghe - om politic, deputatGheorghe-Grigorovici2(4/17.05.1871, Storojineţ, Bucovina – 18.07.1950, Văcăreşti) Om politic. Soţ al Tatianei G., frate cu Emanoil G. (care a semnat, ca scriitor, Emanuel Grigorovitza) şi tată al lui Radu G. A studiat Medicina la Viena şi a devenit membru al Partidului Social Democrat din Imperiul Austro-Ungar. În 1905 a fost ales secretar al Partidului Social Democrat Român şi al Uniunii Generale a Sindicatelor din Bucovina. A fondat în 1906 la Cernăuţi ziarul Lupta. A fost primul deputat român social-democrat în Parlamentul de la Viena (1907, reales 1911). A participat la Congresul de la Basel al Internaţionalei a II-a Socialiste (1912). După Marea Unire a refuzat unificarea partidelor social democrate din provinciile româneşti sub sigla Internaţionalei a III-a comuniste. A reuşit formarea unei federaţii a partidelor socialiste din România (FPSR), unificate în Partidul Social Democrat Român, al cărui prim preşedinte a fost (1927, reales 1936). L-a afiliat la Internaţionala a II-a Socialistă de la Viena. Alături de Flueraş, Jumanca şi Gherman, a optat pentru colaborarea cu dictatura carlistă (1938–1940) spre a înlătura pericolul legionar. Toţi au fost excluşi din PSDR. Reintegrat în 1944 şi arestat în 1949, după unificarea PSDR cu PCR (1948). Deţinut fără proces, a murit în închisoare.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 151 de ani
17.05.1901 Ladea, Romul - sculptorRomul-Ladea(17.05.1901, Jitin, Caraş-Severin - 1970, Arcuda, Ilfov) După ce a absolvit, în 1922, Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, clasa lui Dimitrie Paciurea, în 1923-1925 face mai multe călătorii de studii în capitalele europene, printre care şi Paris, unde frecventează Academia "Julian" şi atelierul lui Brâncuşi. Operele sale au fost prezentate la saloanele oficiale începând cu 1920, în expoziţii personale, în mai multe oraşe ale ţării. Participă la manifestări de artă românească organizate peste hotare: Moscova (1959), Atena, Praga, Bratislava, Berlin, Leningrad, Helsinki, Alexandria, Ankara. Din 1927 este profesor la Academia de Artă din Cluj, temporar la Timişoara. În creaţia sa se disting, în primul rând, portretele. Realizate prin modelaj - bronz, pământ ars sau cioplire în lemn - lucrările exprimă căldura ataşamentului pentru cel portretizat. Lucrări: Tatăl meu, Gheorghe; Fraţii; Fiul meu, Ion; Cap de fetiţă; Bătrânul cronicar; Lucian Blaga ş.a. Artistul a creat şi câteva monumente: Şcoala Ardeleană; Horia, Cloşca şi Crişan. Cluj (1966). Ref.: Nicolae Crişan. Romul Ladea. Bucureşti, 1968; Romul Ladea: Album de Ion Miclea cu o Confesiune de Romul Ladea şi un cuvânt înainte de Al. Căprariu, Cluj (1970). 121 de ani
17.05.1901 Constantinescu, Pompiliu - critic literarConstantinescu-Pompiliu(17.05.1901, Bucureşti – 10.05.1946, Bucureşti) Critic literar. A absolvit Literele şi Filosofia la Bucureşti şi a fost profesor la Colegiul Sf. Sava. A scos revista Kalende (1928–1929) împreună cu Vladimir Streinu şi Şerban Cioculescu. A fost cronicar literar al Revistei Fundaţiilor Regale. A publicat în special volume de cronici literare în linie maioresciană: Mişcarea literară, 1927; Critice, 1933, premiul Societăţii Scriitorilor Români; Figuri literare, 1938; Tudor Arghezi, 1940; Eseuri critice, 1947.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 121 de ani
17.05.1920 Dumitrescu, Geo - poet, traducătorGeo-Dumitrescu(n. 17 mai 1920, București - d. 28 septembrie 2004). Absolvent al Facultăţii de Litere din Bucureşti. Debutează în 1939 la Cadran cu Cântec semnat de Vladimir Ierunca. În volum debutează în 1941 cu placheta Aritmetică semnată Felix Anadam în colecţia "Albatros". A fost: Redactor la Timpul, inspector la Direcţia Teatrelor, redactor la Victoria lui N.D. Cocea, redactor şi redactor-şef adjunct la Flacăra, redactor la Almanahul literar, Gazeta literară, redactor-şef al revistei România literară. Din 1966, secretar al PEN-Clubului. Face parte din grupul poeţilor protestatari afirmaţi în timpul războiului. Prezent la discuţiile purtate în 1945 de Ion Biberi în publicaţia Lumea de mâine. A colaborat la: Contemporanul, Gazeta literară, Luceafărul, Steaua, Tribuna, Viaţa Românească etc. Deşi notoriu în epocă, Geo Dumitrescu a lăsat o operă restrânsă ca număr de volume, majoritatea apărute pe la mijlocul secolului XX: Libertatea de a trage cu puşca (1946), Aventuri lirice (1963), Bicazul ieri, azi, mâine (1962), Nevoia de cercuri (1966), Jurnal de campanie (1975). 102 de ani
