This Week
Calendare romanesti
Calendare romanesti












This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
18.06.1855 Arion, Constantin - om politic, ministru, academicianArion-Constantin(18.06.1855, Bucureşti – 27.06.1923, Bucureşti) Om politic. A urmat Dreptul la Şcoala de Ştiinţe Politice din Paris. A fost şef de cabinet la Ministerul de Externe, apoi profesor la Catedra de drept comercial şi maritim a Facultăţii de Drept de la Universitatea din Bucureşti. A fost ministru al Culturii şi Cultelor, în care calitate a reuşit să obţină fonduri pentru construirea unui local destinat Bibliotecii Academiei (1910–1912), ministru al Agriculturii şi Domeniilor, ministru de Externe, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1918). Unul dintre liderii Partidului Conservator. Membru de onoare al Academiei Române (1912). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 163 de ani
18.06.1882 Mărăcineanu, Ştefania - chimist, fizicianStefania-Maracineanu(n. 18 iunie 1882, Bucureşti - d. 15 august 1944) Chimistă şi fiziciană română de renume internaţional, Ştefania Mărăcineanu a formulat teorii importante despre radioactivitate şi a surprins-o pe Marie Curie când şi-a susţinut la Paris teza despre radioactivitatea artificială, temă nemaiauzită până atunci. A studiat la Liceul "Elena Doamna" din Bucureşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910. A fost profesoară la Şcoala Centrală din Bucureşti, iar din 1922, cu ajutorul unei burse, a urmat cursurile de radioactivitate ţinute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. Doi ani mai târziu şi-a susţinut lucrarea de doctorat pentru care a primit calificativul "Tres Honorable" şi a rămas şase ani în Paris pentru a studia efectul radiaţiei solare asupra substanţelor radioactive, timp în care a făcut observaţii revolutionare. În 1930 s-a întors în România şi a reusit să înfiinţeze primul Laborator de Radioactivitate, iar cu ajutorul profesorilor Dimitrie Bungenţianu şi Nicolae Vasilescu-Karpen a experimentat o metodă de declanşare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori. În 1935, Ştefania a fost consternată când premiul Nobel pentru chimie a fost câştigat de Frédéric Joliot-Curie şi Irène Joliot-Curie, pentru descoperirea radioactivităţii artificiale. Irene Joliot-Curie folosise mare parte din observaţiile Ştefaniei, fără să menţioneze. Ştefania a susţinut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris, dar i-a fost recunoscut meritul post-mortem. Savanta care a studiat şi relaţia dintre cutremure şi precipitaţii, s-a lansat în diverse ipoteze controversate, cum ar fi influenţa razelor de soare sau a apei de ploaie asupra radioactivităţii. Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută intens în comunitatea ştiinţifică din Franţa, Germania şi Anglia, iar disputa a devenit atât de aprinsă încât Ştefania Mărăcineanu a fost izolata de grupul de la laboratorul Curie. În 1944, savanta a murit după ce se îmbolnăvise de cancer din cauza iradierii. Sursa: http://www.apropo.ro 136 de ani
18.06.1909 Constante, Lena - artist plasticConstante-Lena(18.06.1909, Bucureşti –?.11.2005, Bucureşti) Artist plastic. Aromâncă după tată. Căsătorită cu Harry Brauner. A copilărit la Herson, Odessa, Iaşi, Londra, Paris. A studiat la Academia de Belle Arte din Bucureşti şi a făcut parte din cercul artistic al lui Victor Brauner, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu, Henri H. Stahl, Mihail Sebastian şi Paul Sterian. În preajma războiului unii dintre aceştia vor fi marginalizaţi, alţii vor ajunge legionari. A avut mai multe expoziţii personale şi a lucrat ca scenograf la Teatrul Ţăndărică, împreună cu soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Elena. A fost implicată în procesul Pătrăşcanu şi condamnată la 12 ani închisoare. Eliberată în 1962. A scris despre experienţa ei: L’évasion silencieuse: Trois mille jours, seule, dans les prisons roumaines, 1990; Evadarea imposibilă. Penitenciarul politic de femei Miercurea Ciuc 1957–1964, 1993. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 109 de ani
18.06.1934 Derbeniov, Vadim - cineast(18.06.1934, Iaroslavl, Rusia) Cineast. Rus ca etnie. A absolvit Institutul de Cinematografie (ВГИК) din Moscova. A lucrat la Moldova Film, dar a colaborat şi cu Mosfilm. A făcut imaginea pentru: Drum bun, 1957; Moldova noastră, 1957; Balada haiducească, 1958; Cântec de leagăn,1959; Omul merge după soare, 1961; Călătorie în april, 1962; Ultima lună de toamnă, 1965; Cavalerul viselor, 1968; Balerina (Mosfilm, Moscova), 1969; Femeia în alb, 1981. Distins cu premiul special al juriului la Festivalul Unional de Filme, Kiev, 1966; Prima diplomă de onoare a Uniunii Cineaştilor din URSS pentru regia şi imaginea poetică a caracterului popular la Festivalul Regional de Filme, Vilnius, 1966. A fost secretar al Uniunii Cineaştilor din Moldova. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 84 de ani
18.06.1937 Cojocaru, George - economist(18.06.1937, Bucureşti) Economist. Consilier în Ministerul de Externe pentru Asia, Oceania şi ţările Americii Latine, director al diviziei Americii Latine, director general al Româno-export, secretar general şi director al Camerei de Industrie şi Comerţ a României, director general al ROMEXPO, preşedinte al ROMINVEST, preşedinte al Adunării generale a preşedinţilor Camerelor Regionale de Comerţ şi Industrie (cuprinzând Austria, Ungaria, Turcia, Japonia, SUA, Coreea, India, Thailanda, Singapore, Egipt, Iran). Distins cu Marele Ordin pentru Merit, clasa Argint, al Austriei, ordinul danez Ridderordeners Kapitel, Ordinul Steaua României. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 81 de ani
