Calendare romanesti
Calendare romanesti












This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
23.04.1834 Odobescu, Alexandru - scriitorAlexandru-Odobescu(n. 23.04.1834, Bucureşti - d. 10.11.1895, Bucureşti) Prozator, eseist şi istoric. Fiul al generalului Ioan Odobescu, şef al oştirii şi membru al Guvernului la 1848 (apoi adversar al Revoluţiei în a doua sa parte), Alexandru Odobescu se va apropia în anii studenţiei sale la Paris de revoluţionarii exilaţi aici, în special de Nicolae Bălcescu, a cărui personalitate l-a influenţat. Debutează ca scriitor, publicând în revista Junimea română, organ al societăţii cu acelaşi nume din capitala Franţei, articolul Muncitorul român (1851), în care scrie: "Negreşit, muncitorul e stâlpul României. De la dânsul să învăţăm a ne iubi patria". La Paris, A.O. începe studii de istorie şi de limbi clasice, pe care nu le va termina, dar va rămâne toată viaţa pasionat de cercetarea trecutului, mai ales de arheologie şi istoria artelor. Întors în ţară, intră în viaţa politică pentru scurt timp. Se dedică învăţământului, face călătorii prin ţară, inventariind comorile culturale din mănăstiri, copiind inscripţii, adunând cărţi vechi şi manuscrise. Pasiunea pentru istorie îi inspiră şi cele mai importante scrieri literare: nuvelele istorice Mihnea - Vodă cel Rău (1857) şi Doamna Chiajna (1860), aflate sub influenţa lui Negruzzi. Eseul Pseudo-Kinegetikos (în greceşte: Fals tratat de vânătoare), capodopera lui Al.O. este o scriere cu totul originală. A ironizat exagerările latiniste ale Academiei, al cărei membru devenise el însuşi. În 1870, într-o celebră parodie Prandiolu academicu (1871), a scris valoroase studii istorice: Istoria arheologiei, Tezaurul de la Pietroasa şi Descrieri de călătorie etc. A editat texte vechi, scrierile lui Cantemir, Alecu Russo, N. Bălcescu. Erudit şi stilist, evocator de substanţă romantică, dar şi barocă, scriitorul ocupă un loc de seamă în literatura română. 184 de ani
23.04.1875 Ciuhandu, Gheorghe - preot, publicist, academicianGheorghe-Ciuhandu2(23.04.1875, Roşia, jud. Bihor – 29.04.1947, Vaţa de Jos, jud. Hunedoara) Preot şi publicist. A studiat Teologia la Arad şi Cernăuţi. Profesor la Institutul Teologic Pedagogic din Arad, a îmbrăcat haina preoţească şi a militat pentru apărarea şcolilor eparhiale româneşti. Lucrări: Şcoala noastră poporală şi darea culturală, 1918; Reorganizarea mitropoliei ardelene, 1922; Papism şi ortodoxism în Ardeal sau porfiră şi cunună de spini, 1922; Cum s-a făcut unirea cu Roma, 1929; Bogomilismul şi românii, 1933. Membru de onoare al Academiei Române din 1946. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 143 de ani
23.04.1894 Mihăescu, Gib. I. - prozator, publicist, dramaturgGib-Mihaescu(n. 23 aprilie 1894, Drăgășani - d. 19 octombrie 1935, București) Fiul lui Ion Mihăescu, avocat în Drăgăşani, adevăratul său nume era Gheorghe I. Mihăescu. Şcoala primară la Drăgăşani, studiile secundare la Craiova şi Slatina. Se înscrie la Facultatea de drept, dar o întrerupe din cauza războiului. Participă la luptele de la Mărăşeşti şi Muncel, fiind decorat pentru faptele sale de arme. Începe să scrie devreme, la 17 ani trimiţând o poezie la revista Viaţa socială. Debutează în revista Luceafărul în anul 1919 cu povestirea Linia întâi, urmată de În tren; Cel din urmă cârd şi Figurina. În acelaşi an intră, împreună cu Cezar Petrescu, în redacţia ziarului Ţara nouă pe care o părăseşte plecând la Cluj, unde, împreună cu Cezar Petrescu şi Adrian Maniu, fondează revista Gândirea al cărei colaborator va fi până la sfârşitul vieţii. După examenul de licenţă profesează avocatura, predă educaţia civică şi legislaţia muncitorească la o şcoală de ucenici din Drăgăşani, se preocupă de astronomie. Colaborează la Viaţa literară, Vremea, Sburătorul. În 1928 obţine un răsunător succes pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti cu piesa Pavilionul cu umbre. Bolnav de tuberculoză, se internează la Sibiu, apoi la Bucureşti unde moare la 19 octombrie 1935. Este înmormântat în cimitirul oraşului Drăgăşani. Gib I. Mihăescu a adus printre cei dintâi în proza românească universul vieţii interioare. Nuvelele au fost strânse parţial în volumele La Grandiflora (1928) şi Vedenia (1929), iar romanele, care au cunoscut mai multe reeditări, au apărut în următoarea ordine: Bratul Andromedei (1930); Rusoaica, Bordeiul de pe Nistru al locotenentului Ragaiac (1933); Femeia de ciocolată (1934); Donna Alba (1935). 124 de ani
