This Week
Calendare romanesti
Calendare romanesti












This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
15.07.1902 Neniţescu, Costin D. - chimist, academicianNenitescu-Costin-D(15.07.1902, Bucureşti – 29.07.1970, Buşteni) Chimist. Fiu al lui Dimitrie S.N. Căsătorit cu Ecaterina Ciorănescu N. După ce termină liceul la Bucureşti, la Colegiul Naţional Gheor ghe Lazăr, începe în 1920 studiul chimiei la ETH – Zürich, fiind profund impresionat de cursurile lui Debye şi Staudinger. E fascinat de lucrările lui Hans Fischer şi se mută în 1922 la München, unde îşi termină studiile în 1925 cu doctoratul condus de Hans Fischer, mentorul său ştiinţific. Între 1925 şi 1935 este profesor la Universitatea din Bucureşti şi predă cursurile de chimie organică şi chimie generală. În 1928 publică prima ediţie din cele două tratate, Chimie organică şi Chimie generală. Peste 40 de generaţii au învăţat şi încă învaţă după aceste cărţi. A mai publicat şi Manualul inginerului chimist şi manuale de liceu. Colaborează cu profesori celebri din Statele Unite ale Americii, contribuie la diverse tratate prin scrierea unor capitole. Numeroşi compuşi organici şi reacţii îi poartă numele. Se poate spune că „hidrocarbura Neniţescu“, prima anulenă CH10, a propulsat chimia anulenelor. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în chimia organică din România. Rezultatele muncii lui se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. Este ales membru al unor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care Medalia A.W. von Hofmann, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice. A refuzat să-i acorde titlul de doctor în chimie Elenei Ceauşescu. Membru al Academiei Române (1955) şi preşedinte al Secţiei de ştiinţe chimice (1959–1970). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 117 de ani
15.07.1948 Dabija, Nicolae - scriitor, academician(15.07.1948, Codreni, Chişinău, Republica Moldova) Scriitor. A absolvit în 1972 Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău. A fost redactor la Televiziunea Moldovei, şef de secţie la revista Basarabia, redactor-şef la revista Orizontul, apoi la revista Literatura şi arta (din 1986 până în prezent. A fost prima revistă care a trecut la scrierea cu alfabet latin în perioada sovietică a Moldovei). Vicepreşedinte al Partidului Forţelor Democratice, deputat în Parlamentul Moldovei (din 1990), preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă, Cultură şi Artă din Republica Moldova (din 1990). A publicat numeroase volume de versuri, în care sentimentul apartenenţei la istoria şi condiţia poporului român este predominant: Ochiul al treilea, 1975; Apă neîncepută, 1980; Zugravul anonim, 1985; Aripă sub cămaşă, 1989; Mierla domesticită,1992, Marele Premiu pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din România; Dreptul la eroare,1993; Lacrima care vede, 1994; Oul de piatră,1995, Premiul Academiei Române; Cercul de cretă, Cerul lăuntric, Între dragoste şi moarte, toate 1998; Fotograful de fulgere, Colecţia BPT, 1994, Fulger înrourat, 2005; 101 poeme, 2009. A publicat şi eseuri: Pe urmele lui Orfeu, 1983; Antologia poeziei vechi moldoveneşti, 1988; Libertatea are chipul lui Dumnezeu, 1997; Icoană spână, Basarabia, 1998, Bezna vine de la Răsărit, 2005; Hoţii de speranţe, 2009; Studii de istorie şi literatură pentru copii; romanul Tema pentru acasă, 2009. Este laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova (1988). Membru de onoare al Academiei Române. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 71 de ani
16.07.1872 Anghel, Dimitrie - poetAnghel-Dimitrie(16.07.1872, Corneşti, jud. Iaşi – 13.11.1914, Iaşi) Poet. A scris mai ales versuri simboliste despre flori şi natură: În grădină, 1805; Fantazii, 1909 şi lucrări dramatice: Legenda funigeilor, 1907; Cometa, 1908. Împreună cu Şt.O. Iosif, ambii folosind un pseudonim comun, A. Mirea, a publicat versuri umoristice: Caleidoscopul lui A. Mirea, 1900, 1908. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 147 de ani
16.07.1902 Călugăreanu, Gheorghe - matematician, academicianGheorghe-Calugareanu(16.07.1902, Iaşi – 15.11.1976, Cluj) Matematician. Fiu al lui Dimitrie C. A absolvit Facultatea de Ştiinţe (Matematică–Fizică) la Cluj. Specializare la Sorbona. Profesor la Universitatea din Cluj. A organizat învăţământul matematic al universităţii. Contribuţii în domeniul teoriei funcţiilor, al geometriei diferenţiale. A obţinut interpretări geometrice ale invarianţilor diferenţiali afini şi proiectivi ai curbei plane (împreună cu G.T. Gheorghiu). Lucrări: Asupra determinării valorilor excepţionale ale funcţiunilor întregi şi meromorfe de gen finit, 1929; Asupra unei aplicaţii a teoremei lui Landau, 1932; Elemente de teoria funcţiilor de o variabilă complexă, 1947; Asupra izotopiei curbelor închise, 1960. Membru al Academiei Române (1963). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 117 de ani
16.07.1933 Cozorici, Gheorghe - actor de teatru şi filmCozorici-Gheorghe(16.07.1933, Arbore, jud. Suceava – 18.12.1993, Bucureşti) Actor de teatru şi film. A absolvit Institutul de Teatru la Bucureşti. Actor la Teatrul Naţional din Bucureşti. Roluri: Moartea unui artist (1989); Trenul de aur (1987); Ziua Z (1985); Ciuleandra(1985); Din prea multă dragoste (1985); Furtună în Pacific (1985); Un petic de cer (1984); Zbor periculos (1984); Vreau să ştiu de ce am aripi (1984); Imposibila iubire (1983); Dragostea şi revoluţia (1983); Comoara (1982); Un echipaj pentru Singapore (1981); Omul şi umbra (1981); Capcana mercenarilor (1980); Vânătoarea de vulpi (1980); Ancheta (1980); Detaşamentul Concordia (1980); Stele de iarnă (1980); Clipa (1979); Aurel Vlaicu (1977); Râul care urcă muntele (1977); Urgia (1977); Ultimele zile ale verii (1976); Instanţa amână pronunţarea (1976); Patima (1975); Ştefan cel Mare – Vaslui 1475 (1974); Fraţii Jderi (1973); Ciprian Porumbescu (1972); Prea mic pentru un război atât de mare (1969); Gioconda fără surâs (1967); Procesul alb (1965); Pădurea spânzuraţilor (1964); Partea ta de vină (1963); Mândrie (1956). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 86 de ani