19.06.1899 Călinescu, George - critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, poet.George-Calinescu(n. 19 iunie 1899, București – d. 12 martie 1965, Otopeni) Începe şcoala la Iaşi şi continuă la Bucureşti. În anul 1919 este student al Facultăţii de Litere din Bucureşti. În acelaşi an debutează la Sburătorul, revista lui E. Lovinescu, cu versuri şi aforisme. Este custode la biblioteca facultăţii şi paleograf la Arhivele Statului. În 1921 călătoreşte în Italia, cu prilejul fondării revistei Roma. Ulterior va deveni singurul redactor al acestui periodic. După licenţă (1923), devine profesor de filosofie la Liceul Gh. Şincai din Bucureşti. La recomandarea profesorului Ramiro Ortiz şi a lui Vasile Pârvan, pleacă la Roma unde studiază documente referitoare la Ţările Române. Profesor de română şi italiană la Timişoara, apoi din nou la Şincai, predând italiana şi franceza. Participă şi la editarea a două periodice Sinteze şi Capricorn, iar în 1933 şi 1935 este redactor principal la Viaţa Românească, împreună cu Mihai Ralea. În 1936 devine doctor în litere şi filosofie, iar în anul următor este conferenţiar la Universitatea din Iaşi, cu specialitate estetică şi critică literară. La Iaşi editează prima serie a revistei Jurnalul literar (1939), unde semnează Cronica mizantropului. În 1945 devine şef al catedrei de Literatură Română Modernă la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. În 1948 devine academician, iar în 1949 director al Institutului de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Române. Acest institut editează revista Studii şi Cercetări de Istorie Literară şi Folcor, unde Călinescu publică diverse studii. Din 1955 susţine la Contemporanul, Cronica optimismului. În anul 1964 obţine Premiul de Stat. A murit la 21 martie 1965, la Otopeni. Călinescu este unul din spiritele cele mai vaste ale culturii româneşti. Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941), Principii de estetică (1939), Estetica basmului (1965), romanele: Enigma Otiliei, Scrinul negru, Bietul Ioanide, Cartea nunţii, volumele de versuri între care amintim Lauda lucrurilor, vor fi mereu de referinţă. Nu sunt de neglijat nici preocupările privind biografia unor scriitori: Viaţa lui M. Eminescu (1932), Viaţa lui Ion Creangă (1933), dar şi monumentala lucrare, Opera lui Mihai Eminescu (1934-1936). Călinescu s-a manifestat cu o asemenea amploare încât a ajuns să fie o adevărată instituţie. De aceea, nu întâmplător, la moartea sa, reacţia populară a fost neobişnuit de puternică, asemănătoare cu aceea de la încetarea din viaţă a unui politician de primă mărime. 119 de ani
19.06.1899 Călinescu, G(eorge) - o altă biografie - critic, istoric literar, prozator, academicianGeorge-Calinescu(n. 19 iunie 1899, București – d. 12 martie 1965, Otopeni) Critic, istoric literar, prozator. A absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti, avându-i profesori pe N. Iorga, V. Pârvan, Mihail Dragomirescu. Specializare la Roma, recomandat de V. Pârvan şi Ramiro Ortiz. Ca urmare a scris Alcuni missionari catolici italiani nella Moldavia dei secoli XVII e XVIII (Câţiva misionari catolici italieni în Moldova secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea), 1925. Conferenţiar la Universitatea din Iaşi, apoi profesor al Universităţii bucureştene, director fondator al Institutului de Teorie Literară (care după moartea sa îi poartă numele), a condus Jurnalul literar, Naţiunea ş.a. Personalitate de orientare clasicizantă şi de cultură enciclopedică, a consacrat studii fundamentale unor scriitori români: Viaţa lui M. Eminescu, 1932, Opera lui M. Eminescu, 5 vol., 1934–1936; Viaţa lui Ion Creangă, 1938; Gr. Alexandrescu∙ Viaţa şi opera, 1962 ş.a. Lucrarea sa fundamentală de istorie literară este Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1941. A scris studii despre literatura universală: Impresii asupra literaturii spaniole, 1946; Scriitori străini, 1967; estetică: Principii de estetică, 1939; Estetica basmului, 1965. Ca scriitor s-a remarcat în mod deosebit prin proza sa de tip balzacian: Cartea nunţii, 1933; Enigma Otiliei, 1938; Bietul Ioanide, 1955; Scrinul negru, 1960, Premiul de Stat. A mai scris versuri: Poezii, 1937; Lauda lucrurilor, 1963, teatru, note de călătorie. Este tradus în mai multe limbi, iar două dintre romanele sale au constituit scenariile filmelor Felix şi Otilia şi Bietul Ioanide. Membru al Academiei Române (1948). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 119 de ani