23.04.1922 Chihaia, Pavel - scriitor(23.04.1922, Corabia, Romanaţi) Scriitor. A frecventat Literele la Bucureşti, fără a absolvi, din cauza războiului. A colaborat la Fapta, Timpul, Ecoul, piesa lui, Viaţa ascunsă, 1945, fiind analizată în manuscris de Petru Comarnescu în „Universul literar“. A făcut parte din organizaţia anticomunistă Mihai Eminescu, fiind închis de două ori între 1948 şi 1960 şi eliberat din lipsă de probe. A lucrat la Institutul de Istoria Artei (1960–1978). S-a perfecţionat la Geneva şi Paris (doctorat în istoria artei), plecând definitiv în Germania în 1978, unde colaborează la publicaţia Limite şi la Radio Europa Liberă. Lucrări: La farmecul nopţii, teatru, 1945; Simfonia dobrogeană, trilogie, proză, din care a publicat Blocada, 1945, iar Toragai a rămas în manuscris; Tradiţii şi influenţe occidentale în Ţara Românească, 1983; Immortalité et decomposition dans l’art du Moyen Âge, 1988; Faţa cernită a libertăţii, 1990 (textele de la Europa Liberă); Treptele nedesăvârşirii şi Mărturisiri din exil, ambele din 1994; Ţara Românească între Bizanţ şi Occident, 1995; Treptele nedesăvârşirii, 1997; Legendele unei lumi posibile, 2000; Înfăptuiri pontice, 2005. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 96 de ani
23.04.1950 Costiniu, Geo - actor de film și teatruGeo-Costiniu(n. 23 aprilie 1950, Bucureşti - d. 12 noiembrie 2013). A început să joace în televiziune de la vârsta de 8 ani, fiind considerat unul dintre copiii “minune”. La 14 ani a evoluat în roluri de liceean alături de studenţii de la Teatru. În cadrul facultăţii, Geo Costiniu i-a avut ca profesori pe Dem Rădulescu şi Octavian Cotescu. În teatru a debutat pe când era student în anul IV, la Bulandra, sub îndrumarea regizorului Liviu Ciulei. După ce a jucat la Teatrul Naţional Iaşi (1973–1974) în “Poveste de iarna“ - W. Shakespeare şi în “Istoria Hieroglifica“, în regia Cătălinei Buzoianu, actorul ajunge la Teatrul Giuleşti, actualul Teatru Odeon. Aici, Geo Costiniu joacă roluri memorabile - Felix în "Pălăria Florentină" de E. Labiche, vagabondul în "Omul care a văzut moartea", de Victor Eftimiu, Rudi din "Patima roşie" de M. Sorbu, dar şi al nebunului din "Marchizul de Sade" de Doug Wright, în regia Beatricei Rancea. A debutat în filme în anul 1972, în pelicula "Paraşutiştii", de Dinu Cocea. În 1978, joacă în filmul lui Timotei Ursu "Septembrie", o poveste de dragoste care l-a făcut celebru în rândul spectatorilor. Printre filmele în care Geo Costiniu a jucat se numără "Aştept provincia" (1995), "Neînvinsă-i dragostea" (1993), "Patul conjugal" (1993), "Capul de răţoi" (1992), "Întâmplări cu Alexandra" (1989), "De ce are vulpea coadă?" (1988), "Nişte băieţi grozavi" (1987), "Un oaspete la cină" (1987), "Ora zero" (1979). Actorul, supranumit Alain Delon al României, a interpretat o serie de roluri memorabile în piese de teatru, cele mai multe pe scena Odeonului, dar şi în filme. "L-am cunoscut ca actor. Un om plin de talent, cu un farmec deosebit şi cu o priză enormă la public. Era un om tonic, spiritual. (...) Un om plin de farmec", a declarat Ion Dichiseanu pentru MEDIAFAX. Sursa: http://www.gandul.info/stiri/actorul-geo-costiniu-a-murit-11667859 68 de ani
24.04.1868 Balş, Gheorghe - inginer constructor, istoric de artă, academicianGheorghe-Bals(24.04.1868, Adjud – 22.09.1934, Bucureşti) Inginer constructor şi istoric de artă, membru titular al Academiei Române. A lucrat, printre altele, la construcţia podului de la Cernavodă şi portului Constanţa, iar în colaborare cu arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti la construirea Institutului de Seruri şi Vaccinuri Louis Pasteur din Bucureşti. A publicat studii valoroase de sinteză asupra arhitecturii bizantine, precum şi asupra bisericilor şi mănăstirilor moldoveneşti: Filipeştii de Pădure (1908), Histoire de l’art roumain ancien (1922, în colaborare), Les monuments byzantins de Roumanie (1932). Membru al Academiei Române (1923) şi vicepreşedinte al ei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 150 de ani
24.04.1879 Bărbat, Virgil Iuliu - sociolog(24.04.1879, Rassa, judeţul Brăila – 23.11.1931, Cluj) Sociolog. Şi-a luat licenţa în ştiinţe sociale la Genova. Titularul Catedrei de sociologie (din 1923) al Universităţii din Cluj. A scris Curs complet de sociologie generală, peste 3 000 de pagini. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 139 de ani