17.05.1969 Candu, Angela - pictor(17.05.1969, Văsieni, Republica Moldova)Pictoriţă. A absolvit Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Facultatea de Pictură şi Grafică la Chişinău. Cadru didactic la Universitatea de Stat de Arte din Chişinău. A avut expoziţii personale şi de grup la saloanele din Republica Moldova şi România.Lucrări: Arhaic, Rit continuu, Lumina lunii.Premii: Premiul pentru originalitate al UAP din Moldova, Premiul pentru Pictură la Saloanele Moldovei, România. Membru de onoare al Asociaţiei Tinerilor Plasticieni OBERLICHT din Moldova.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.susantinteriors.com/store/p111/Art_by_Angela_Candu.html 53 de ani
18.05.1886 Djuvara, Mircea - filosof, jurist, academicianMircea-Djuvara(18/30.05.1886, Bucureşti – 7.11.1945, Bucureşti) Filosof şi jurist. Fiu al lui Alexandru George Dj. A absolvit Facultatea de Drept şi Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti. A audiat la Paris cursuri de drept, matematică, fizică, medicină. Profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Deputat, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1933–1936), ministru al Justiţiei. Lucrări: Dreptul naţiunilor, 1915; Teoria generală a Dreptului, 3 vol., 1930; Contribuţii la teoria cunoaşterii juridice, 1942; Viaţa lui Kant, 1941. Membru al Asociaţiei pentru Studiul şi Reforma Socială, devenită Institutul Social Român, al Institutului Internaţional de Filosofie a Dreptului şi de Sociologie Juridică din Paris. Membru corespondent al Academiei Române (1936).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 136 de ani
18.05.1957 Creţu, Michael - muzicianpseudonim Curly M.C. (18.05.1957, Bucureşti)Muzician. Ascendenţă austriacă. Plecat la Paris cu familia în 1965. A absolvit Academia de Muzică din Frankfurt. A scris melodii şi a fost producător pentru Frank Farin, Boney M, Milli Vanilli, Moti Specia, formaţii celebre. Este autorul Proiectului Enigma de muzică electronică şi fondatorul Studiourilor ART de la Ibiza. A cântat şi singur ori împreună cu Jens Gad (albumul Trans Atlantic Airwaves, Diew Chinesiche Mauer, A Posteriori). A scris, pentru Studiourile Paramount, muzica la Silver.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.facebook.com/michaelcretu/ 65 de ani
19.05.1839 Casso, Nicolae - moșier, mareşal al judeţului BălţiCasso-Nicolae(19.05.1839, Ciutuleşti, Basarabia – 1904, Paris) Filantrop. A fost mareşal al judeţului Bălţi. Avea moşia la Sângerei. A încercat în 1863 să provoace o răscoală în Basarabia pentru a scăpa de ocupaţia rusească. A fost membru al Societăţii Literare Junimea din Iaşi, prieten cu mai mulţi oameni de cultură basarabeni şi din regat. A constituit 10 burse şcolare pentru copiii de ţăran merituoşi. Unul dintre beneficiari a fost bunicul lui Sergiu Rădăuţanu, trimis inclusiv la Paris şi devenit apoi administratorul moşiei.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 183 de ani
19.05.1887 Jalea, Ion - sculptorIon-Jalea(n. 19 mai 1887, Casimcea, jud. Tulcea - d. 7 noiembrie 1983) După ce a absolvit Şcoala de arte şi meserii (1908), urmează Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i profesori pe sculptorii Fr. Storck şi D. Paciurea. Îşi desăvârşeşte formaţia la Paris, la Academia "Julian", în atelierul lui Bourdelle. Obţine Marele Premiu al expoziţiilor internaţionale de la Paris (1937) şi de la Barcelona, Premiul Naţional pentru sculptură (1941). În 1957 este distins cu titlul de Artist al poporului. Membru al Academiei Române. Autor al numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri şi basoreliefuri. La baza viziunii sale stă cultul pentru formă ca rezultat al observării realului, în special figura umană şi tendinţe evocatoare ale mitologiei antice. Spiritul evocator tranşant este exprimat în portrete şi monumente: Spiru Haret şi George Enescu din Bucureşti, statuile unor voievozi: Decebal (Deva), Mircea cel Bătrân (Tulcea), Monumentul eroilor francezi din Cişmigiu, Monumentul eroilor ceferişti realizat împreună cu Medrea, reliefurile Împărat şi Proletar, Obeliscul Unirii (Focşani), alegorii: Lupta lui Hercule cu centaurul din Parcul Herăstrău (Bucureşti), Pegas etc. Compoziţiile sale, atât monumentele cât şi reliefurile, urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părţi. Lucrarea sa cea mai reprezentativă, Arcaş odihnindu-se, este o perfectă îmbinare între nivelul realist şi cel alegoric. Ref.: Mihalache, Marin. Ion Jalea (1956); Comarnescu, Petru. Ion Jalea. Bucureşti, 1962. 135 de ani