19.06.1927 Urșianu, Malvina - scenarist, regizor de filmMalvina-Ursianu (n. 19 iunie 1927 - d. 6 august 2015) A fost o scenaristă și regizoare de film. Născută în comuna Gușoeni, județul Vâlcea, a studiat istoria artelor la Institutul de muzeografie, paleografie și biblioteconomie de la Arhivele Statului. A fost acuzată de sabotaj ideologic şi anticomunism, i s-a înscenat un proces de demascare în 1958, a fost interzisă în cinema opt ani, într-o primă perioadă şi chiar închisă pentru o vreme. A fost căsătorită cu scriitorul și publicistul Paul Anghel, care a încetat din viață în 1995. ,,Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu” (1980), ,,Figuranţii” (1987), ,,Liniştea din adâncuri” (1982), ,,Serata” (1971), ,,Pe malul stâng al Dunării albastre” (1983), ,,Gioconda fără surâs” (1967), ,,Trecătoarele iubiri” (1974) şi ,,O lumină la etajul 10” (1984) sunt câteva dintre titlurile filmelor pentru a care a făcut scenariul sau regia Malvina Urşianu. Au jucat de-a lungul anilor actori celebri, precum Silvia Popovici, Gina Patrichi, Gheorghe Dinică, Mariana Buruiană, Georghe Motoi, George Constantin, Gheorghe Cozorici, Mircea Diaconu, Ion Marinescu şi Cornel Coman, în filmele sale. În anul 2000, a fost decorată de preşedintele Emil Constantinescu cu Ordinul Naţional ,,Pentru Merit” în grad de Cavaler, ,,pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii”. În 2003, i s-a decernat premiul special al juriului la gala Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), pentru filmul ,,Ce lume veselă”, care i-a marcat şi retragerea din activitate. Sursele articolului: https://ro.wikipedia.org/wiki/Malvina_Urșianu; http://www.ziuanews.ro/revista-presei/doliu-in-cinematografia-romaneasca-regizoarea-malvina-ursianu-a-incetat-din-via-a-272804 91 de ani
19.06.1941 Petrescu, Irina - actorIrina-Petrescu(n. 19 iunie 1941, București - d. 19 martie 2013, București). Actriţă. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică la clasa lui Ion Şahighian. Actriţă la Teatrul Bulandra din Bucureşti. Roluri în teatru: Leonce şi Lena, A douăsprezecea noapte, Elisabeta I, Io, Mircea Voevod, Mizantropul, Hamlet, Unchiul Vanea, Oblomov; roluri în film: Valurile Dunării, Paşi spre lună, Străinul, De-aş fi Harap-Alb, Dimineţile unui băiat cuminte, Facerea lumii, Stejar, extremă urgenţă, Prin cenuşa imperiului, Castelul din Carpaţi, Imposibila iubire, Domnişoara Christina. Premiul TIFF pentru întreaga activitate cinematografică (2007). Sursa imaginii: http://fanpix.famousfix.com/gallery/irina-petrescu-pictures.htm Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 77 de ani
19.06.1941 Popa, Magdalena - balerin(19.06.1941, Bucureşti) Balerină. A absolvit cu Magna Cum Laude la Leningrad, la Baletul Kirov, ca elevă a celebrei Vaganova (ca şi Gellu Barbu). A susţinut spectacole la Paris, Londra, Dallas, Monte Carlo, Spania, Australia cu Baletul Kirov şi Bolșoi Teatr (din Moscova). A fost prim-balerină a Operei Române. Din 1982 a plecat în Canada şi a format Trupa Naţională de Balet a Canadei. A fost invitată în numeroase capitale ale lumii să danseze, iar, mai apoi, ca maestră de balet, să formeze tineri balerini. A obţinut Steaua de Aur la Festivalul Internaţional de Dans din Paris (1965). A primit în 2002 Ordinul Steaua României. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 77 de ani
19.06.1956 Duca, Maria - agronom, academician(19.06.1956, Sângerei, Republica Moldova) Agronom. Soţie a lui Gheorghe D. A absolvit Institutul Agricol din Chişinău. Specializări: Universitatea Jdanov (Sankt Petersburg, Rusia), Universitatea La Sapienza (Roma, Italia), Universitatea California Riverside (Riverside, SUA). Activitate: profesor, şef de catedră (1995–2006) şi decan la Facultatea de Biologie şi Pedologie (2005–2009) a Universităţii de Stat din Moldova. Fondator şi rector (2009) al Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conducător ştiinţific al tezei de doctor susţinute de 4 doctoranzi. Contribuţii: genetica şi fiziologia vegetală, reglarea şi autoreglarea creşterii şi dezvoltării plantelor, OMG şi biosecuritatea. Publicaţii: în total 236, inclusiv 4 monografii, un manual universitar, 2 manuale pentru învăţământul preuniversitar, peste 20 de ghiduri didactico-metodice, 9 brevete de invenţii, 28 articole în reviste internaţionale etc. Menţiuni: laureat al Premiului de Stat pentru Tineret în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii din Moldova (1986), Om Emerit în ştiinţă (2006). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2008). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 62 de ani
20.06.1913 Baranga, Aurel - dramaturg, publicist, poet(n. 20 iunie 1913, București - d. 10 iunie 1979, București). A absolvit Liceul "Matei Basarab" şi Facultatea de Medicină, fără vreo finalitate precisă în această direcţie, dacă facem abstracţie de intervalul de timp, 1939-1944, când, se pare, a practicat medicina. În perioada 1944-1948 a fost redactor la România Liberă, apoi secretar literar la Teatrul Naţional, redactor şef la revista Urzica, director artistic al Teatrului Naţional. A fost membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. Debutul literar se produce în anul 1929, în revista Bilete de papagal a lui T. Arghezi. A editat el însuşi revista Alge în 1930, din care a scos patru numere. În volum va debuta cu placheta Poem în abis (1933). Autor prolific, de-a lungul vieţii i-au apărut numeroase volume de teatru, versuri, fabule, după cum urmează: Bal la Făgădău (1946), Marea furtună (1946), Ninge peste Ucraina (1946), Sufletul arendăşoaiei (1949), Vocea Americii (1949), Bulevardul împăcării (1952), Mielul turbat (1954), Arcul de triumf (1955), Reţeta fericirii (1957), Fii cuminte, Cristofor (1965), Poezii (1963), Opinia publică (1971), Tipuri şi tertipuri. Dosar cu fişe pentru o eventuală caracterizare socială (1971), Simfonia patetică (1974), Teze şi paranteze. Culegere de publicistică (1974), Alge (1975), Viaţa unei femei (1976), Fabule (1977), Satirice (1977), Jurnal de atelier (1978). N-au fost enumerate antologiile din creaţia sa şi nici toate piesele scrise în primii ani după 1944. Sursă imagine: http://regizorcautpiesa.ro/autori/Aurel-Baranga-1765.html 105 de ani