16.07.1934 Crăciun, Victor - critic, istoric literar(16.07.1934, Durleşti, azi în mun. Chişinău) Critic şi istoric literar. Doctor în filologie (1973). A absolvit Şcoala Normală Vasile Lupu şi Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii din Iaşi (1952–1956). A fost şef de sector şi secretar general al Radiodifuziunii Române. Este preşedinte fondator al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni şi secretar executiv al Congresului spiritualităţii româneşti. Lucrări: Tăietorii de lemne (1949); Eminescu la radio (1970); Elegia literară a lui Mihai Eminescu (1971); Mihai Eminescu – un veac de nemurire (vol. I, 1990; vol. II, 1991), Eminescu regăsit (1998), Eminescu – „Icoana stelei” (2000), Eminescu şi Veronica (roman documentar, 2000), Eminescu, Ştefan cel Mare, Putna (2004). Este unul dintre coordonatorii, coautorii, antologatorii, autorii de prefeţe şi de aparat critic ai Corpusului Eminescu în 10 volume, lansat de editurile Litera (Chişinău) şi David (Bucureşti) în 1999. Preocupat de viaţa şi creaţia lui Constantin Brâncuşi: Brâncuşi văzut de Miliţa Petraşcu, Constantin Antonovici, V.G. Paleologu, 2001. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 85 de ani
16.07.1948 Eşanu, Andrei - istoric, academician(16.07.1948, Sculeni, Republica Moldova) Istoric. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău. A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, unde a devenit apoi director adjunct şi director, iar din 1995 – şef de secţie. Contribuţii la istoria culturii româneşti medievale şi moderne (sec. XIV–XVIII), structurile administrative şi militare din Ţara Moldovei, istoria spaţiului dintre Prut şi Nistru, elaborarea de bibliografii ştiinţifice, genealogii şi monografii de personalităţi, istoria marilor centre ecleziastice. Lucrări: Istoria învăţământului şi gândirii pedagogice în Moldova, vol. I (1991), Cultură şi civilizaţie medievală românească. (Din Evul Mediu timpuriu până în secolul al XVII-lea) (1996). File de istorie (1998), Vlaicu Pârcălab – unchiul lui Ştefan cel Mare (2001), Bogdan al II-lea şi Maria-Oltea, părinţii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (2007, în colaborare cu Valentina Eşanu), Istoria literaturii didactice în cercetările lui Onisifor Ghibu (în vol. Onisifor Ghibu – Unitatea Românească şi chestiunea Basarabiei, Bucureşti, 1995), Moldova – Dobrogea. Legăturile prin carte (sec. XVII–XIX) (în revista Destin românesc, 1996, nr. 4), O ctitorie necunoscută a lui Ştefan cel Mare (în vol. Omagiu lui Virgil Cândea la 75 de ani, Bucureşti, 2002), Nicolas le Spathaire et la civilisation occidentale (avant son établissement en Russie) (în vol. Impact de l’imprimérie et rayonnements intellectuelles des Pays Roumains, Bucureşti, 2009), Obârşia şi familia lui Luca Arbore în lumina unor izvoare inedite (în Revista de Istorie a Moldovei, 2009, nr. 1). Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1994, 2001), Premiul Dimitrie Onciul al Academiei Române (1998), Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992, 1995, 1997, 2004), Ordinul Gloria Muncii (1996), titlul de Om Emerit în Ştiinţe (2001). Membru al Academiei de Științe a Moldovei (2007). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 71 de ani
16.07.1953 Bornemisa, Sebastian - om politicSebastian-Bornemisa(1890, Burjuc, jud. Hunedoara – 16.07.1953, Sighet) Om politic. A absolvit Literele şi Filosofia la Universitatea din Budapesta. S-a stabilit la Orăştie, unde a fondat almanahul Scriitorii de la noi şi revista Cosânzeana, ambele spre a pregăti spiritele pentru Marea Unire, moment când s-a mutat la Cluj. A fost deputat al Partidului Naţional şi al Partidului Poporului. Primar al Clujului (1938–1940). Preşedinte al Sindicatului Presei Române din Transilvania şi Banat. Lucrări: Cele mai frumoase cântece populare din Ardeal şi Banat, 1926; Duhul cel rău (roman), 1927; Sufletu-mi de odinioară, 1929; Cum s-ar putea înfăptui o Românie nouă şi fericită, 1932; De ce nu poate plugarul român comunist, 1933. A murit în închisoare. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 66 de ani
17.07.1810 Treboniu Laurian, August - filologAugust-Treboniu(n. 17 iulie 1810, Fofeldea, scaunul Nocrich, lângă Sibiu - d. 25 februarie 1881, București) Studiază mai întâi la Sibiu şi Cluj, apoi la Viena, consacrându-se carierei de profesor. În anul 1842 este chemat la Bucureşti, la şcoala de la Sf. Sava unde predă filosofia. Cultul pentru istoria naţională insuflat de opera fruntaşilor Şcolii Ardelene îl apropie de Bălcescu, împreună cu care, în 1845, scoate Magazin istoric pentru Dacia în tipografia de la Sf. Sava. Preocupările filologice s-au manifestat încă de la Viena, în 1840, când tipărea Tentamen criticum. Animat de un profund patriotism, participă la evenimentele revoluţionare de la 1848 din Transilvania şi este, ca şi Timotei Cipariu, unul dintre secretarii adunării de la Blaj, citind "petiţiunea naţională". În 1851 se află în Moldova ca profesor, editor de manuale şi inspector al şcolilor la Iaşi. Revenit în Bucureşti, îl aflăm printre susţinătorii unirii, iar în timpul domniei lui Cuza, lucrează pentru înfiinţarea Universităţii din Bucureşti unde este numit profesor de literaturi clasice. Figurează printre fondatorii Academiei Române şi unul din primii ei vicepreşedinţi. Numele lui Laurian este legat de curentul latinist ce s-a manifestat la noi în sec. XIX, el reprezentând aspectul romantic al filologiei române. De numele său este legată şi apariţia celor trei volume din Dicţionarul limbii române editat între anii 1871-1876, împreună cu I.C. Massim. La elaborarea acestei lucrări au mai colaborat Timotei Cipariu, George Bariţiu, Iosif Hodoş, G. Sion. Lucrarea cuprinde două părţi. Prima - Dicţionarul limbii române, apărut în două volume şi cuprinzând numai cuvintele de origine latină. Partea a doua - Glossariu - cuprinde cuvintele nelatine, socotite de autori barbarisme care trebuie să dispară din limbă. În calitate de istoric a publicat lucrări referitoare la istoria românior, în limbile latină, germană, franceză, manuale de istorie, geografie, cosmografie, pentru clasele primare. 209 de ani