19.05.1910 Ţuculescu, Ion - pictorIon-Tuculescu(n. 19.05.1910, Craiova - d. 1962, Bucureşti) După ce a făcut studii libere de pictură, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale (1928-1936) şi Facultatea de Medicină (1929-1939). Valoros om de ştiinţă, se manifestă de timpuriu ca pictor deschizând expoziţii personale la Bucureşti (1938-1947), opera sa fiind prezentă, în 1942 şi 1966, la Bienala de la Veneţia. Un succes puţin obişnuit a avut retrospectiva din 1965 de la Sala Dalles, itinerată în mai multe oraşe din ţară şi străinătate, constituind momentul cel mai clar al afirmării personalităţii sale artistice. Cercetător la Academie, şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, Ţuculescu a fost atras în permanenţă de pictură, aducând, în peisajul artei contemporane, un profil distinct, original. Spontaneitatea, savoarea, dramatismul real al unor pânze, aduc aminte de Van Gogh, care fac din fiecare motiv luat din realitate un adevărat autoportret: Câmp cu căpiţă, Femei la seceriş, Noapte la Ştefăneşti, Noaptea salcâmilor, Covorul cerului. Motivele artei populare îl atrag cu o rară forţă: Interior cu maramă de borangic, Interior de la Mangalia, Ţesătură pe albastru, Izvod popular etc. Ochii care-l obsedează îndeosebi, devin prezenţe frecvente în tablourile: Ochi negri într-un ocean oranj, Copacul, Peisaj industrial iarna. Ref.: Ion Ţuculescu: Album cu un text de Ion Vlasiu, Bucureşti (1965); Comarnescu, Petru. Ion Ţuculescu, Bucureşti, 1967; Ion Ţuculescu. Album, cu un text de A.E. Baconsky, Bucureşti (1972). 112 de ani
19.05.1941 Bogdan, Alexandru - medic veterinar, academician(19.05.1941, Bucureşti) Medic veterinar. A început Facultatea de Zootehnie din cadrul Institutului Agronomic Bucureşti şi a continuat, absovind-o, Facultatea de Medicină Veterinară, apoi Economie Agrară la Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj. Specializare la Hanovra. Profesor la Facultatea de Medicină Veterinară, apoi de Zootehnie din Cluj. Director al Centrului de Biotehnologii din Cluj, director al Centrului Naţional de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor (din 1993). Contribuţii în domeniul selecţiei genetice. A elaborat conceptele de zootehnie nucleară şi medicină veterinară nucleară. Preşedinte al Asociaţiei Române pentru Embriotransfer, preşedinte de onoare al Asociaţiei Naţionale a Medicilor Veterinari Specialişti în Zootehnie, membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru corespondent al Academiei Române (1991).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 81 de ani
20.05.1899 Ghermănescu, Mihail - matematicianGhermanescu-Mihail(20.05.1899, Bucureşti – 1962, Bucureşti)Matematician. S-a înscris la Liceul Militar de la mănăstirea Dealu şi a devenit preocupat de matematică din anul al III-lea. A demisionat din armată în 1919 şi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe, Secţia matematici. A fost profesor de matematică în învăţământul secundar din Bucureşti, apoi la Şcoala de Ofiţeri de Geniu din Bucureşti, la Politehnica din Timişoara, la Academia Militară şi Institutul de Construcţii din Bucureşti. Specialist în analiză matematică, a publicat lucrări de: teoria ecuaţiilor, teoria numerelor, geometrie, mecanică generală, balistică: Ecuaţii funcţionale; Ecuaţiile fizicii matematice; Culegere de probleme de ecuaţii diferenţiale. A fost un filatelist pasionat, s-a ocupat de organizarea primei Expoziţii Filatelice Naţionale, 1909.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 123 de ani
20.05.1913 Dumitrescu, Ion - compozitor, academicianDumitrescu-Ion(20.05.1913, Oteşani, jud. Vâlcea – 6.09.1996, Bucureşti)Compozitor. Frate cu Gheorghe D. şi tată al Ilincăi D. A studiat la Conservatorul din Bucureşti cu Alfonso Castaldi, Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu, George Breazul, Ionel Perlea. A devenit profesor la Conservator. Preşedinte al Uniunii Compozitorilor (1954–1977). A compus muzică pentru teatru şi film, muzică de cameră şi corală.Lucrări: Sonata în La major pentru pian, Suita în stil vechi pentru violă şi pian, Sonatina pentru pian, Două piese pentru pian (Ursul, Căpriţa), Cvartet de coarde nr. 1 în Do major, o sonată pentru pian, un concert pentru orchestră de coarde, două simfonii (1955, 1967).A fost distins cu: Premiul de compoziţie Paul Ciuntu (1940), Premiul de Stat (1949, 1954), a primit titlul de Maestru Emerit al Artei (1954), Premiul Academiei Române (1957), Ordinul Meritul Cultural (1966), t itlul de Profesor Universitar Emerit (1970), Ordinul Steaua R. S. România clasa I (1973), titlul de membru corespondent al Institut de France – Académie de Beaux Arts din Paris (1977) şi al Academiei Tiberina din Roma (1981). Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 109 de ani