20.06.1917 Drăgan, Iosif Constantin - eseist, om de afaceriDragan-Iosif-Constantin(20.06.1917, Lugoj –22.08.2008, Palma de Majorca) Eseist. A absolvit Dreptul la Bucureşti şi s-a specializat la Roma. Adept al politicii lui Ion Antonescu, membru al Gărzii de Fier. Rămas în Italia după război, a întemeiat compania Butan Gas. A înfiinţat un Centru de Studii Istorice la Veneţia, care se ocupă, în principal, de tracologie, ca şi de afirmarea priorităţilor româneşti în materie de economie şi cultură. Deţine Editura Nagard. Între altele, susţinător al teoriei protocronismului, cultivat de cercul Luceafărului în anii 1980. Editează European Bulletin (din 1950), Noi, tracii. A colaborat din 1976 cu Guvernul României, publicând cărţi şi în România. După 1989 a înfiinţat Universitatea Europeană Iosif Constantin Drăgan la Lugoj, un post de televiziune al Universităţii din Craiova, iar Fundaţia Iosif Constantin Drăgan a finanţat sculptarea, pe faţada versantului românesc al muntelui aflat pe Dunăre, la Cazane, a efigiei lui Decebal. Lucrări: Noi, tracii, 1976; Antonescu. Mareşalul României şi războaiele de reîntregire, vol. I–IV, Veneţia, Editura Nagard, 1986–1990; Odobleja: apariţia ciberneticii generalizate pe pământ românesc. O evaluare, 1993; Imperiul romano-trac, 2000; Prin Europa, 5 vol., 2005. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 101 de ani
20.06.1937 Gabrea, Radu - regizor(n. 20.06.1937, Bucureşti - d. 09.02.2017) Regizor. A absolvit Construcţiile la Bucureşti, apoi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Secţia regie de film. Preşedinte al Oficiului Naţional al Cinematografiei. A plecat în Germania în 1974. Regie: Prea mic pentru un război atât de mare, 1969, Premiul Festivalului Internaţional al Filmului de la Locarno; Amintiri bucureştene, 1970; Urmărirea, 1971; Dincolo de nisipuri, 1973; Fürchte Dich Nicht, Jakob!, 1982; Ins Blaue, 1991; The Secret Of The Ice Cave, 1989; Noro, 2002. Premiul TIFF 2007 pentru realizări în domeniul cinematografiei româneşti şi europene. Membru fondator al Fundației "Filmul românesc". Distins în 2011 cu Ordinul Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania. Sursa imaginii: https://www.youtube.com/watch?v=pUZyhLZUtp4 Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 81 de ani
21.06.1888 Furtună, Horia - poetFurtuna-Horia2(21.06.1888, Focşani – 8.03.1952, Bucureşti) Poet. A făcut Dreptul la Paris, a profesat avocatura la baroul de Ilfov. Prizonier de război în Primul Război Mondial, vicepreşedinte al Societăţii Autorilor Dramatici. Scrie o lirică rece, contemplativă şi savantă: Făt Frumos, 1924; Balada lunii, 1967, postum. A scris şi teatru, roman: Iubita din Paris, 1934. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 130 de ani
21.06.1894 Andreescu Haret, Maria Virginia - arhitectAndreescu-Haret(n. 21 iunie 1894, Bucureşti - d. 6 mai 1962, Bucureşti) Este prima femeie arhitect din lume. Fiică a pictorului Ion Andreescu. A fost căsătorită cu fiul lui Spiru Haret. A rămas orfană de mamă la 9 ani şi s-a văzut obligată să aibă grijă de gospodarie şi de cei trei fraţi ai săi. A studiat în particular liceul, iar la 18 ani a intrat prima la Şcoala Superioară de Arhitectură. În același timp a studiat la Belle-Arte şi a realizat foarte multe acuarele care fac parte în prezent din Colecţia de Stampe a Bibliotecii Academiei Române. În 1923 a început lucrul la serviciul tehnic al Ministerului Educaţiei Naţionale, unde a rămas până la terminarea carierei sale, în 1947. Este prima femeie care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. Recunoașterea acestei priorități internaționale s-a făcut în cadrul celui de-al XVI-lea Congres de Istorie a Ştiinţei organizat la Bucureşti, în 1981. În perioada interbelică a reprezentat România la Congresele internaţionale de arhitectură la Roma, Paris, Moscova şi Bruxelles. Pentru activitatea sa i s-au decernat numeroase premii. Dintre proiectele sale sunt remarcabile: Biserica "Sf. Treime", Palatul fostei societăţi “Tinerimea Română”; pe Calea Victoriei a ridicat primele blocuri de beton armat; pavilionul administrativ şi dependinţele subterane ale aeroportului Băneasa; liceele Cantemir Vodă şi Gheorghe Şincai în București și cinematograful Parc din staţiunea Govora. Sursele articolului:http://ro.wikipedia.org/wiki/Virginia_Andreescu_Haret;http://www.trilulilu.ro/imagini-vedete/maria-virginia-andreescu-haret;http://www.icr.ro/praga/arhitecti-romani/iunie-anul-arhitecturii-virginia-andreescu-haret.html 124 de ani