24.04.1886 Fontanin, Gheorghe Marin - profesor, academicianGheorghe-M-Fontanin(?.10.1825, Braşov – 24.04.1886, Bucureşti) Profesor. Francez la origine. A studiat Ştiinţe Naturale la Pesta şi Viena. Profesor de latină la colegiul din Craiova. Lucrări: Curs elementar de geografie fizică şi matematică. Membru în Consiliul General al Instrucţiunii, membru al Societăţii Academice Române (1870). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 132 de ani
24.04.1888 Bezdechi, Ştefan - filolog, academicianStefan-Bezdechi(24.04.1888, Ploieşti – 25.03.1958, Cluj) Filolog. A absolvit Literele la Bucureşti şi s-a specializat la Berlin şi Roma. A fost unul dintre cei mai remarcabili elenişti români, profesor la Universitatea din Cluj. Specializat în epoca latină, elină şi bizantină. Lucrări: Aristofan şi contemporanii săi, 1922: Gânduri şi chipuri din Grecia veche, 1927. A tradus din Homer, Hesiod, Platon, Euripide, Aristofan, Marc Aureliu, Lucian, Xenofon, Aristotel, Erasmus din Rotterdam, Thomas Morus. Pentru traducerea Tristelor lui Ovidiu a obţinut Premiul Academiei Române, 1930. S-a ocupat şi de literatura română veche: Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, 1939. A colaborat la Colecţia de documente privind istoria României, seria C: Transilvania. Membru corespondent al Academiei Române (1945), exclus (1948) şi repus în drepturi în 1990. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 130 de ani
24.04.1911 Jebeleanu, Eugen - poet, academicianEugen-Jebeleanu(24.04.1911, Câmpina – 21.08.1991, Bucureşti) Poet. Cumnat cu Virgil Teodorescu. A absolvit Dreptul la Bucureşti. A colaborat, în perioada interbelică, la presa de stânga: Azi, Reporter, Dimineaţa. A fost redactor la diverse publicaţii. A debutat cu poezie ermetizantă, aflată sub influenţa lui Ion Barbu: Schituri cu soare, 1929; Inimi sub săbii, 1934, Premiul Fundaţiilor Regale, şi a continuat cu o largă deschidere spre social a registrului liric: Ceea ce nu se uită, 1945; Scutul păcii, 1949; Cântecele pădurii tinere, 1953; Surâsul Hiroşimei, 1958; Cântăm patria, 1959; Elegie pentru floarea secerată, 1967; Hanibal, 1972. Volumul de însemnări Deasupra zilei, 1981, conţine mărturii scriitoriceşti despre viaţa literară. Laureat al Premiului Etna Taormina (1970) şi al Premiului Herder (1972). Membru al Academiei Române (1974). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 107 de ani
24.04.1919 Dragomir, Mihu - poetMihu-Dragomirnume la naştere Mihail C. Dragomirescu (24.04.1919, Brăila – 9.04.1964, Bucureşti) Poet. A făcut studii la Academia Comercială din Bucureşti. A fost redactor la Viaţa românească şi redactor-şef la Luceafărul. A scris poeme romantice, dominate de sentimentul naturii şi istoriei, în spirit umanist şi ironic: Rugă de ateu, adică vorbe despre orânduieli şi cârmuitori, 1938; Stelele păcii, 1952, Premiul de Stat; Războiul, 1955, Premiul de Stat; Şarpele fantastic, 1965, postum. A tradus din K. Simonov, J. Steinbeck, A.S. Puşkin, H. Wells, E.A. Poe ş.a. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 99 de ani
24.04.1935 Polihroniade, Elisabeta - șahistPolihroniade-Elisabetanume la naştere Elisabeta Ionescu (n. 24.04.1935, Bucureşti - d. 23.01.2016, Bucureşti) Șahistă, mare maestru internațional și campioană națională pentru o mare perioadă de timp. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. A fost de 7 ori campioană naţională la şah (1966, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976, 1977). A obţinut nouă medalii olimpice ca jucătoare: 6 medalii împreună cu echipa – Skoplije, Iugoslavia (locul II), 1972; Medellin, Columbia (locurile I–II), 1974; Lucerna, Elveţia (locul II), 1982; Salonic, Grecia (locul III), 1984; Dubai, Emiratele Arabe Unite (locul III); Oberhausen, Germania (locul II), 1996, şi 3 medalii de aur la individual: Oberhausen, 1966; Lucerna, 1982; Salonic, 1984. A participat la 10 olimpiade ca jucătoare şi la 9 ca arbitru internaţional, în această calitate participând şi la peste 60 de Campionate Mondiale şi Europene. Preşedinte al Fundaţiei Gambit – Elisabeta Polihroniade, director al revistei de şah Gambit. Lucrări: Şahul pentru toţi, 1984; 64 de premii de frumuseţe în şah, 1990. Membru al Federaţiei Internaţionale de Şah. Vicepreşedinte al Federaţiei Române de Şah. Distinsă cu Ordinul Meritul Sportiv, 1967; Medalia Naţională Serviciu Credincios, 2000. Sursă imagine: http://www.evz.ro/a-murit-elisabeta-polihroniade-marea-maestra-a-sahului-romanesc-a-fost-rapusa-de-o-boala-crunta.html Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 83 de ani