20.05.1916 Coposu, Corneliu - om politicCoposu-Corneliu(20.05.1916, Bobota, jud. Sălaj – 11.11.1995, Bucureşti) Politician. A absolvit Dreptul şi Economia la Universitatea din Cluj. Membru al Partidului Ţărănesc (după 1934), secretar al lui Iuliu Maniu. Greco-catolic. A venit la Bucureşti după cedarea Ardealului de Nord (1940). Antiantonescian. Miza pe ajutorul Marii Britanii. Arestat în 1947 şi judecat în procesul Tămădău (rezistenţa clandestină), cu sentinţa (dată în 1956) de închisoare pe viaţă. După 1989, împreună cu Ion Raţiu, a refăcut legalitatea PNŢ şi l-a transformat în PNŢCD. Preşedinte al PNŢCD. Senator (1992–1995). Astăzi există o fundaţie a partidului care îi poartă numele.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 106 de ani
20.05.1964 Belodedici, Miodrag - sportiv, fotbalist(20.05.1964, Socol, Caraş Severin)Fotbalist. Etnie sârbă. A jucat la Steaua Bucureşti (1983–1989) şi Steaua Roşie Belgrad (1989–1992). Director al Centrelor de Juniori ale Federaţiei Române de Fotbal. A jucat în Cupa Campionilor Europeni şi Cupa Intercontinentală.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://bihorstiri.ro/sinteu-inaugurare-cu-fotbalisti-de-aur-printre-ei-miodrag-belodedici/ 58 de ani
21.05.1855 Dobrogeanu-Gherea, Constantin - scriitor, om politic, academicianConstantin-Dobrogeanu-Ghereanume la naştere Solomon Katz (21.05.1855, Slavianka-Ekaterinoslav, azi în Ucraina – 7.05.1920, Bucureşti) Scriitor şi fruntaş socialist. A fost unul dintre membrii marcanţi ai Partidului Social Democrat Român, un critic literar prodigios, cunoscut pentru polemica sa cu Titu Maiorescu. A obţinut cetăţenia română graţie susţinerii exprese a lui Maiorescu, atunci prim-ministru. Acesta susţinea ideea artei pentru artă, în timp ce Constantin Dobrogeanu-Gherea era adeptul teoriei artei cu tendinţă. L-a cunoscut pe Lev Troţki. Prin lucrarea sa, Neoiobăgia, devine unul dintre părinţii sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Gherea, este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român. A fost adept al narodnicismului şi un precursor al sămănătorismului, jucând, totodată, un rol activ în mişcarea poporanistă. A deţinut în proprietate restaurantul gării din Ploieşti. Articolul său fundamental rămâne Asupra criticii. Lucrări: Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare), 1910; Personalitatea şi morala în artă; Tendenţionismul şi tezismul în artă; Decepţionismul în literatura română; Cauza pesimismului în literatură şi viaţă; Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice; Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice; Idealurile sociale şi arta; Asupra mişcării literare şi ştiinţifice; Munca creatoare şi munca-exerciţiu; Dl. Panu asupra criticii şi literaturii. Membru post-mortem al Academiei Române (1948).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 167 de ani
21.05.1880 Arghezi, Tudor - poet, prozator, publicist, dramaturgTudor-Arghezi (n. Ion Nae Theodorescu, 21 mai 1880, București – d. 14 iulie 1967) Strămoșii lui Arghezi erau ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit la țară. A absolvit cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista lui N.D. Cocea. Desfăşoară o activitate publicistică dintre cele mai prodigioase (poezii, articole, pamflete) la Facla, Seara, Cronica. În timpul primului război rămâne în Capitală şi este redactorul unei gazete oficiale, fapt care-i atrage condamnarea. Este graţiat prin intervenţia lui N. Iorga. După război îşi continuă activitatea publicistică la Hiena, este redactor-şef al revistei Cuget românesc, director al ziarului Naţiunea, colaborator la: Gândirea, Contimporanul, Clipa, Ţara noastră, Kalendi, spre a nu mai pomeni de Viaţa Românească sau Adevărul literar şi artistic. În anul 1928 îşi editează propria publicaţie, Bilete de papagal, la început zilnic, apoi săptămânal. Caracteristic acestei publicaţii este formatul mic, dar în paginile sale se regăsesc nume de prestigiu. Debutul editorial se produce târziu, în 1927, cu volumul Cuvinte potrivite, dar după aceasta, aproape în fiecare an, vor apărea noi volume atât de versuri cât şi de proză, pamflete, piese de teatru: Icoane de lemn (1929); Poarta neagră (1930); Flori de mucigai (1931); Tablete din Ţara de Kuty (1933); Ochii Maicii Domnului (1934); Cărticica de seară (1935); Cimitirul Buna-Vestire (1936); Ce-ai cu mine vîntule (1937), Hore (1939). În 1934 primeşte Premiul Naţional. În perioada războiului scoate romanul Lina, inspirat din perioada cât a lucrat la Chitila. Colaborează la ziarul Informaţia zilei, deţinând rubrica permanentă Bilete de papagal. În septembrie 1943 aici publică pamfletul Baroane care atrage suprimarea publicaţiei şi internarea autorului în lagărul de la Tg. Jiu.