21.06.1920 Călinescu, Puiu - actorCalinescu-Puiu(21.06.1920, Bucureşti – 16.05.1997, Bucureşti) Actor de comedie. Fiu al actorului Jean Tomescu. Şi-a început cariera jucând în „revistele“ de cinematograf ce prefaţau cândva, în sălile de cinema, proiecţia unui film. Din 1948 a intrat în trupa Teatrului de Comedie Constantin Tănase. Este teatrul care l-a consacrat şi căruia artistul i-a rămas credincios până la sfârşitul vieţii. Şi-a scris singur partiturile comice pentru spectacolele de pe Calea Victoriei, cu titluri trăsnite (Un băiat de zahăr ars, Trăsnitul meu drag, Idolul femeilor etc.), al căror protagonist a fost zeci de ani. Roluri în teatru: Frumosul din pădurea... zăpăcită, Idolul femeilor, Eu vă fac să râdeţi!, E nemaipomenit!, Omul care aduce râsul, Bărbatul fatal, Superman, O seară la Boema, Azilul MacFerlan, Fără mănuşi, Şi Ilie face sport, Cer cuvântul!, Un băiat iubeşte o fată, Ca la Revistă. Pagini alese din Revista de altădată (asistent de regie + rol), Nicuţă... la Tănase, Femei... Femei... Femei..., Magazin de Stat, Bimbirică, În gară (1991), Inspecţie (1992), Ora de gimnastică (1993); în film: Ilie în luna de miere (1954), B.D. intră în acţiune (1970), B.D. la munte şi la mare (1971), B.D. în alertă (1971), Informaţii gară (1971), Fraţii Jderi (1974), Serenadă pentru etajul XII (1976), Expresul de Buftea (1978), Nea Mărin miliardar (1978), La un restaurant de lux (1994). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 98 de ani
21.06.1928 Asandei, Neculai - inginer chimist, academician(n. 21 iunie 1928, Timişeşti, jud. Neamţ - d. 15 februarie 1999, Iaşi, jud. Iaşi) Inginer chimist. A absolvit Facultatea de Textile şi Facultatea de Chimie Industrială la Iaşi. A fost profesor la aceasta din urmă, în specialitatea fizico-chimia polimerilor. A fost profesor invitat în Cehoslovacia, China, Cuba. A inventat o metodă de determinare a polimerilor în stare solidă şi un procedeu de obţinere a polimerilor din benzen. S-a ocupat de numeroase proiecte, direcţia principală de cercetare fiind derivaţii din celuloză şi fibrele artificiale. Membru corespondent al Academiei Române (1991), membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru fondator al Asociaţiei Specialiştilor din Ingineria Celulozei şi Hârtiei, membru al Uniunii Internaţionale de Chimie Pură şi Aplicată. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 90 de ani
21.06.1931 Baciu, Ion - dirijor, academicianBaciu-Ion(21.06.1931, Brateiu, jud. Sibiu – 8.11.1995, Ploieşti) Dirijor. A absolvit Conservatorul bucureştean, unde i-a avut profesori pe Constantin Silvestri, Ioan D. Chirescu, Ion Dumitrescu, Marţian Negrea ş.a. S-a perfecţionat la Akademie für Musik und Darstellende Kunst din Viena cu Hans Swarowski (dirijat) ca bursier Herder (1965) şi în SUA cu Leonard Bernstein, Erich Leinsdorf şi Georg Szell. Director al Filarmonicii din Iaşi. Profesor la Conservatorul din Iaşi. A făcut turnee artistice în Italia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Portugalia, Franţa, SUA, Canada, Japonia, Iran etc. A colaborat cu Aldo Cioccolini, Paul Tortelier, Hilde Sommer, Vampa Brauner, Philippe Entremont, Paul Badura-Skoda, Leonid Kogan, Rudolf Kerer şi mulţi alţii. Repertoriul său a cuprins lucrări din preclasici - Bach, Vivaldi, Händel – şi clasici, până la romantici, moderni şi contemporani – Şostakovici, Stravinski, Webern, Gershwin, Haciaturian, Kabalewski, Respighi, C. Orff etc. A promovat compozitori români precum Paul Constantinescu, M. Jora, P. Bentoiu, Gh. Dumitrescu, Sabin Drăgoi, C. Trăilescu, Anatol Vieru, Şt. Niculescu, Th. Grigoriu, S. Toduţă, Dan Constantinescu, T. Olah, Z. Vancea ş. a. Membru al Academiei Române (1993). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 87 de ani
21.06.1934 Cibotaru, Mihail Gheorghe - scriitor(21.06.1934, Vărvăreuca, Basarabia) Scriitor. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Istorie şi Filologie şi Şcoala Superioară de Partid, secţia jurnalistică la Moscova. A lucrat la Moldova socialistă (redactor, şef de secţie, redactor-şef adjunct, 1959–1975), Moldova (redactor-şef, 1975–1994), Luceafărul (redactor-şef, 1999–2003). A fost şef de secţie la Agenţia de Stat Moldpresa (1997–1998), ministru al Culturii al Republicii Moldova (1994–1997). A debutat în 1965 cu volumul de nuvele Tăcerea pădurilor, în care elementul dramatic se dovedeşte preponderent. Lucrări: Durerea liniştii (1969), Semănătorii (1974), Drumuri (1984), Îndrăzneala (1983), Rădăcini de acasă (1988), Vijelia (1993), Eclipsa (2005); publicistică – Glasul inimii (1971), Oameni de omenie (1981), Izvoare (1983), Sârjoaca (1986, ed. a II-a, 2008), Cu legea pre lege călcând (1991); scenarii de film – Întâlnirea, Cutremurul, Corespondentul special, Hora satului, Triptic autumnal ş.a. Distins cu titlul Jurnalist Emerit (1984), Premiul de Stat al Republicii Moldova (1986). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 84 de ani
21.06.1958 Grebencea, Mihail - matematician(1897, Mălăieşti, Basarabia – 21.06.1958, Moscova) Matematician. A absolvit Facultatea de Matematică la Universitatea din Moscova. A fost profesor la Institutul Pedagogic Orăşenesc din Moscova şi la Universitatea din Moscova. Lucrări: Aritmetica, 1947; Teoria numerelor, 1949; Despre reprezentarea unui polinom ca o sumă de polinoame liniare independente, 1951; Curs de analiză matematică, 2 vol. în colaborare, postum, 1960–1961. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 60 de ani
22.06.1902 Ghika, Alexandru - matematician, pedagog, academician(22.06.1902, Bucureşti – 11.04.1964, Bucureşti) Matematician şi pedagog. Fiu al lui Nicolae Ghica-Budeşti, frate cu Ştefan G.-B. A studiat Matematica la Sorbona şi la Collège de France. Fondator al şcolii româneşti de analiză funcţională. Profesor la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti. A introdus în învăţământul românesc studiul analizei funcţionale – disciplină până atunci nouă pe plan mondial. A folosit, în această specialitate, o serie de noţiuni noi, cum ar fi puncte periferice şi puncte interstiţiale, preluate apoi în tratate din întreaga lume. A fost membru titular al Academiei Române din 1963. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 116 de ani