24.04.1955 Grunfeld, Ernie - sportivErnie-Grunfeldprenume la naştere Ernest (24.04.1955, Satu Mare) Sportiv. A plecat copil în SUA, cu familia. A studiat la Universitatea din Tennessee, jucând baschet în echipa universităţii; a făcut pereche cu Bernard King, devenind celebri prin faptul că acumulau întotdeauna peste 40 de puncte pe meci. A jucat apoi pentru Milwaukee Bucks şi Kansas City Kings. Manager general la New York Knicks (1989–1999), Milwaukee Bucks (1999–2003) şi Washington Wizards. Membru al Asociaţiei Naţionale de Baschet a Americii (NBA). Sursă imagine: http://alinhuiu.ro/2012/08/05/ernie-grunfeld-nascut-la-satu-mare-jucator-si-conducator-in-nba/; Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 63 de ani
25.04.1879 Brediceanu, Caius - diplomat, om politicCaius-Brediceanu(25.04.1879, Lugoj – 1953, Lugoj) Politician şi diplomat. Fiu al lui Coriolan B., frate cu Tiberiu B. şi tată al lui Mihai B. Soţia lui Lucian Blaga, Cornelia, era sora lor. Studiile le-a început la Lugoj, apoi la gimnaziul german din Sebeş, liceul german din Sibiu, iar ultimele două clase le-a terminat la Bucureşti şi Iaşi. În 1896 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Viena, dar a abandonat-o rapid în favoarea Facultăţii de Drept a Universităţii din Viena, de unde a obţinut doctoratul în Drept şi Ştiinţe Politice. În paralel a urmat şi cursurile de filosofie la Universitatea din Paris. S-a întors în Banat şi a debutat în cariera politică. S-a înscris mai întâi în mişcarea naţională, sprijinind candidatura tatălui său. A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, unde a fost desemnat notar al istoricei şedinţe din Sala Unirii. A fost ales membru în Marele Sfat Naţional Român. În 1919 a fost numit subsecretar de stat la Ministerul de Externe şi a fost ales delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, reprezentând interesele Banatului. În 1921 a intrat în guvernul lui Take Ionescu, primul ministru bănăţean din România Mare, cu funcţia de ministru de stat pentru Ardeal şi Banat. De aici a intrat mai departe în corpul diplomatic, fiind numit ministru plenipotenţiar (ambasador) la Rio de Janeiro, pe relaţia cu Argentina, Brazilia şi Chile. În 1927 a fost numit ambasador la Vatican. Între 1930–1931 a fost ministru plenipotenţiar în Austria. În ţară a fost ales deputat în 1919 şi între 1926–1927. A fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 139 de ani
25.04.1886 Atanasiu, Vasile - general de armatăVasile-Atanasiu(25.04.1886, Târgovişte – 06.06.1964, Bucureşti) General de armată. A absolvit Şcoala Militară la Bucureşti (artilerie şi inginerie navală). A luptat în Primul Război Mondial, după care a absolvit Academia Militară din Bucureşti. Şeful secretariatului Consiliului Superior al Apărării (1931–1934, 1935–1937). Înainte de începutul celui de-al Doilea Război Mondial era general de brigadă. A fost comandantul Corpului 2 Armată şi Corpului 3 Armată (1941–1943), cu care a luptat la Albiţa, Tiraspol, Odessa. A devenit inspector general al artileriei (1943–1945). Trecut în rezervă în 1945. Implicat în lupta contra legionarilor, a fost martor al acuzării în Procesul Sumanelor Negre. O stradă din Bucureşti îi poartă numele. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 132 de ani
25.04.1913 Adameşteanu, Dinu - arheologDinu-Adamesteanu2(25.04.1913, Toporu, jud. Giurgiu – 21.01.2004, Policoro, Italia) Arheolog italian (plecat din ţară în 1939) de origine română. Frate cu Ion A. şi unchi al Gabrielei A. A lucrat în siturile de la Heraclea (colonie a Magna Graecia pe ţărmul Mării Ionice), Histria (colonie a Miletului pe ţărmul Pontului Euxin), Siracusa şi Lentini. Fondator şi inspector al Superintendenţei din Agrigento (Lucania antică, 1955) şi al Superintendenţei pentru Antichităţi din regiunea Basilicata. A proiectat Muzeul din Metaponto. Lucrări: Monte Saraceno ed il problema della penetrazione rodio-cretese nella Sicilia meridionale, 1956; La Basilicata antiqua. Storia e monumenti (1974). Premiul Feltrinelli pentru arheologie (1973). Medalia de Aur a Republicii Italiene pentru merite culturale şi artistice, 1980. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 105 de ani