142 de ani
21.05.1880 Arghezi, Tudor - o altă biografie - poet, prozator, publicist, dramaturgTudor-Arghezi(n. 21.05.1880, Bucureşti – d. 14.07.1967, Bucureşti) nume la naştere Ion N. Theodorescu. Scriitor. A absolvit liceul Sf. Sava (1891–1896). O vreme a fost laborant la Fabrica de zahăr din Chitila (1897), apoi novice la mănăstirea Cernica. Cercurile bisericeşti îl ajută să plece în străinătate (bibliotecar la Universitatea Catolică din Fribourg, Elveţia, 1905; Paris, 1906; Geneva, 1900–1910, unde a făcut şi o şcoală de ceasornicari). Întors la Bucureşti, a editat revista Linia dreaptă (1904) şi a condus cotidianul Seara (1913–1914). Între 1918 şi 1919 e închis pentru colaboraţionism. A debutat ca poet la Liga ortodoxă a lui Al. Macedonski, în 1896, cu versuri simboliste şi instrumentaliste. A desfăşurat o intensă activitate publicistică, remarcându-se prin originalitatea limbajului şi virulenţa pamfletară. A publicat la Cugetul românesc, Adevărul literar, Lumea, Gândirea, Ţara noastră, Integral, Ramuri ş.a. A editat revista Bilete de papagal (1929). Maturizarea poetică a coincis cu exprimarea setei de cunoaştere şi a incertitudinilor existenţiale: Cuvinte potrivite, 1927, volum de debut, Premiul Academiei Române. A reabilitat estetica urâtului: Flori de mucigai, 1931; a configurat din perspectivă cosmică universul microcosmic, casnic şi familial: Cartea cu jucării, 1931; Cărticică de seară, 1935; Hore, 1939, marcând una din cele mai puternice reacţii moderniste ale poeziei româneşti. Ca prozator s-a făcut remarcat prin pamflete: Baroane, 1943, prin încetăţenirea tabletei ca gen: Tablete din Ţara de Kuty, 1933, prin schiţele şi portretele consacrate vieţii monahale, lumii politice şi gazetăreşti sau din închisoare: Poarta neagră, 1930, şi prin romanele poetice de critică socială: Cimitirul Buna Vestire, 1936; Lina, 1942. Spre bătrâneţe a cultivat poezia de ţinută civică şi poemul sociogonic: Cântare omului, 1956, a continuat dialogul cu timpul şi divinitatea, meditând cu tristeţe calmă la condiţia umană: Frunze, 1961; Poeme noi, 1963; Silabe, 1965; Cadenţe, 1965; Litanii, 1967; Crengi, 1970, postum. Premiul Naţional pentru poezie, 1934; Premiul Naţional pentru literatură, 1946; Premiul de Stat, 1955; Premiul Herder al Universităţii din Viena, 1965. Funeralii naţionale. A fost tradus în franceză, italiană, spaniolă, germană, rusă, maghiară, polonă, cehă, bulgară, greacă, suedeză ş.a. Printre traducători enumerăm: Salvatore Quasimodo, Rafael Alberti, Miguel Angel Asturias, Gaston Bachelard, Maria Teresa León ş.a. Este una dintre marile personalităţi literare româneştiSursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 142 de ani
21.05.1881 Iosif Iser - pictorIosif-Izer(21.05.1881, Bucureşti - 1958, Bucureşti) După ce studiază la Mûnchen, debutează la Ploieşti cu o expoziţie personală (1904), urmată de expoziţii aproape anual la Bucureşti, Iaşi, Paris, Anvers, Bruxelles, New York, Viena. Din 1921 participă la saloanele de toamnă din Paris, unde este distins cu Marele Premiu la Expoziţia Internaţională (1937). Artist al poporului, membru al Academiei Române (1955). Încă din 1905 colaborează cu desene la publicaţii din ţară şi din străinătate: Adevărul, Le Témoin, El Papitu, Furnica, Facla, Flacăra etc. Are o înclinaţie temperamentală pentru compoziţia clară, cu un material figurativ organizat după principii conservate de tradiţie. În concepţia sa, desenul are un rol precumpănitor, fiind principalul mijloc de construcţie plastică, ceea ce nu înseamnă că pictorul nu apelează şi la resursele culorii. Lucrări: Oameni buni, Ţărani din Argeş, Tătăroaică din Medgidia (1916), Peisaj dobrogean (1918), Familie de tătari (1919), Arlechini şi dansatoare (1920), Turci la cafenea, Piaţa Mare din Iaşi (1938), Odaliscă în albastru (1955). Ref.: Jianu, Ionel. Iosif Iser. Bucureşti, 1957; Comarnescu, Petru. Iosif Iser, Bucureşti, 1965; Mihalache, Marin. Iosif Iser. Bucureşti, 1968. 141 de ani