22.06.1942 Bulic, Ileana Dorina - filolog, traducător(22.06.1942, Vârşeţ) Filolog şi traducător. Fiică a lui Adam B. A absolvit Liceul Român la Vârşeţ, iar Facultatea de Filologie, Secţia limba şi literatura română, la Universitatea din Belgrad, ca studentă a primei generaţii de profesori de limba română care au terminat în Iugoslavia postbelică, avându-l profesor pe Radu Flora. Specializare la Timişoara. A fost redactor pentru publicaţiile în limba română la filiala din Novi Sad a Institutului pentru Editarea Manualelor din Belgrad. A fost consilier pentru relaţii internaţionale al Secretarului pentru învăţământ, ştiinţă şi cultură al PSA Voivodina,iar din 1983 şi până în 1990 este director adjunct la Institutul de Statistică al Provinciei Voivodina. A pregătit rubrici şi conferinţe pentru emisiunile în limba română la Radio Novi Sad. Este autoarea cărţii Profesorul Ştie-Tot, un deosebit de util îndreptar de limba română. Membră activă a Societăţii de Limba Română din Voivodina de la înfiinţare. A fost secretar al SLR, precum şi redactor-şef şi responsabil al Editurii Societăţii de Limba Română din Voivodina. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 76 de ani
22.06.1943 Banu, George - critic de teatru(22.06.1943, Merei, jud. Buzău) Critic de teatru. A absolvit Institutul de Artă Teatrală din Bucureşti. Plecat la Paris în 1975. Fondator şi director artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor. Lucrări: Bertolt Brecht ou le Petit contre le grand, 1981; Brook: études... textes... propos..., 1985; Claude Régy: metteur en scène déraisonnable: dossier, 1993; L’acteur qui ne revient pas: journées de théâtre au Japon, 1993; Antoine Vitez: la èvre des idées, 1994; Les cités du théâtre d’art: de Stanislavski à Strehler..., 2000; Livada de vişini, teatrul nostru. Jurnal de spectator, 2000; L’Oubli – Uitarea, 2001; L’espace théâtral, 2002; Panorama sfârşitului de secol. O panoramă subiectivă, 2003; Ultimul sfert de secol teatral, 2004; L’histoire des larmes; L’empéreur de la perte; Le roi du plagiat, 2005. Profesor emerit la Sorbona, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, 1994–2001, comandor al Ordinului Steaua României (2002), cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze (2005). Membru în juriul Festivalului Internaţional de Teatru. Doctor Honoris Causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, 2006. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 75 de ani
22.06.1950 Năstase, Adrian - prim-ministru, ministru de externe, profesor(n. 22 iunie 1950, București) Căsătorit cu Dana Miculescu, fiica lui Angelo Miculescu. Are doi băieți, Andrei și Mihnea. Între 1990-1992 a fost ministru de externe al României din partea FSN, în guvernele Petre Roman și Theodor Stolojan. Apoi deține și funcția de președinte al Camerei Deputaților între 1992-1996 și 2004-2006, din partea PDSR, respectiv PSD. În perioada decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost numit prim-ministru al României. La 15 martie 2006 a demisionat de la conducerea Camerei Deputaților datorită unor acuzații de corupție. La alegerile legislative din 2008 a obținut un nou mandat de deputat, din partea PSD. În anul 2012 a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupție, iar în 2014 a fost condamnat la patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian. Surse text: https://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_N%C4%83stase; https://infogalactic.com/info/Adrian_N%C4%83stase 68 de ani
22.06.1964 Galaicu-Păun, Emilian - scriitor(22.06.1964, Unchiteşti, Republica Moldova) Scriitor. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Chişinău. Specializare la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. Lucrări: Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe cel nebătut, 1994; Gesturi. Trilogia nimicului, 1996; Yin Time, 1999; Poezia de după poezie. Ultimul deceniu, 1999; Gestuar, 2002. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi din România. Membru fondator al ASPRO, Bucureşti. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 54 de ani
23.06.1884 Dăscălescu, Nicolae - general de corp de armatăDascalescu-Nicolae2(23.06.1884, lângă Piatra Neamţ –28.09.1969, Bucureşti) General de corp de armată. A absolvit Şcoala de Ofiţeri de Artilerie, Geniu şi Marină, apoi Şcoala Superioară de Război. Secretar de stat la Ministerul de Război (1937), a preluat conducerea Diviziei 25 Infanterie cu care a trecut Prutul, s-a evidenţiat în bătălia de la Ţiganca, a luptat la Odessa. A continuat să conducă, şi după bătălia Stalingradului, Corpul 2 de armată. După 23 august 1944 a fost transferat la Armata IV, s-a evidenţiat în luptele de pe Mureş şi a ajuns până în Slovacia (bătălia de la Banska Bystrica, 1945). A primit ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a. A fost destituit din armată în 1945, arestat, judecat pentru crime de război şi achitat. Arestat din nou în 1948 şi ţinut, pentru „sabotaj agricol“, în închisoare, fără judecată, până în 1955. Din 1956 a reînceput să primească pensia. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 134 de ani