25.04.1920 Ionescu-Ogrezeanu, Sofia - medic neurochirurgSofia-Ionescu-Ogrezeanu(n. 25 aprilie 1920 - d. 21 martie 2008) A fost primul medic neurochirurg din România şi totodata prima femeie care a efectuat o operaţie pe creier. A urmat Liceul de Fete Fălticeni şi Şcoala Centrală de Fete "Marica Brâncoveanu" din Bucureşti, apoi Facultatea de Medicină Umană din Bucureşti. Din 15 octombrie 1943 a efectuat un stagiu de internat în Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din Bucureşti. A intrat în prima echipǎ neurchirurgicalǎ, consideratǎ echipa de aur, alături de Prof. Dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei româneşti, şi de doctorii Constantin Arseni şi Ionel Ionescu, care în 1945 i-a devenit soţ. Sofia Ionescu a spus într-un interviu ca este prima femeie neurochirurg, nu din lume, ci din Sud-estul Europei. După ce a operat un copil care căzuse victimă bombardamentelor asupra Bucureştiului, în 1944, cariera Sofiei a atins un punct de cotitură. "Această operaţie mi-a decis viaţa pentru 47 de ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, şi mi-a adus-o la 180 de grade faţă de ceea ce îmi propusesem eu, o viaţă liniştită de medic internist în oraşul meu natal, Fălticeni", a declarat Sofia. În 1945 şi-a susţinut doctoratul în medicină şi chirurgie şi tot atunci s-a căsătorit cu doctorul Ionel Ionescu, cu care a avut doi copii. În 1954 a fost încadrată medic primar la Clinica Spitalului "Dr. Gh. Marinescu", iar în 1976 a obţinut gradul de medic primar neurochirurg II. Sofia Ionescu a avut contribuţii remarcabile în domeniul neurochirurgiei, fiind recunoscută în special pentru operaţiile pe măduva spinării şi creier, şi a semnat numeroase lucrări stiinţifice, apărute în "Acta chirurgica Belgica", "Journal de chirurgie", "Neurologia", "Psihiatria", "Neurologia", "Neurochirurgia", "Revue Roumaine d` Endocrinologie". Numărul articolelor şi comunicărilor ei prezentate în ţară şi în străinătate se ridică la aproape 120. Pentru meritele deosebite dovedite încă din anii studenţiei, Sofia Ionescu a fost răsplătită de-a lungul anilor cu premii şi diplome importante, totul culminând cu acordarea celei mai înalte distincţii din România, Steaua Republicii, în grad de cavaler, acordată în martie 2008. Sursa: http://www.apropo.ro 98 de ani
25.04.1922 Doinaş, Şt(efan) Aug(ustin) - poet, academicianStefan-Augustin-Doinasnume la naştere Ştefan Popa (25.04.1922, Caporal Alexa, jud. Arad –25.05.2002, Bucureşti) Poet. Soţ al balerinei Irinel Liciu. A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj, neterminată din pricina războiului. A făcut parte din Cercul literar de la Sibiu (1943) şi a semnat Manifestul Crinului Alb. Prieten cu Ion Caraion. După o perioadă când a profesat în satul natal, a devenit colaborator la diverse publicaţii literare. Redactor la Secolul 20. Senator al României din partea PNŢCD (1992–1996). În 1947 a primit premiul E. Lovinescu al Editurii Fundaţiilor Regale pentru volumul în manuscris Alfabet poetic. A scris lirică de meditaţie despre condiţia umană, timp, artă: Cartea mareelor, 1964, debut; Omul cu compasul, 1966; Seminţia lui Laokoon, 1967; Ipostaze, 1968, Premiul Academiei; Alter ego, 1970, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă; Papirus, 1974; Anotimpul discret, 1975, Premiul Uniunii Scriitorilor; Alfabet poetic, 1978, Premiul Uniunii Scriitorilor; Vânătoare cu şoim, 1985; Atlas de sunete fundamentale, 1988; Interiorul unui poem, 1990; Arie şi ecou, 1992; Născut în Utopia, 1992; Psalmi, 1997. A tradus Goethe – Faust, 1982, Premiul Special al Uniunii Scriitorilor. A publicat şi eseuri: Lampa lui Diogene, 1970; Poezie şi modă poetică, 1972; Orfeu şi tentaţia realului, 1974; Lectura poeziei, 1980; Măştile adevărului poetic, 1992. Distins cu Premiul I.C. Brătianu al PNL pentru întreaga activitate, 2002. Membru al Academiei Române (1992). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 96 de ani