21.05.1886 David, Mihail D. - geograf, geolog, academicianDavid-D-Mihail(21.05.1886, Negreşti, Vaslui – 26.06.1954, Iaşi) Geograf şi geolog. A absolvit Facultatea de Ştiinţe, Secţia ştiinţe naturale, la Iaşi. A fost profesor de geografie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi. A iniţiat şi condus periodicul Lucrările Societăţii Geografice D. Cantemir. A adus contribuţii importante la dezvoltarea geomorfologiei în România. Lucrări: Sur les plantes fossiles pliocènes du plateau moldave, 1916; O schiţă morfologică a podişului sarmatic moldovenesc, 1922; Relieful coastei Iaşilor, 1941; Geneza, evoluţia şi aspectul de relief în Podişul Transilvaniei, 1945. Membru corespondent al Academiei Române (1935), exclus (1948) şi reintegrat (1990).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 136 de ani
21.05.1887 Borza, Alexandru - botanist, călugăr greco-catolic, protopop, academicianBorza-Alexandru2(21.05.1887, Alba Iulia – 3.09.1971, Cluj) Botanist, călugăr greco-catolic şi protopop onorar al Clujului. După terminarea Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj şi a Facultăţii de Ştiinţe din Budapesta, a funcţionat un timp ca profesor la Liceul de Băieţi din Blaj, după care a fost numit profesor de botanică la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj. Împreună cu un grup de profesori, fizicieni şi alţi oameni de ştiinţă a ajutat la pornirea mişcării de cercetaşi din România şi la dezvoltarea organizaţiei Cercetaşii României. În 1923 a pus bazele grădinii botanice din Cluj, care în prezent îi poartă numele. Tot la iniţiativa sa a fost înfiinţat Parcul Naţional Retezat. A fost, în perioada interbelică, preşedintele Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi (AGRU) din eparhia de Cluj-Gherla, arestat din acest motiv în 1948, după instaurarea regimului comunist în România şi desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) de către autorităţile comuniste. În 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Lucrări: Flora şi vegetaţia văii Sebeşului (1959); Nicolae Boscaiu – Introducere în studiul covorului vegetal (1965); Dicţionar etnobotanic (1968); Amintirile turistice ale unui naturalist călător pe trei continente (1987). Membru post–mortem al Academiei Române, 1990.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 135 de ani
21.05.1893 Enăchescu, Efrem - mitropolit al BasarabieiEnachescu-Efrem2prenume la naştere Ioan (21.05.1893, Zăvoieni, com. Măciuca, jud. Vâlcea – 5.12.1968, Cernica)Mitropolit al Basarabiei. Călugărit la mănăstirea Stânişoara, devenit ieromonah la mănăstirea Cozia. A absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti. Specializare la Montpellier (1928–1930). Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor. Locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului (1938–1943). Mitropolit al Basarabiei (1943–1944), în care calitate a creat o comisie specială pentru întocmirea unui martirolog al Bisericii Basarabiei în legătură cu preoţii ucişi de sovietici în al Doilea Război Mondial. El însuşi a fost silit să se refugieze la Internatul Teologic din Bucureşti (1947–1948), fiind apoi stareţ la mănăstirea Cernica.Lucrări: Privire generală asupra monahismului creştin, 2 vol., 1933–1934; Pe urmele strămoşilor, 1938; Mărturisitori de după gratii. A murit în detenţie.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 129 de ani
21.05.1897 Brăescu, Smaranda - aviatorSmaranda-Braescu(21.05.1897, Hânţeşti, Buciumeni, jud. Covurlui, azi Galaţi – 2.02.1948, Cluj) Paraşutistă. A absolvit Belle Arte la Bucureşti. În 1928 a făcut primul salt cu paraşuta. În 1931 a câştigat titlul european la paraşutism (salt de la 6 000 m). În 1932 a stabilit primul record de traversare a Mediteranei (6 ore şi 10 minute) între Roma şi Tripoli, cu avionul său, bimotorul Milles Hawk. În 1932 a devenit campioană mondială la paraşutism, cu o paraşută de construcţie românească, parcurgând distanţa de cădere de la 7 400 m în 25 de minute. A fost instructor de paraşutism militar. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra Escadrilă Albă de avioane sanitare, pe frontul de est şi apoi pe frontul de vest, în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Semnatară, alături de alte 11 personalităţi (între care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic. A fost condamnată de comunişti la închisoare în contumacie, nefiind găsită.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 125 de ani