17.07.1867 Gerota, Dimitrie - medic, academicianGerota-Dimitrie(17.07.1867, Craiova – 3.03.1939, Bucureşti) Medic. A efectuat cercetări privitoare la anatomia şi fiziologia vezicii urinare şi a apendicelui, a preconizat o tehnică de injectare a vaselor limfatice, cunoscută în literatura de specialitate drept metoda Gerota. De numele său se leagă şi aplicarea primelor radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog român. Mare chirurg, a înfiinţat la Bucureşti un spital în care erau operaţi şi îngrijiţi numeroşi bolnavi, precum şi un muzeu de mulaje anatomico-chirurgicale, lucrate în întregime de el. Membru corespondent al Academiei Române. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 152 de ani
17.07.1898 Georgescu, Constantin C. - inginer silvic, zooentomolog, fitopatolog, academician(4/17.07.1898, Ploieşti – 14.06.1968, Bucureşti) Inginer silvic, zooentomolog, fitopatolog. A absolvit Facultatea de Agricultură din Bucureşti şi s-a specializat la München şi Viena. Profesor la Institutul de Silvicultură din Braşov, apoi cercetător la Institutul de Exploatare şi Industrializare a Lemnului şi director la Institutul de Cercetări Forestiere din Bucureşti. Contribuţii la cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, valea Cernei, lunca Dunării. A înfiinţat Parcul dendrologic de la Snagov (1934). A descoperit Pinus Banatica (criptogamă). Lucrări: Atlas de entomologie forestieră, 1931; Pădurile Cadrilaterului, 1938; Monografia stejarilor din România, 1948; Bolile criptogamice din pepiniere şi plantaţii, 1955. Membru al Societăţii Germane şi Societăţii Cehe de Dendrologie. Membru corespondent (1948) al Academiei Române. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 121 de ani
17.07.1927 Comoroşan, Sorin - biochimist, fizician, academician(17.07.1927, Teregova, Caraş-Severin) Biochimist şi fizician. A absolvit Medicina la Cluj şi Facultatea de Ştiinţe la Bucureşti. Profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, profesor invitat la Tennessee, California şi Miami (1974), Buenos Aires şi Santiago de Chile. În prezent, director de cercetare la Interdisciplinary Technologies în California. A avut preocupări interdisciplinare, de filosofia culturii. A adus contribuţii în domeniul biologiei celulare, interacţiunii dintre lumină şi materie (biologie cuantică), matematică biologică. Lucrări: România. Societate cu răspundere limitată, 1995; 13 metamorfoze, 1996. Membru de onoare (1992) al Academiei Române. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 92 de ani
17.07.1933 Boţu, Pavel - scriitor, om politicPavel-Botu(17.07.1933, Ceamaşir, jud. Ismail în Bugeac, azi Ucraina – 17.02.1987, Chişinău) Scriitor şi om politic. A absolvit Şcoala Pedagogică din Ismail şi Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Chişinău (azi Universitatea Pedagogică de Stat). A fost profesor la şcoala medie din Cojuşna, apoi redactor, şef de secţie, redactor-şef adjunct la ziarul Moldova socialistă (actualmente Moldova suverană). În 1965 a fost ales preşedinte (din 1971 – prim-secretar al comitetului de conducere) al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A fost preşedinte al Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, deputat în Sovietul Suprem al URSS. Lucrări: Credinţă (1963), Continente (1966), Panoplie (1968), Casă în Bugeac (1973), Ornic (1978), Cercurile trunchiului (publicistică, 1979), Legământ (1981), Verb la netrecut (1985)... S-a sinucis. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 86 de ani
17.07.1938 Bălan, Pavel - director de imagine(17.07.1938, Hânceşti, jud. Făleşti, Basarabia) Director de imagine. A absolvit Institutul de Cinematografie S. A. Gherasimov de la Moscova, secţia operatorie de film. A lucrat la Studioul Moldova Film din 1965. A semnat imaginea pentru filmele: Fântâna; Piatră, piatră; De-ale toamnei; Se caută un paznic; Ar fi avut o altă soartă (Premiul Festivalului Unional al Filmului, Leningrad, 1982 şi Premiul Cocostârcul de Argint, Festivalul Filmului, Chişinău, 1982). A făcut regie pentru filmele Petru Movilă; Varlaam. Premiul Naţional pentru Film, Chişinău, 1988. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 81 de ani
17.07.1980 Herseni, Traian - sociologHerseni-Traian(1907, Iaşi, jud. Făgăraş, azi jud. Braşov – 17.07.1980, Oradea) Sociolog. A absolvit Litere şi Filosofie la Bucureşti, s-a specializat la Berlin. Discipol al direcţiei sociologice a lui Dimitrie Gusti. Secretar de stat la Ministerul Educaţiei, Cultelor şi Culturii în perioada legionară. Profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti şi Cluj. Arestat în 1952 şi trimis la Aiud până în 1956. După eliberare a locuit la Oradea şi a colaborat la revista Familia. Lucrări: Individ şi societate în satul Fundul Moldovei, 1932; Categoriile sociale cornovene, 1932; Teoria monografiei sociologice, 1934; Realitatea socială, 1935; Mişcarea Legionară şi ţărănimea, 1937; Mişcarea Legionară şi muncitorimea, 1937; Thomas Hobbes, 1937; Sociologia românească, 1940; Probleme de sociologie pastorală, 1941; Drăguş – un sat din Ţara Oltului (Făgăraş), 1944; Sociologie şi etică, 1968; Psihologia organizării întreprinderilor industriale, 1969; Prolegomene la teoria sociologică, 1969; Industrializare şi urbanizare, 1970; Sociologia literaturii, 1973; Sociologie industrială, 1974; Sociologia limbii, 1975; Literatură şi civilizaţie: încercare de antropologie literară, 1976; Forme străvechi de cultură poporană românească, 1977; Cultura psihologică românească, 1980. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 39 de ani