25.04.1932 Manoliu, Lia - atletLia-Manoliu(25.04.1932, Chişinău – 09.01.1998, Bucureşti) Atletă. A făcut studii sportive la Bucureşti. Specializată în aruncarea discului. Medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Ciudad de México (1968) şi de bronz la Jocurile Olimpice de la Roma (1960) şi Tokyo (1964). A fost membru în Senatul României (1992–1996) şi preşedinte al Comitetului Olimpic Român (1990–1998). Stadionul Naţional din Bucureşti îi poartă numele. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 86 de ani
26.04.1904 Ghika-Budeşti, Ştefan - geolog, academician(26.04.1904, Predeal – 4.08.1959, Bucureşti) Geolog. Fiu al lui Nicolae Ghica-Budeşti şi frate al lui Alexandru G. A absolvit Mine şi Geologie la Politehnica din Bucureşti. A fost profesor la Politehnica din Timişoara şi la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie din Bucureşti. S-a ocupat de structura Carpaţilor Meridionali, a Depresiunii Ţara Loviştei, a Munţilor Rodnei. Lucrări: Etudes géologiques et pétrographiques dans les M. Lotrului (Carpathes Méridionales, Roumanie), 1932; Geofizica şi geochimia în formarea scoarţei, 1944. Membru corespondent al Academiei Române (1955). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 114 de ani
26.04.1920 Husar, Al(exandru) - istoric literarAlexandru-Husar2(26.04.1920, Ilva Mare, Năsăud – 17.05.2009, Iaşi) Istoric literar. A absolvit Filosofia şi Istoria la Cluj, a fost profesor la Universitatea din Iaşi. A colaborat la reviste de specialitate: Limba şi literatura română, Revista de filozofie, Revista de istorie şi teorie literară şi la reviste literare: Convorbiri literare, Iaşul literar, Secolul XX, Cronica, Luceafărul, Ateneu, Dacia literară, Revista română, Steaua, Viaţa românească. Lucrări: Dincolo de ruine. Cetăţi medievale, 1959; Întoarcerea la literatură, 1978; Metapoetica. Prolegomene, 1983, Premiul Academiei Române; Ideea europeană, 1993; Lecţiile istoriei, 1995, Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Salonului de Carte, Chişinău; Tradiţii naţionale în estetica şi filosofia artei, 2001. Distins cu Ordinul Naţional Serviciu Credincios în grad de Ofiţer, 2002. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 98 de ani
26.04.1930 Gherman, Oliviu - profesor, om politic(26.04.1930, Mihai Viteazul, jud. Cluj) Profesor şi om politic. A absolvit Fizico-Matematici la Universitatea din Cluj. S-a specializat cu Şerban Ţiţeica la Bucureşti. A fost expert la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena (1958–1960). Profesor şi decan al Facultăţii de Fizică a Universităţii din Cluj. Membru fondator al Universităţii din Craiova şi fondator al cursului de fizică la această universitate. Profesor invitat la Trieste. Preşedinte al Consiliului Institutului de Fizică Atomică din Bucureşti. După 1989 membru FSN şi PDSR. Senator, preşedinte al Senatului României (1992–1996), ambasador al României în Franţa (1998–2001). Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova şi al Universităţii de Stat a Moldovei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 88 de ani
27.04.1867 Bîlcescu-Alimănişteanu, Sarmiza - juristSarmiza-Bilcescu(n. 27 aprilie 1867 - d. 26 august 1935) Prima româncă avocat şi prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în drept la Universitatea din Paris a fost şi prima femeie din lume care a devenit Doctor în drept. A obţinut licenţa în ştiinţe juridice în 1887, iar în 1890 a devenit prima femeie din Europa care a obţinut doctoratul în drept. În 1891 a fost admisă în Baroul Ilfov, prezidat de renumitul avocat şi om politic Take Ionescu. Totuşi, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura. Ea s-a măritat cu Constantin Alimănişteanu dupa şase ani de la admiterea în Barou şi s-a retras din avocatură, continuând să fie, însă, activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societăţii Domnişoarelor Române, care îşi propunea să lupte pentru creşterea gradului de educaţie în rândul femeilor. Mihail Fărcăşanu i-a publicat biografia în 1947, sub pseudonimul Mihai Villara. Sursa: http://www.apropo.ro 151 de ani
27.04.1868 Athanasiu, Ioan - medic veterinar, academicianAthanasiu-Ioan(27.04.1868, Sascut, jud. Bacău – 20.07.1926, Bucureşti) Medic veterinar. A absolvit Şcoala Superioară de Medicină Veterinară din Bucureşti şi s-a specializat la Sorbona, Paris. Profesor de fiziologie animală la şcoala unde studiase, a contribuit, împreună cu I. Cantacuzino, V. Babeş şi Gh. Marinescu, la înfiinţarea Reuniunii Biologice din Bucureşti. A înfiinţat, în 1906, împreună cu profesorul Ion Cantacuzino, filiala din Paris a Société de Biologie. Fondator al şcolii de fiziologie experimentală veterinară din România. A obţinut performanţe în domeniul electrofiziologiei nervoase. Lucrări: Fiziologie specială (1900), Recherches sur le fonctionnement des muscles antagonistes dans les mouvements volontaires (1902). Membru corespondent al Academiei Române din 1911. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 150 de ani