21.05.1932 Vulpescu, Ileana - prozator(21.05.1932, Bratovoeşti, jud. Dolj)Prozatoare. Soţie a lui Romulus V. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română la Universitatea din Bucureşti. Cercetător la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, apoi liber-profesionistă. A scris proză inspirată din propria experienţă existenţială, dar şi cu referire la condiţia morală a societăţii româneşti.Lucrări: Rămas-bun, 1975; Arta conversaţiei, 1980; Sărută pământul acesta, 1987; Rămas bun casei părinteşti, 1990; Candidaţii la fericire, 2002; De-amor, de-amar, de inimă albastră, 2005; Viaţă, viaţă, legată cu aţă, 2007.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://blog.libris.ro/2017/09/20/de-amor-de-amar-de-inima-albastra-ileana-vulpescu-recenzie/ 90 de ani
22.05.1809 Kretzulescu, Constantin Al. – academician, ministru, prim-ministru(n. 22 mai 1809, București - d. 21 martie 1884, București) Studiază literatura, filosofia și istoria timp de mai mulți ani in Franța, Anglia și Italia. A participat la actul unirii din 1859, fiind președinte al comitetului din Muntenia pentru alegerile divanului ad-hoc. A deținut de două ori funcția de prim-ministru în perioadele 27 martie - 6 septembrie 1859 (pentru Țara Românească), și 1 martie - 4 august 1867 pentru România. A fost și ministru în mai multe guverne liberale.Surse text:https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Al._Kretzulescu; https://cultural.bzi.ro/constantin-a-kretzulescu-primul-ministru-al-romaniei-16364;Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Constantin_Al._Cre%C5%A3ulescu.jpg 213 de ani
22.05.1893 Călinescu, Armand - om politic, ministru, prim-ministruArmand-Calinescu(22.05/4.06.1893, Piteşti – 21.09.1939, Bucureşti) Prim-ministru al României. A studiat Dreptul şi Filosofia la Universitatea din Bucureşti şi a luat doctoratul la Sorbona în Ştiinţe Economice şi Politice. La întoarcerea în țară a intrat în Partidul Ţărănesc al lui Ion Mihalache, aflat atunci în opoziţie. A devenit deputat în 1926. După ce partidul său a fuzionat cu Partidul Naţional Liberal al lui Ion I.C. Brătianu și a apărut astfel Partidul Naţional Ţărănesc, el a făcut parte din aripa de stânga a noului partid, dar nu într-atât încât, în calitate de ministru de Interne în guvernul Vaida-Voevod, să nu anihileze grevele de la Lupeni din 1929, înăbușind în sânge greva minerilor. Era împotriva extremelor deci și a Gărzii de Fier, unul dintre motivele pentru care Carol al II-lea l-a numit prim-ministru. După Anschluss-ul Austriei, a încercat anihilarea Gărzii de Fier. Cam 300 de persoane din conducerea legiunii au fost condamnate la moarte, în frunte cu Corneliu Zelea-Codreanu. A urmat răzbunarea, și deoarece Garda de Fier era susţinută de Germania nazistă şi Italia fascistă, acţiunile premierului au dus la asasinarea lui, nu departe de Cotroceni, pe cheiul Dâmboviţei de un comando legionar.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 129 de ani
22.05.1896 Crăciun, Emil - medic, academician(22.05.1896, Iaşi – 3.04.1976, Bucureşti)Medic. A absolvit Medicina la Bucureşti, s-a specializat la Berlin, în SUA (universităţile Hopkins şi Harvard) şi la Paris. Conferenţiar de citologie clinică la clinica medicală condusă de Daniel Danielopolu. A pus bazele primului institut oncologic din România, la Cluj, al cărui director a fost (1931–1932). Profesor la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, director al Institutului Dr. Victor Babeş. A înfiinţat Societatea Anatomică (1937) şi Analele Institutului Victor Babeş (1938). Contribuţii în domeniul tratării cancerului.Lucrări: Probleme de oncologie, 1953; Introducere în morfologia patologică, 1958; Informatica în munca de spital, 1971.Membru al: Academiei de Ştiinţe Medicale din România, Societăţii de Biologie din Paris, Societăţii Patologice Germane, Societăţii Regale de Medicină din Londra. Membru corespondent al Academiei Române (1963).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Emil_Craciun.jpg 126 de ani