18.07.1924 Anton, Ioan M. - inginer, academicianAnton-Ioan-M2(18 iulie 1924, Vintere, Bihor – 12 aprilie 2011, Timișoara) Inginer. A absolvit Politehnica la Timişoara şi tot acolo şi-a luat doctoratul (1961). A fost profesor la Institutul Politehnic din Timişoara (maşini hidraulice) şi rector (1971–1981). A elaborat metode noi de optimizare a dezvoltării şi funcţionării maşinilor hidraulice. Lucrări: Studiul teoretic şi experimental al fenomenului de cavitaţie la pompele centrifugale, Premiul Academiei (1961), Turbine hidraulice (1979), Cavitaţia (1984–1985), Hidrodinamica turbinelor şi pompelor bulb şi a turbinelor-pompe bulb, în colaborare (1988), The Scale Effect and Coefficient V of Hydraulic Losses for Francis and Kaplan Turbines (1995). A primit Ordinul Meritul Ştiinţific clasa I (1976) şi este laureat al Premiului de Stat (1953). Membru al Academiei Române (1974), membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte din Salzburg (1997), membru al Academiei de Ştiinţe din New York (1997). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 95 de ani
18.07.1932 Bălescu, Radu Constantin - fizician, academicianRadu-Balescu(18.07.1932, Bucureşti – 1.06.2006, Bucureşti) Fizician. A absolvit Facultatea de Fizico-Chimice la Bruxelles şi este profesor la Universitatea Liberă din Bruxelles şi Universitatea Catolică din Louvain la Neuve. Discipol al prof. Prigogine, a adus contribuţii la fizica statistică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată. Lucrări: Statistical Mechanics of Charged particles (1963), Equilibrium and nonequilibrium statistical mechanics, 1975; Transport Processes in Plasma, 2 vol., 1988. Membru de onoare al Academiei Române (1990). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 87 de ani
18.07.1935 Holender, Ioan - baritonIoan-Holender(n. 18 iulie 1935, Timișoara) Provine dintr-o familie de evrei din Timișoara. În 1953 a reușit să fie admis la Politehnica din Timișoara unde a studiat la secția „material rulant". Pe când era în anul trei, în 1956, a ținut un discurs în timpul revoltei studenților din Timișoara (ca urmare a Revoluției anticomuniste din 1956 din Ungaria), fapt pentru care a fost exmatriculat. În 1959 a părăsit Timișoara și s-a stabilit împreună cu tatăl său la Viena, unde mama sa locuia deja. La Conservatorul de Stat din Viena a studiat muzica clasică între 1960 și 1962, după care a început să cânte ca bariton la teatrele de operă din Viena, Klagenfurt și Sankt Pölten (între 1962 și 1966). Din 1966 a devenit agent de impresariat artistic și manager muzical la Agenția de teatru „Starka", pe care a făcut-o faimoasă în lumea artistică și pe care a preluat-o după câtva timp, devenind „Agenția de impresariat artistic Holender". Este, cel mai longeviv director al Operei de Stat din Viena, care a condus această instituţie timp de 18 ani între 1 aprilie 1992 și 30 august 2010. În anii 2007 și 2009 a fost președinte și director artistic al Festivalului Internațional „George Enescu” de la București. Numeroase premii și decorații primite de-a lungul carierei îi confirmă valoare. Sursele articolului: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Holender; http://citynews.ro/interviu/ioan-holender-la-cluj-fi-directorul-operei-de-stat-din-viena-nu-este-o-meserie-1224435 84 de ani
18.07.1993 Negulesco, Jean - regizorJean-Negulesco(29.02.1900, Craiova – 18.07.1993, Santa Margarita de Marbella, Spania) Regizor. A studiat artele plastice la Paris cu Modigliani, Picasso, Giacometti, Man Ray şi a fost cucerit de noua artă a cinematografiei. Plecat de la Paris cu o expoziţie personală în SUA, s-a stabilit în California. A fost printre cei mai bine cotaţi cineaşti de la Hollywood. A debutat la Paramount, a trecut la Warner Brothers, apoi la Century Fox. Filme regizate: Three Strangers, 1946; Johnny Belinda, 1948; Road House, 1948; Lady Bailey, 1952; Titanic, 1953, Three Coins in the Fountain, 1954; A Certain Smile, 1958; Jessica, 1962; The Heros, 1969. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 26 de ani
19.07.1900 Gavăţ, Iulian P. - profesor, cercetător, academician(19.07.1900, Tâmboieşti, jud. Vrancea – 18.06.1978, Bucureşti) Inginer şi geolog. A absolvit Mine şi Geologie la Politehnica din Bucureşti. A lucrat la Institutul Geologic din Bucureşti. A făcut prospecţiuni geologice în toată ţara şi a elaborat o metodă proprie de interperetare a rezultatelor cercetărilor. În virtutea ei a reuşit să introducă în circuitul economiei noi zăcăminte de hidrocarburi. Profesor la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti. Lucrări: Structura profundă a teritoriului RPR, 1963; Praguri, horturi şi cordiliere în structura profundă a Carpaţilor dintre văile Oituzului şi Trotuşului, 1971; Interpretarea geologică a prospecţiunilor geofizice, 1973. Membru corespondent al Academiei Române (1955). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 119 de ani
19.07.1907 Drâmbă, Constantin - astronom, matematician, academicianDramba-Constantin(19.07.1907, Borşani, Bacău – 10.02.1997, Bucureşti) Astronom, matematician. A absolvit Matematica la Universitatea din Bucureşti şi şi-a luat doctoratul la Sorbona. Astronom la Observatorul Astronomic Bucureşti şi director al lui (1963–1977). Profesor de astronomie la Universitatea din Bucureşti. Contribuţii în domeniul analizei ciocnirilor de corpuri cereşti. Lucrări: Despre varietăţile singulare ale sistemelor diferenţiale, 1950; Asupra distribuţiei traiectoriilor în jurul unui punct singular, 1951. Membru al Uniunii Astronomice Internaţionale. Membru titular al Academiei Române (1990). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 112 de ani