23.06.1897 Giugaru, Alexandru - actor de comedieAlexandru-Giugaru(23.06.1897, Huşi – 15.03.1986, Bucureşti) Actor de comedie. Actor la Teatrul Naţional din Bucureşti. Roluri în film: Legenda celor două cruci (1925), Năbădăile Cleopatrei (1925), Cererea în căsătorie (1926), Sturm ut der Liebe (1929), O noapte furtunoasă (1943), O scrisoare pierdută (1953), Directorul nostru (1955), Popescu 10 în control (1955), Două lozuri (1957), D’ale carnavalului (1958), Telegrame (1959), Băieţii noştri (1959), Bădăranii (1960), Post restant (1961), Tudor (1962), Mofturi 1900 (1964), Corigenţa domnului profesor (1966), Haiducii (1966), Răpirea fecioarelor (1968). Pentru activitatea sa, în 1964 a obţinut titlul de Actor Emerit, apoi a devenit Actor al Poporului şi I s-a decernat Premiul de Stat. Astăzi Casa de cultură din Huşi îi poartă numele. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 121 de ani
23.06.1950 Bantoş, Alexandru - publicist, editor(23.06.1950, Hiliuţi, Republica Moldova) Publicist şi editor. Soţ al Anei B. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1973). A lucrat la Radioteleviziunea Moldovenească (1973–1981), la Editura Cartea Moldovenească (1981–1982), la ziarul Tinerimea Moldovei (1982–1986), la revista Moldova (1986–1990). În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaş şi Ion Dumeniuk, a fondat revista de ştiinţă şi cultură Limba Română, prima publicaţie care poartă în titlu numele corect al limbii oficiale a Republicii Moldova. În calitate de redactor-şef adjunct (1991–1994), apoi de redactor-şef (din 1994), a asigurat plasarea publicaţiei în prim-planul vieţii cultural-ştiinţifice de la est de Prut. Între timp revista s-a implicat activ în procesul de renaştere naţională, fiind apreciată pentru calitatea discursului publicistic în întregul areal cultural românesc. Publică permanent articole, studii, reportaje, interviuri vizând diverse aspecte ale reafirmării unităţii neamului, valorificării patrimoniului lingvistic, literar şi cultural autohton. Îngrijeşte rubrici, antrenând la elaborarea acestora scriitori şi savanţi locali şi de peste hotare. A lansat proiecte literare şi culturale finalizate prin editarea unor numere speciale cu impact direct asupra recunoaşterii identităţii româneşti de pe ambele maluri ale Prutului: Limba română este numele corect al limbii noastre; Literatura română contemporană din Republica Moldova; Metodica predării limbii şi literaturii în gimnaziu şi în liceu; Fără magistru – o lume mai mult decât săracă, un număr de revistă consacrat în întregime lui Eugen Coşeriu. A fost prim-vicedirector general al Departamentului de Stat al Limbilor (1992–1994), este autor de proiect şi director al Casei Limbii Române Nichita Stănescu din Chişinău (din 1998). Distins cu Medalia Mihai Eminescu a Guvernului Republicii Moldova (1996) şi Ordinul Pentru Merit în grad de Comandor (2000). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 68 de ani
24.06.1818 Ionescu de la Brad, Ion - agronom, economist, sociolog, statisticianIon-Ionescu-de-la-Brad (n. 24 iunie 1818, Roman - d. 17/31 decembrie 1891, Brad (Filipeni)). Numit şi "Cincinatus modern" sau "Cincinatus român", Ion Ionescu de la Brad s-a născut într-o familie de preoţi. Terminând şcoala primară la Roman, este trimis să continue învăţătura la gimnaziul "Trei Ierarhi" din Iaşi, unde a beneficiat de prestaţia unei pleiade de profesori, precum Eftimie Murgu, Gh. Săulescu, Vasile Fabian, Gh. Asachi. În anul 1835, inaugurându-se Academia Mihăileană, a devenit student al primului aşezământ universitar românesc. În acelaşi timp este pedagog şi profesor suplinitor la gimnaziul Trei Ierarhi, dar şi secretar al cancelariei Academiei Mihăilene până la terminarea studiilor. Primind o bursă din partea lui Mihail Sturdza, domnul Moldovei, pleacă în Franţa pentru studii agricole. În perioada studiilor în Franţa a fost apreciat ca un "element excepţional" şi a întreprins numeroase excursii pe jos în Belgia, Olanda, Elveţia, Germania, iar la revenirea în ţară a reluat seria călătoriilor cu caracter ştiinţific în alte ţări. În Franţa obţine diploma de agronom, dar continuă studiile în domeniul viticulturii fiind primul român care a fabricat şampanie în ţara noastră. Tot în Franţa a deprins din secretele sericiculturii, a devenit student la Sorbona unde a audiat cursuri de chimie, de fizică şi de ştiinţele naturii. Tot la Paris, dar la Conservatorul de Arte şi Meserii, a urmat cursul de economie politică al lui Blangui, iar la College de France a devenit cursantul profesorului Rossi, tot la economie politică. Revenit în ţară, în anul 1840 a fost trimis ca văcar la Cioara, în jud. Iaşi, pe moşia domnitorului Sturdza, ca după un an să fie numit director al Comitetului moşiilor domneşti, dar şi profesor de agricultură la Academia Mihăileană. Ion Ionescu de la Brad a fost primul titular al unei catedre de agricultură din ţara noastră şi, într-un fel, primul specialist care a iniţiat în România această disciplină. În acelaşi timp a fost şi contabil-secretar pe moşia lui beizadea Grigore Sturdza de la Săbăoani. Din această perioadă datează lucrările: Calendar pentru bunul gospodar, devenit Calendar pentru bunul cultivator, apoi Ferma Modelă şi Institutul de agricultură în Moldova, Agronomia după Dombasle. A publicat articole în revistele Propăşirea şi Foaia sătească a Principatului Moldovei. A fost puternic implicat în evenimentele revoluţionare de la 1848 atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească. A făcut parte chiar din guvernul provizoriu, fiind vicepreşedinte al Comisiei proprietăţii. 200 de ani