22.05.1908 Chiţimia, Ion C - istoric literarCarti-populare-Ion-Chitimia(22.05.1908, Albuleşti, jud. Mehedinţi – 19.02.1996, Bucureşti) Istoric literar. A absolvit Filologia la Universitatea din Bucureşti, ca elev al lui Ovid Densusianu şi Nicolae Cartojan. Specializare la Varşovia. A lucrat la Institutul de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti. Contribuţii la cercetarea literaturii române vechi şi a folclorului. Lucrări: Antologie de literatură populară (I–III, 1953–1967); Cărţile populare în literatura românească (I–II, 1963, cu Dan Simonescu); Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971); T.T. Burada – Istoria teatrului în Moldova (1975). A editat Biblia lui Şerban Cantacuzino (1988).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 114 de ani
22.05.1933 Dobrescu, Emilian - economist(22.05.1933, Bucureşti)Economist. A absolvit Facultatea de Economie a Universităţii Lomonosov din Moscova. Profesor la ASE. A lucrat la Comitetul de Stat al Planificării (preşedinte între 1981 și1982).Contribuţii în domeniul măsurării economice.Lucrări: Ritmul creşterii economice, 1968; Structura economiei româneşti, 1969; Macrociclul economic optimal, 1983; Corelaţia dintre acumulare şi consum, 1971; Măsurarea economică, 1989; Dihotomia real-nominal în economia românească, 1997. Membru titular al Academiei Române (1990).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.stere.ro/dobrescu-emilian/ 89 de ani
22.05.1938 Corcimaru, Ion - medic, academician(22.05.1938, Baraboi, Basarabia)Medic. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chişinău şi s-a specializat la Institutul Central de Hematologie şi Transfuzie a Sângelui din Moscova. A fost secretar ştiinţific al Institutului de Oncologie din Moldova, apoi şef al Catedrei de hematologie şi terapie de campanie, iar din 1995 şef al Catedrei de hematologie, oncologie şi terapie de campanie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie din Moldova. Considerat fondator al şcolii de hematologie din Republica Moldova.Lucrări: Цитологическая диагностика предопухолевых процессов и злокачественных новообразований (1976, în colaborare); Диагностика лимфаденопатий (1984, în colaborare), manualele Hematologie clinică (2001) şi Anemiile (2002). Laureat al Premiului de Stat. Distins cu Ordinele Drapelul Roşu de Muncă şi Gloria Muncii. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://hematologie.usmf.md/ro/despre/personal/corcimaru-ion 84 de ani
22.05.1939 Theodorescu, Răzvan (Emil) - istoric de cultură și artă, academician(22.05.1939, Bucureşti)Istoric al culturii şi istoric de artă. A absolvit Facultatea de Istorie la Universitatea din Bucureşti. Cercetător la Institutul de Istoria Artei, apoi profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti. Profesor invitat la Poitiers. Numit preşedinte al Radioteleviziunii Române (1990–1992). Senator social-democrat în legislatura 2000–2004, ales în judeţul Iaşi. În 2004 a fost numit în funcţia de membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Ministru al Culturii şi Cultelor.Lucrări: Mănăstirea Dragomirna (1965); Mănăstirea Bistriţa (1966); Biserica Stavropoleos (1967); Bizanţul, Balcanii şi Occidentul la începuturile culturii medievale româneşti (Secolele X-XIV) (1974); Un mileniu de artă la gurile Dunării (400–1400) (1976); Itinerarii medievale (1979); Piatra celor trei prelaţi (1979); Apel la istorie (1980); Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550–1800) – 2 vol. (1992); Drumuri spre ieri (1992); 900 zile de manipulare (1994); Pictura murală moldovenească din secolele XV şi XVI (1995); Românii şi Balcanicii în civilizaţia sud-est europeană (1999); Puţină Istorie (1999). Membru al Academiei Române (2006). Cavaler al Legiunii de Onoare a Franţei. Distins cu Ordinul Steaua României în grad de Comandor (2002). Din 2008, ambasador al Alianţei Civilizaţiilor pentru România.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.youtube.com/watch?v=rFXlQa5FtXI 83 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 14 0C
Presiunea atmosferică : 1.015 bari
Umiditatea : 58 %
Viteza vântului : 6 m/s
Informații de la ora : 10:53:43

JosSus


© Calendare românești | 2022 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim cookies așa cum este detaliat pe pagina -> Politica de confidențialitate... Din motivele enunțate pe această pagină am reușit să asigurăm protecția datelor dumneavoastră.

Doar dacă sunteți de acord vă invităm să continuați vizitele pe acest site.

X