19.07.1920 Draganov, Boris - inginer, academician(6/19.07.1920, Tătar Copciac, Basarabia) Inginer. Găgăuz ca etnie. Frate geamăn cu Gleb Drăgan. Tatăl, primar la Comrat, a fost deportat în 1941 la Ivdel, dincolo de Ural. Mama a fost deportată la Berezova, în partea de nord a munţilor Ural, apoi trimisă la Salehard, după care au urmat alte localităţi ale surghiunului siberian – Hanti-Mansiisk, Tiumen. Despărţit de fratele său, revenit la Timişoara, s-a evacuat cu Institutul Flotei Maritime din Odessa la Samarkand pentru a nu pierde contactul cu părinţii deportaţi. A început Facultatea de Energetică a Institutului Politehnic din Samarkand şi a terminat-o la Odessa. A lucrat la Catedra de energie termică a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Kiev, unde în 1981 au venit şi părinţii (eliberaţi în 1956, iar apoi cu domiciliu forţat în rn. Ungheni). Contribuţii în domeniul hidrodinamicii şi al schimbului de căldură în medii multifazice; termofizica întreprinderilor agricole şi a construcţiilor; optimizarea sistemelor de conservare a energiei. Membru al Academiei de Ştiinţe a Ucrainei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 99 de ani
19.07.1923 Ţoiu, Constantin - prozatorConstantin-Toiu(n. 19 iulie 1923, Urziceni - d. 4 octombrie 2012, București) Prozator. A absolvit Literele şi Filosofia la Bucureşti. Redactor la ESPLA, redactor la România literară. Vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, scrie o proză de tip eseist, cu fraze ample, bine ancorată în realitate. Lucrări: Duminica munţilor, 1967; Galeria cu viţă sălbatică, 1976; Însoţitorul, 1981; Obligado, 1984; Căderea în lume, 1987; Barbarius, 1997; Răvaşe Din Kamceatka. Prepeleac cinci, 2000; Memorii din când în când, 2 vol., 2003–2004; Trompete după-amiaza, 2004. Premiul Naţional de Literatură al Uniunii Scriitorilor, 2002. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 96 de ani
19.07.1936 Manea, Norman - scriitorNorman-Manea(n. 19 iulie 1936, Suceava) Este un romancier evreu născut in România, fost dizident, care trăiește in SUA din 1986. Este unul dintre cei mai traduși romancieri români, fiind considerat totodată unul din marii scriitorii români din exil. A fost urmărit de Securitate până la emigrarea sa. Deși locuiește la New York, continuă să scrie numai în limba română. Membru al Academiei de Arte din Berlin din 2006, Norman Manea este autorul a peste douăzeci de volume de ficțiune și eseuri. Scriitorului i-au fost decernate in 1992 Bursa Guggenheim si prestigiosul Premiu MacArthur („Nobelul American”). În 1993, Biblioteca Națională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincției de „Literary Lion” al Bibliotecii. În 2002, lui Norman Manea i-a fost atribuit Premiul Internațional de Literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar in 2006, premiul Madicis etranger. Tot în 2006, scriitorul a fost distins cu Meritul Cultural în grad de comandor de către președintele României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin și în juriul internațional al premiului Nonino. În 2008, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităților din București și „Babes-Bolyai” din Cluj, în 2009, Premiul Literar Francine et Antonie Bernheim (Franța), iar din 2011 - membru de onoare al Royal Society of Literature. Surse articol:https://ro.wikipedia.org/wiki/Norman_Manea;http://ro.serialreaders.com/3242-biografie-norman-manea.html 83 de ani
19.07.1946 Năstase, Ilie - sportiv, tenismanIlie-Nastase(19.07.1946, Bucureşti) Tenisman. A început să joace tenis ca adolescent, fiind campion naţional la categoriile de vârstă: 13–14 ani (1959), 15–16 ani (1961), 17–18 ani (1963, 1964). A făcut parte din categoria Master la simplu în 1971 (Paris), 1972 (Barcelona), 1973 (Boston), 1975 (Stockholm). A câştigat turnee la simplu în 1976 (Cannes, Travemunde), 1968 (Gauhati, Madras, New Delhi, Viareggio), 1969 (Travemunde, Madras, New Delhi, Barranquilla, Coruna, Budapesta, Denver), 1970 (Salisbury, Roma), 1971 (Omaha, Richmond, Hampton, Nisa, Monte Carlo, Baastad, Wembley, Stockholm, Istanbul), 1972 (Omaha, Nisa, Monte Carlo, Forest Hills, Baltimore, Madrid, Toronto, South Orange, Seattle), 1973 (Roma, Roland Garros). A fost câştigător la dublu mixt în 1970 (Roland Garros şi Wimbledon cu Rosemary Casals), 1972 (Wimbledon cu Rosemary Casals), şi dublu masculin 1975 (Wimbledon cu Jimmy Connors). A fost câştigător al Marelui Premiu MILTF în 1972 şi 1973. În total a jucat 146 de meciuri de Cupă Davis sub drapelul României. Este singurul român inclus în International Tennis Hall of Fame (în 1991). Copreşedinte al Asociaţiei de Prietenie România-Franţa. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 73 de ani
20.07.1514 Doja, Gheorghe - conducător de răscoalăGheorghe-DojaDózsa Györgyîn maghiară, Juraj Dóža în slovacă (cca 1470, Dalnic, Covasna – 20.07.1514, Timişoara) Conducător de răscoală. Secui ca etnie (triburi originare de pe Volga, folosite de Atilla ca scuturi vii în faţa cavaleriei sale). A condus răscoala ţărănească din 1514, care-i poartă numele. Papa Leon al X-lea a organizat o cruciadă antiotomană cu oaste de strânsură, ulterior anulată. Oastea organizată pentru cruciadă s-a transformat într-o oaste de răsculaţi pe teritoriul Ungariei şi Transilvaniei, sub conducerea sa, pentru egalitate în drepturi cu maghiarii. La început victorios la Cenad şi Nădlac, în urma atacului nereuşit al armatei de iobagi asupra cetăţii Timişoara, a fost prins la porunca lui Ioan Zapolya, torturat şi executat. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 505 de ani
20.07.1838 Dimitrovici (Dimitrovitza), Ambrosiu - publicis, academician(20.07.1838, Cernăuţi – 3/15.07.1866, Cernăuţi) Publicist. A studiat Dreptul la Lvov. Secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina. Lucrări: Catehismul internaţional, 1865. Membru fondator al Academiei Române (1867). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 181 de ani
20.07.1852 Crăiniceanu, Grigore - politician, general de divizieCrainiceanu-Grigore(20.07.1852, Bucureşti – 1.10.1935, Bucureşti) Politician şi general de divizie. A participat la Războiul de Independenţă (1877–1878) şi la Primul Război Mondial (de reîntregire naţională, 1916–1918). A fost ministru de Război (1909–1910) în Guvernul Ion I.C. Brătianu, succedându-i ministrului interimar de război, Toma Stelian. A fondat Revista armatei (1883) şi Cercul publicaţiunilor militare (1889). A îndeplinit funcţia de comandant al Armatei II (26 august – 26 septembrie 1916). A fost membru al Academiei Române (1911). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 167 de ani
20.07.1862 Bujor, Paul - zoolog, profesorBujor-Paul2(20.07.1862, Bereşti, Galaţi – 17.05.1952, Bucureşti) Zoolog. A absolvit Facultatea de Ştiinţe (Secţia ştiinţe naturale) la Universitatea din Bucureşti şi s-a perfecţionat la Paris şi Geneva. Profesor la Catedra de fiziologie şi zoologie animală a Universităţii din Bucureşti. A întemeiat Revista ştiinţifică V. Adamachi din Iaşi. A lucrat la staţiunile marine Roscov, Banyuls-sur-Mer, Villefranche, Napoli şi la Muzeul Gr. Antipa din Bucureşti. Contribuţii în domeniul embriologiei, unul din creatorii şcolii române de hidrobiologie. Lucrări: Contribution à l’étude de la faune des lacs salés de Roumanie, 1900; Protozoires et plantes inférieures non-mentionnées encore dans le lac Tekirghiol, 1912. Membru de onoare al Academiei Române (1948). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 157 de ani
20.07.1868 Cristea, Miron - patriarh, prim-ministru, academicianMiron-Cristeanume la naştere Elie Cristea (20.07.1868, Topliţa, jud. Harghita – 6.03.1939, Cannes, Franţa) Primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, om de cultură. A absolvit Institutul Teologic la Sibiu, Literele şi Filosofia la Budapesta, s-a călugărit în 1902 la Hodoş-Bodrog, cu numele Miron. Redactor la Telegraful român, preşedinte al Despărţământului Sibiu al ASTRA. A colaborat la Tribuna, Familia, Gazeta de Transilvania, Luceafărul (Budapesta) ş.a. Ca episcop al Caransebeşului a apărat şi fortificat învăţământul în limba română din Banat. Luptător pentru Marea Unire a românilor, a devenit membru de onoare al Academiei Române (1919), fiind ales mitropolit al României Mari (1919). A organizat Biserica Română ca Patriarhie, a publicat Biblia tradusă de Gala Galaction, considerată de mulţi necanonică din cauza poeticităţii ei, şi a publicat culegeri de folclor. A făcut parte din regenţa care a condus România (1927–1930) şi a îndeplinit funcţia de prim-ministru (1938–1939), spre a ţine echilibrul politic în România într-o perioadă când se anunţa izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Lucrări: Proverbe, maxime, asemănări şi idiotisme, colectate din graiul românilor din Transilvania şi Ungaria, 1901; Principii fundamentale pentru organizarea unitară a Bisericii Ortodoxe Române, 1920 ş.a. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 151 de ani
20.07.1874 Dobrescu, Nicolae - istoricNicolae-Dobrescu(20.07.1874, Celeiu, azi înglobat în oraşul Corabia, jud. Olt – 10/23.07.1914, Bucureşti) Istoric. Studii la Seminarul Central din Bucureşti (1888–1896), cu diferenţa de liceu (1898), facultăţile de Teologie (licenţa 1902) şi Litere (tot 1902) din Bucureşti; studii de specializare în istorie la Universitatea din Viena (1902–1905), unde a obţinut doctoratele (1905), echivalate de Facultatea de Litere din Bucureşti, apoi la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1905–1906); în acest răstimp copiază numeroase documente inedite din arhivele din Viena şi Budapesta. Profesor suplinitor (1906), agregat definitiv (1907), apoi titular (1911) la noua Catedră de istoria Bisericii române de la Facultatea de Teologie din Bucureşti. A editat documente privitoare la situaţia Bisericii din Oltenia sub ocupaţie austriacă. Lucrări: Studii de Istoria Bisericii Române contemporane,1. Istoria Bisericii din România (1850–1895), 1905; Fragmente privitoare la Istoria Bisericii Române, Budapesta, 1905; Întemeierea mitropoliilor şi a celor dintâi mănăstiri din ţară. Contribuţiuni la Istoria Bisericii Române,1906; Istoria Bisericii Române din Oltenia în timpul ocupaţiunii austriece (1716–1739), cu 220 de acte şi fragmente inedite culese din arhivele din Viena, 1906; Documente şi registre privitoare la Constantin Brâncoveanu, 1907 (în colaborare cu Constantin Giurescu); Contribuţiuni la Istoria Bisericii Române în secolul al XV-Iea, 1907; Episcopul Melchisedec (schiţă), 1907; Mitropolitul Andrei Şaguna, 1909; Istoria Bisericii Române, sec. XIV-XIX, curs litografiat, 1911–1912. Membru corespondent al Academiei Române (1911). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 145 de ani
20.07.1913 Baranga, Aurel - dramaturg, publicistAurel-Baranganume la naştere Aurel Leibovici (20.07.1913, Bucureşti – 10.06.1979, Bucureşti) Dramaturg şi publicist. Studii medicale. După război a fost membru al unor colegii redacţionale: Viaţa românească, Teatru, Contemporanul, redactor-şef la revista „Urzica“. Membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. Plecat în Israel în anii 1970. A debutat cu versuri: Poeme cu orbi, 1933. A scris reportaje: Ninge peste Ucraina, 1945, teatru de respiraţie socială: Bal la Făgădău, 1946; Pentru fericirea poporului, 1951, împreună cu Nicolae Moraru, Premiul de Stat; Mielul turbat, 1953, Premiul de Stat; Interesul general, 1962; Sfântu’ Mitică Blajinu, 1967; Opinia publică, 1967, sau abordând teme ale vieţii intime şi de familie: Siciliana, 1961; Travesti, 1969; Simfonia patetică, 1973; Viaţa unei femei, 1976, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. A tradus din Jean Paul Sartre şi Valentin Kataev. A mai scris: Pamflete, 1955, publicistică: Teze şi paranteze, 1974; Fabule, 1977 şi Jurnalul de atelier, 1982, postum. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 106 de ani
20.07.1927 Caragiu-Marioţeanu, Matilda - lingvist, academicianCaragiu-Marioteanu(20.07.1927, Hrupisti, Grecia – 11.03.2009, Bucureşti) Lingvistă. Familie de aromâni migrată în România în 1928. Soră a actorului Toma C. A studiat Filologia la Universitatea din Bucureşti şi a fost profesor al Universităţii. Lucrări: Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală, 1968; Compendiu de dialectologie română, 1975. Premiul Academiei Române pentru editarea Liturghierului aromânesc, 1962, manuscris anonim inedit, evidenţiind astfel vechimea şi soliditatea culturală a graiurilor româneşti de la sud de Dunăre. A scris Compendiu de dialectologie română (nord - şi sud-dunăreană), 1975, Premiul Academiei Române. A cules poezie populară aromânească: Di nuntru ši-din-afoarâ. Stihuri armânešti, 1994; Néuri. Zăpezi. Neiges, 2002, evidenţiind diferenţele şi apropierile între graiul aromânesc apărut în sudul Dunării şi cel daco-român, de la nordul fluviului, care stă la baza limbii române literare, fiind semnul marelui bazin de formare a limbii şi poporului român, după cucerirea romană, pe ambele maluri ale Dunării. Membru corespondent al Academiei Române, 1993. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 92 de ani
20.07.1933 Foiaş, Ciprian Ilie - matematician, academician(20.07.1933, Reşiţa) Matematician. A absolvit Facultatea de Matematică – al cărei profesor a devenit – la Universitatea din Bucureşti. Plecat din ţară în 1978, a fost profesor la Universitatea Paris Sud, iar din 1979 la Indiana University, SUA. Profesor invitat la Dresda, Pisa, Tel Aviv. Lucrări: Spectral Theory in Noncommutative; Banach Algebras Based on the Resolvent Concept, 1962; Analyse harmonique des opérateurs de l’espace Hilbert, 1967; The Commutant Lifting Approach to Interpolation Problems, 1990. Membru de onoare al Academiei Române (1994). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 86 de ani
20.07.1943 Păunescu, Adrian - poetAdrian-Paunescu(20.07.1943, Copăceni, Republica Moldova – 05.11.2010, Bucureşti) Poet. A absolvit Filologia la Bucureşti. A condus revista Flacăra (1973–1985) şi cenaclul Flacăra (1973–1982), apoi revistele Vremea şi Totuşi iubirea, cenaclul Totuşi iubirea (din 1990). După 1989, membru al Partidului Socialist al Muncii (1992–1996), în care calitate devine senator de Dolj, apoi al PSD, continuând să fie parlamentar şi membru în diverse comisii până în 2008. Poet social, de un romantism arborescent: Ultra sentimente, debut, 1965; Mieii primi, 1966; Fântâna somnambulă, Premiul Uniunii Scriitorilor, 1968; Istoria unei secunde, 1972; Pământul deocamdată, 1976; Manifest pentru sănătatea pământului, 1980; Iubiţi-vă pe tunuri, 1981; Totuşi, iubirea, 1983; Manifest pentru mileniul trei, 1984; Sunt un om liber, 1989; Poezii cenzurate, 1990; Trilogia căruntă, cu volumele: Romaniada, Bieţii lampagii, Noaptea marii beţii, 1993–1994; Front fără învingători, 1995; Infracţiunea de a fi, 1996; Tragedia naţională, 1997; Deromanizarea României, 1998; Cartea Cărţilor de poezie, 1999; Meserie mizerabilă, sufletul, 2000; Liber să sufăr, 2003. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 76 de ani
20.07.1946 Berindei, Ilie - sculptor(20.07.1946, Câmpeni, Munţii Apuseni) Sculptor. A absolvit Institutul de Arte Plastice la Bucureşti şi a predat sculptura la un liceu din Craiova. S-a stabilit la Geneva, Elveţia, din 1982, unde s-a specializat la Şcoala Superioară de Arte Vizuale. Este sculptor-gravor, influenţat de arta populară românească şi zona folclorică a Apusenilor. Lucrări: ciclul Oameni, obiceiuri, locuri; ciclul Flori; ciclul Reacţii la spaţiul care limitează. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 73 de ani
20.07.1951 Dânga, Valentin - compozitor(20.07.1951, Mândreşti, Republica Moldova) Compozitor. A absolvit Institutul de Arte la Chişinău şi a lucrat la Telefilm Chişinău. A compus muzica pentru filme artistice, documentare şi de animaţie: Oraşul meu, Chişinău (Telefilm-Chişinău), 1974; Pregătirea de examene (Moldova-film), 1976; Casa pentru Dionis (Telefilm-Chişinău), 1980; Un bătrân ducea un cal (Moldova-film), 1980; Adolescenţa, ficţiune, 1981; Moldova, casa părintească, 1983; Fântânarii, 1983; Crama republicii, 1984; Haiducul, 1985; Ladys şi gentlemanii, 1986; Un autobuz în ploaie, 1986; Cine va intra în ultimul vagon, 1986; Monolog despre viaţă, 1987; Ruxanda, 1987; Fumul, 1988; Sub semnul întrebării, 1988; Toate culorile, 1989; Cursa, 1989; Ploaia, 1990. Distins cu diploma pentru muzică orginală la Festivalul de Film al Moldovei Cocostârcul de Argint, 1984. Maestru în Artă. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 68 de ani
20.07.2002 Adoc, Gabriela Manole - sculptorAdoc-Gabriela-Manolenume la naştere Gabriela Manole (1929, Iaşi – 20.07.2002, Bucureşti) Sculptoriţă. Provine dintr-o familie de preoţi. Soţie a lui Gheorghe A. A fost eleva lui Corneliu Baba şi Ion Irimescu. A debutat în 1966 cu statuia Pescăruşii (7 m, oţel inoxidabil, semnat cu pseudonimul Ada Geo), amplasată în parcul Herăstrău din Bucureşti. A realizat bustul lui Nicolae Iorga, aflat la Iaşi, în faţa bisericii Sf. Nicolae de pe Copou, ctitorită de Iorga şi pictată de Corneliu Baba. Devenită celebră odată cu statuia Independenţei, aflată la Iaşi, 17 m, (dintre care 6 soclul din travertin şi 11 statuia din bronz), dezvelită în 1980. Basoreliefurile laterale aparţin lui Gheorghe A. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 17 de ani
21.07.1818 Adamachi, Vasile - moșierAdamachi-Vasile(21.07.1818, Orhei, Basarabia – 1892, Iaşi) Filantrop. A absolvit Facultatea de Ştiinţe la Universitatea din Iaşi. Specializare la Paris. Mare proprietar de pământuri. Preocupat de arheologie, istorie, biologie, dezvoltarea agriculturii şi, mai presus de orice, de formarea elitelor intelectuale în Moldova, a finanţat burse de studii în capitalele Europei, mai ales la Paris, unde se specializase el însuşi. A lăsat întreaga avere (două milioane şi jumătate de lei în aur) Academiei Române, încă de la începuturile ei ca instituţie (1892), spre a fi folosită pentru afirmarea şi susţinerea valorilor româneşti. De bursa Adamachi au beneficiat Petru Poni, Grigore Cobălcescu şi mulţi alţii. Un grup şcolar din Iaşi, străzi şi pieţe din mai multe oraşe, o fermă horticolă precum şi un Premiu al Academiei Române îi poartă numele. A apărut la Iaşi revista Vasile Adamachi, unde se publicau articole ştiinţifice (matematică, chimie, biologie, agricultură). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 201 de ani
21.07.1821 Alecsandri, Vasile - o altă dată - o altă biografie - scriitorV-Alecsandri(21.07.1821 sau 1818, Bacău – 22.08.1890, Mirceşti) Scriitor. Frate cu Ioan A. După studiile la Pensionul Francez al lui Victor Cuénim de la Iaşi, şi-a trecut bacalaureatul la Paris (1835). Tot acolo s-a înscris pe rând la Chimie şi Medicină, fără a absolvi ceva. După o şedere de patru ani la Paris (1834–1838), a călătorit în Italia, Germania, Anglia, Spania (aici în compania lui Prosper Merimée), Austria, Crimeea, Turcia, Grecia, insulele Ionice, Africa de Nord, iar în ţară prin munţii Moldovei şi staţiunile moldoveneşti. A deţinut diverse funcţii (comis, spătar, postelnic, vornic – 1859), după Unire ambasador la Paris, ministru de Externe. A fost paşoptist şi unionist. A publicat în Foaie pentru minte, inimă şi literatură „Hora Ardealului“, la 14 iunie 1848, dată devenită aniversare UNESCO (din 1998). Poezia sa celebrează unitatea spirituală a românilor. Premiat la Montpellier, la propunerea lui Mistral, de către Juriul Felibrilor, la concursul Societăţii Limbilor Romanice, pentru „Cântecul Gintei Latine“, 1878 şi apoi, la propunerea lui Ion Ghica, premiat în 1881 cu Marele Premiu al Academiei Române pentru drama Despot Vodă, 1879. A fost un deschizător de drumuri pentru literatura română. A cules, în stil romantic, folclor: Poezii populare ale românilor, 1866 l-au făcut cunoscut peste hotare. Ca poet a fost influenţat de motivele populare: Doine, 1840–1862; Lăcrămioare, 1845–1847; Suvenire, 1853; Mărgăritărele, 1852–1862; Pasteluri, 1867–1869; de cele istorice: Legende, 1864–1875; Ostaşii noştri, 1877–1878. Ca director al Teatrului Naţional din Iaşi, alături de Mihail Kogălniceanu şi Iacob Negruzzi (1840), a promovat dramaturgia originală, scriind el însuşi comedii: Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, 1844; Păcală şi Tândală, 1857; Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă, 1850; Chiriţa în provincie, 1852; Fântâna Blanduziei, 1883; feerii: Sânziana şi Pepelea, 1880. Multe dintre comedii sunt prelucrări şi adaptări după Molière, J. Fr. Regnard, Eugène Labiche, Eugène Scribe, A. Rolland, Jules Sandeau, E.A. Duvert ş.a. Dramele stau sub semnul romantic (cele istorice) sau clasic: Horaţiu, Ovidiu. A scris proză de factură realistă: Iaşii în 1844, Balta Albă, Istoria unui galbân ş-a unei parale ş.a. şi memorii de călătorie: Jurnal de călătorie în Italia, 1847; Călătorie în Africa ş.a. A desfăşurat o bogată activitate de animator cultural, colaborând la cele mai diverse publicaţii: Albina românească, Dacia literară... Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 198 de ani
21.07.1932 Leu, Corneliu - scriitor, dramaturg, regizor de filmCorneliu-Leu(n. 21 iulie 1932, Medgidia, județul Constanța - d. 9 iunie 2015, București) a fost scriitor, dramaturg, regizor de film românesc și fondatorul mai multor organizații social-culturale. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1950-1952), și pe cele ale Academiei "Ștefan Gheorghiu". A avut diverse funcții cum ar fi cea de la redacția ziarului: "Cuget liber" din Constanța (1948-1950) și a revistelor: "Roumanie d`aujourd`hui" (1958-1962), "Luceafărul" (1962-1965), "Contemporanul" (redactor-șef adjunct din 1979). A fost redactor la Radiodifuziunea Română (1950-1958) și redactor-șef la Editura "Eminescu" (1970-1971); director general adjunct la Consiliul Național al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971-1979). Ca prozator, a debutat în revista "Flacăra" (1948), iar primul roman, "Ochiu-dracului", îi va apărea în 1956. Ca romancier este valoros și prin romane sentimentale — "Femeia cu ochi albaștri", 1970; istorice — "Plângerea lui Dracula", 1977; "Romanul unei zile mari", 1979, "Insula" de ficțiune sau de actualitate — "Vârsta de aur", 1957; "Puterea", 1964; "Viața particulară a lui Constant Hagiu", 1967; "... Această viață sentimentală", 1976; "Patriarhii", 1979 etc.). Scrie și nuvele, reportaje, teatru (piesa "Femeia fericită", 1974). Romanele, de la primul la "Patriarhii", au fost reunite sub titlul "Faptele de arme ale unor civili în secolul războaielor mondiale sau Ce înseamnă puterea" (I-III, 1987-1989). A realizat și scenariile filmelor artistice "Asediul" (1971, în colaborare cu regizorul — Mircea Mureșan), "Fata bună din cer" (1977, r. Dan Necșulea), "Casa dintre câmpuri" (1979, r. Alexandru Tatos). În 2009, în cadrul programului european de înființare a Grupurilor de Acțiune Locală, pune bazele Rețelei de inițiative culturale și universități populare. Sursele articolului: https://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Leu; http://www.agerpres.ro/cultura/2015/06/10/a-murit-scriitorul-corneliu-leu-10-26-48 87 de ani
21.07.1947 Băileşteanu, Fănuş - critic şi istoric literarBailesteanu-Fanus(21.07.1947, Sălcuţa, jud. Dolj – 30.04.2008, Bucureşti) Critic şi istoric literar. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din Bucureşti. A fost secretar de redacţie la revista Manuscriptum, apoi publicist comentator la revista Academica (1990–1991), redactor responsabil al Analelor Academiei Române, şef al Biroului de presă al Academiei şi, din 1994, director adjunct al Bibliotecii Academiei Române. A excelat în comentarea fenomenului literar contemporan: Abside, 1979; Refracţii, 1980; Eseuri, 1982; Personalităţi culturale româneşti din străinătate, 1999; Feţele rostirii, 2002. A colaborat la alcătuirea ediţiei de Opere Mihail Sadoveanu, 8 volume. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 72 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clouds
Detalii : câțiva nori
Temperatura : 23 0C
Presiunea atmosferică : 1.012 bari
Umiditatea : 53 %
Viteza vântului : 2 m/s
Răsăritul la : 05:45:27
Apusul la : 20:57:21
Informații de la ora : 11:51:43

JosSus


© Calendare românești | 2019 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și cookies din motivele menționate pe pagina -> Politica de confidențialitate X