27.04.1882 Bălan, Nicolae - mitropolit, academician(27.04.1882, Blăjenii de Sus, jud. Bistriţa Năsăud – 6.08.1955, Sibiu) Mitropolit. A studiat Teologia la Cernăuţi şi s-a specializat la Breslau în teologie protestantă şi catolică. Profesor la Catedra de dogmatică, apologetică şi morală a Institutului Teologic-Pedagogic din Sibiu. În 1920 a fost ales mitropolit al Transilvaniei. A participat la Consiliul de Coroană din 29/30 august 1940 şi a fost împotriva Dictatului de la Viena. Lucrări: Chestiunea bisericească din România şi autonomia bisericii noastre (1910), Evanghelia şi democraţia (1923), Monahismul ortodox. Sensul şi misiunea lui în viitor (1930), Biserica şi viaţa (1947). Membru de onoare al Academiei Române (1920), radiat în 1948, repus în drepturi în 1990. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 136 de ani
27.04.1906 Barasch, Eugen - jurist, academician(27.04.1906, Bucureşti – 24.11.1987, Bucureşti) Jurist. De etnie evreu. A studiat Dreptul la Bucureşti şi Paris. A fost director al Direcţiei de Studii a Arbitrajului de Stat de pe lângă Consiliul de Miniştri, consilier juridic al delegaţiei române la sesiunile Adunării Generale a ONU (1956–1957). Contribuţii în domeniul dreptului civil, rolul şi cauza, autoritatea lucrului judecat, constantele dreptului. Lucrări: Ocrotirea părintească (1960), Teoria şi practica litigiilor precontractuale (1962), Teoria generală a contractelor economice, 2 vol., 1963, 1965. Membru corespondent al Academiei Române (1963). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 112 de ani
27.04.1937 Gladun, Eugen - medic, academician(27.04.1937, Nesfoaia, Bucovina de Nord, azi în Ucraina) Medic. A absolvit Institutul de Medicină la Chişinău. Profesor la Facultatea de Pediatrie a Institutului. Este fondatorul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului. Ministru al Sănătăţii (1988–2000). Lucrări: Şocul hemoragic în obstetrică, Bazele terapiei hormonale în ginecologie, Profilactica şi terapia unor complicaţii ale sarcinii şi naşterii cu preparate adrenergetice, Operaţia cezariană în obstetrica contemporană, Stimularea imunităţii locale în tratamentul procesului inflamator. Distins cu titlul de Om Emerit în Ştiinţe, laureat al Premiului de Stat, distins cu Ordinul Republicii, Medalia Meritul Civic. Este membru al Academiei Internaţionale în domeniul Ştiinţelor Energoinformaţionale, membru de onoare al Societăţii Obstetricienilor şi Ginecologilor din România, membru al Societăţii Europene şi Mondiale a Obstetricienilor şi Ginecologilor, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 81 de ani
27.04.1968 Mungiu, Cristian - regizor.(27.04.1968, Iaşi) Regizor. A absolvit Facultatea de Engleză la Universitatea din Iaşi şi a lucrat ca profesor. Apoi a absolvit Academia de Teatru şi Film din Bucureşti (1998), fiind regizor secund la Train de vie, filmul regizorului francez Radu Mihăileanu. Lungmetrajul său, Occident, 2002, a obţinut Marele Premiu la Festivalul de Film Transilvania şi a fost prezent la Festivalul de la Cannes la secţiunea Quinzaine des Réalisateurs. A obţinut Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes – Palme d’Or şi nominalizarea la premiile Globul de Aur în 2007, cu filmul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile. Alte filme: Mariana (1998); Mâna lui Paulista (1999); Zapping (2000); Obiecte pierdute (2005); Amintiri din Epoca de Aur (2009). Distins cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler (2007). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 50 de ani