24.06.1886 Gigurtu, Ion - economist, om politic, prim-ministruIon-Gigurtu(n. 24 iunie 1886, Turnu Severin – d. iulie 1959, Râmnicu Sărat) Economist şi om politic. A absolvit Academia de Mine din Freiburg şi s-a specializat la Berlin – Charlottenburg. Director general al Societăţii Mica de extracţie a metalelor preţioase. Ministru al Industriei şi Comerţului în Guvernul Goga-Cuza. Preşedinte al Consiliului de Miniştri în 1940. În timpul guvernării sale a fost cedată Transilvania de Nord şi semnat acordul de cedare a Cadrilaterului. A dat o lege care interzicea căsătoriile între români şi evrei. Arestat în 1950 şi condamnat la 15 ani detenţie. Lucrări: Desvoltarea industriei în România, 1916; Posibilităţile de refacere şi desvoltare ale industriei în România, 1919; Industria mecanică metalurgică. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 132 de ani
24.06.1902 Basgan, Ion Şt. - inginer termotehnicianIon-Basgan(24.06.1902, Focşani – 15.12.1980, Bucureşti) Inginer termotehnician specializat în foraj petrolifer. A urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de Artilerie din Craiova (1925), şi-a susţinut doctoratul la Viena cu teza „Die Arbeitsweise und Form des Rotary Meissels“, 1934. A lucrat la Steaua Română, iar după război la Ministerul Agriculturii şi Comitetul de Stat al Apelor. A obţinut în 1934 brevetul românesc, iar în 1937 brevetul american pentru forajul cu prăjini grele şi forajul sonic (rotopercutant), brevet blocat de statul american în 1941, deşi procedeul continuă să fie folosit până astăzi, atât în România, SUA, Rusia, cât şi pretutindeni unde se fac foraje petrolifere. Procesul cu SUA durează din 1961 şi, în perioada socialistă, a fost dus inclusiv cu sprijinul statului român. Lucrări: Rolul statului în industrializare, 1936; Tuburi grele pentru foraje la sondeuze, 1954; Alimentarea cu apă în mediul rural, 1958. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 116 de ani
24.06.1934 Băieşu, Nicolae - folcloristNicolae-Baiesu(n. 24.06.1934, Caracuşenii Vechi, jud. Hotin – d. 07.06.2015) Folclorist. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău. Cercetător la Institutul de Filologie, Secţia folclor, al AŞM, şef al Sectorului Folclor al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (din 1999). Lucrări: Poezia populară moldovenească a obiceiurilor de Anul Nou, 1972; Poezia obiceiurilor calendaristice, 1975; Folclor moldovenesc: Bibliografie (1924–1967), 1968; Folclorul ritualic şi viaţa, 1981; Rolul educativ al folclorului copiilor (în rusă), 1980; Sărbători domneşti, vol. I, 2004, vol. II, 2007; Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor de iarnă (2008). A făcut şi culegeri de folclor: Folclor din părţile codrilor, 1973; Folclor din Bugeac, 1982; Folclor din nordul Moldovei, 1983; Folclor din stepa Bălţilor, 1986; Folclor din Țara fagilor, 1993. Distins cu Premiul Dacia al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Premiul Academiei Române, Medalia Meritul Civic, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi Medalia Dimitrie Cantemir a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2009). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă Sursă imagine: http://www.if.asm.md/index.php/48-in-memoriam-dr-hab-nicolae-b-ie-u 84 de ani
24.06.1942 Dediu, Ion - biolog, academician(n. 24 iunie 1934, s. Rediul Mare, r-nul Donduşeni) Biolog. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chişinău şi Academia Medico Militară din Sankt-Petersburg. Şeful Laboratorului de biogeocenologie de la Institutul de Biologie şi director onorific al Institutului Naţional de Ecologie. Contribuţii la studiul structurii, funcţionării, succesiunilor şi productivităţii ecosistemelor naturale în condiţiile impactului antropic din Republica Moldova; la evaluarea stării ecosistemelor şi elaborarea procedurilor de audit ecologic ale acestora; la elaborarea documentelor şi actelor normative privind conservarea şi valorificarea ecosistemelor naturale. Preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din Republica Moldova. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 76 de ani
24.06.1947 Flămând, Dinu - poetprenume la naştere Anchidim (24.06.1947, com. Susenii Bârgăului, jud. Bistriţa-Năsăud) Poet. A absolvit Filologia la Cluj (1970). A făcut parte din gruparea revistei Echinox. A fost redactor la Editura Enciclopedică Română din Bucureşti, apoi la diverse publicaţii. S-a stabilit la Paris în 1989, unde este redactor la Radio France International. Poezia sa evoluează de la influenţa blagiană la o poezie livrescă şi elaborată, prevestind postmodernismul generaţiei ’80 (numită astfel după anul absolvirii facultăţii); Apeiron, 1974; Poezii, 1974; Altoiuri, 1977; Stare de asediu, 1983; Viaţa de probă, 1998. Scrie şi critică literară: Intimitatea textului, 1985; Peisaje verticale – Paysages verticaux, 2003. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 71 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clouds
Detalii : nori împrăștiați
Temperatura : 26 0C
Presiunea atmosferică : 1.011 bari
Umiditatea : 61 %
Viteza vântului : 4 m/s
Răsăritul la : 05:30:38
Apusul la : 21:03:07
Informații de la ora : 17:30:00
JosSus


© Calendare românești | 2018 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X