28.04.1861 Sava, Athanasiu - geolog, paleontologAthanasiu-Sava(28.04.1861, Rugineşti, jud. Vrancea – 8.04.1946, Bucureşti) Geolog, paleontolog. A studiat la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, ca elev al lui Grigore Cobălcescu, alături de Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Emil Racoviţă ş.a., apoi s-a specializat la Viena. Profesor la Şcoala Comercială din Iaşi, apoi la Catedra de geologie a Universităţii Bucureşti. Preşedinte fondator al Societăţii Geologice a României. A descoperit, alături de alţi savanţi români, în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut, urme din fauna Pleistocenului. Fondator al şcolii româneşti de stratigrafie. Printre primii cercetători care au afirmat ideea „codului genetic“ în transmiterea informaţiei în lumea vie. Lucrări: Studii geologice în districtul Suceava (1898); Clasificarea terenurilor neogene şi limita stratigrafică între Miocen şi Pleistocen în România (1906); Esquisse géologique des régions pétrolifères du district de Bacau, 1907; Vechimea omului pe Pământ şi în special în România, 1941. Membru de onoare al Academiei Române din 1945. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 157 de ani
28.04.1882 Angheluţă, Theodor - matematician, academician(28.04.1882, Adam, jud. Tutova – 30.05.1964, Bucureşti) Matematician (algebrist). A studiat matematica la Sorbona, Paris, cu E. Picard. A lucrat la Universitatea din Bucureşti, unde a obţinut doctoratul cu teza „O clasă generală de polinoame trigonometrice şi aproximarea cu care ele reprezintă o funcţie continuă“, apoi la cea din Cluj. Profesor de algebră la Universitatea din Cluj, apoi la Politehnica din Cluj. Are contribuţii de seamă în domeniul teoriei funcţiilor, al ecuaţiilor diferenţiale şi integrale, al ecuaţiilor funcţionale şi algebrice. Un tip de ecuaţii funcţionale îi poartă numele: ecuaţii funcţionale Angheluţă. Lucrări: Exerciţii şi probleme de analiză. Teoria funcţiilor şi mecanică raţională, 2 vol., 1937; Sur une limite des modules des zéros des polynomes, 1939; Ecuaţia funcţională a logaritmilor, 1964. Membru de onoare al Academiei Române (1948). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 136 de ani
29.04.1927 Cândea, Virgil - istoric al culturii, academicianVirgil-Candea(29.04.1927, Focşani – 17.02.2007, Bucureşti) Istoric al culturii. A absolvit Dreptul, Filosofia şi Teologia la Bucureşti. Director al Secretariatului Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (1983–1989), secretar al Asociaţiei România (1972–1990), profesor la Universitatea din Bucureşti, la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu şi la Facultatea de Teologie, invitat la Universităţile din Beirut, Strasbourg, Institutul Universitar Oriental din Napoli, Institutul de Înalte Studii Europene din Geneva. S-a ocupat de cultura şi literatura română veche: Les icônes melkites, 1969, Beirut; Stolnicul între contemporani, 1971; Muntele Athos∙ Prezenţe româneşti, 1979; Raţiunea dominantă∙ Contribuţii la istoria umanismului românesc, 1979; Mărturii româneşti peste hotare ∙ Mică enciclopedie de creaţii româneşti şi de izvoare despre români în colecţii din străinătate: Albania – Grecia, 1991. A descoperit, în SUA, Manuscrisul Istoriei Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir. A editat ediţiile de Opere Dimitrie Cantemir şi Alexandru Odobescu. A tradus Dante Alighieri – Opere minore, 1971, şi Fr. Bacon. A coordonat editarea, sub egida Academiei Române, a Tratatului de istorie a României, opt volume, finalizat în 2004. Membru al Academiei (1993), vicepreşedinte al ei (1998–2001). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 91 de ani
29.04.1956 Călinescu, Florin - actor, realizator de televiziune(29.04.1956, Timişoara) Actor şi realizator de televiziune. Membru al Partidului Naţional Liberal. Director al Teatrului Mic şi apoi al Teatrului Ion Creangă. Roluri: Lumini şi umbre: Partea I (1981), Lumini şi umbre: Partea II (1982), Întunericul alb (1982), Clipa de răgaz (1986), Enigmele se explică în zori (1987), Balanţa (1992), Asfalt Tango (1993), O vară de neuitat (1994), Nostradamus (1994), È pericoloso sporgersi (1994), Prea târziu (1996), Maria (2003), Băieţi buni (2005) – serial TV, Poveste de cartier (2008). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 62 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 18 0C
Presiunea atmosferică : 1.013 bari
Umiditatea : 68 %
Viteza vântului : 3 m/s
Răsăritul la : 06:14:26
Apusul la : 20:13:15
Informații de la ora : 22:30:00
JosSus


© Calendare românești | 2018 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și noi cookies Read More pt. a ne asigura că îți oferim cea mai bună experiență. Dacă utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok