Calendare romanesti










This Week


TitlulDescriereaAu trecut:
28.11.1863 Grigorescu, Eremia - general, ministru de RăzboiEremia-Grigorescu(28.11.1863, Golăşei, jud. Gorj – 21.07.1919, Bucureşti) General. A început Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, a făcut studii militare la Bucureşti şi s-a specializat la Sorbona şi la Şcoala Specială de Administraţie pentru artilerie a Ministerului de Război al Franţei. General de artilerie în timpul Primului Război Mondial, a condus, sub deviza „Pe aici nu se trece !“, bătălia de la Mărăşeşti (1917) contra forţelor generalului August von Mackensen. Împăratul Yoshihito al Japoniei i-a trimis o sabie în semn de recunoaştere a meritelor cu inscripţia „Voi sunteţi aceia care scrieţi istoria ţării“. Decorat cu Ordinul Mihai Viteazul. După Pacea de la Buftea (1917) a fost ministru de Război în Guvernul Coandă. Şcoala de Aplicaţie pentru Unităţi de Sprijin de Luptă din Sibiu îi poartă numele. Înhumat în Mausoleul de la Mărăşeşti.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 159 de ani
28.11.1870 Vasilescu-Karpen, Nicolae - inginer, fizician, inventator, academicianVasilescu-Karpen(28.11.1870, Craiova – 2.03.1964, Bucureşti) Inginer, fizician şi inventator. După terminarea liceului Carol I din Craiova urmează cursurile Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Bucureşti, pe care o absolvă ca şef de promoţie, în anul 1891, pe când nici nu împlinise 21 de ani. Timp de trei ani a fost inginer la Lucrări Publice și a întreprins o seamă de lucrări în domeniul căilor de comunicaţie. Atras de electrotehnică, a plecat la Paris şi a absolvit Şcoala Superioară de Electricitate şi, paralel, Facultatea de Fizică la Sorbona. A fost profesor la Catedra de electrotehnică a Universităţii din Lille. Se întoarce la Bucureşti (1905), inaugurând în acelaşi an cursul de electricitate şi electrotehnică la catedra cu acest profil înfiinţată atunci în cadrul Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele. A efectuat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticităţii, termodinamicii, telefoniei la distanță, electrochimiei, aerodinamicii, atomisticii, electrostaticii, teoriei cinetice, electromagnetismului, fizico-chimiei şi al ingineriei civile. În 1909 a propus pentru prima oară în lume, printr-o notă adresată Academiei de Ştiinţe din Paris, folosirea curenţilor purtători de înaltă frecvenţă pentru telefonia prin cablu la mare distanță. A realizat pilele Karpen, care funcţionează folosind exclusiv căldura mediului ambiant. După aprecierea profesorului I. Solomon, preşedinte al Societăţii Franceze de Fizică, a inventat pila de combustie cu o jumătate de secol înainte ca oamenii să ajungă pe Lună datorită ei. A efectuat studii asupra aderenţei fierului la beton. A construit postul de telegrafie de la Băneasa (1914). A scris sau a participat la proiecte de centrale electrice şi la proiecte de electrificare a oraşelor (Câmpina, Constanţa). El are meritul de a fi elaborat – pe baza unui studiu amplu, documentat şi realist – proiectul de transformare a Şcolii de Poduri şi Şosele în Şcoală Politehnică. Numit rector al noii universităţi, a deţinut această funcţie timp de 20 de ani, până în 1940. A scris numeroase tratate. Lucrări: Recherches sur l’effect magnétique des corps electrisés en mouvement, 1904; Manual de electrotehnică generală, 1925; Electricitate, 1942; Fenomene şi teorii noi în electrochimie şi chimie fizică, 1957. Membru titular al Academiei Române 1955), vicepreşedinte (1929–1932; 1942–1944) şi preşedinte al secţiunii sale ştiinţifice (1945–1948).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 152 de ani
28.11.1893 Colan, Nicolae - mitropolit, academicianNicolae-Colan(28.11.1893, Araci, fost Arpatac, jud. Covasna – 15.04.1967, Sibiu) Mitropolit. Frate al bunicului lui Horia C. A absolvit Institutul Teologic din Sibiu şi Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. S-a specializat la Berlin în teologie protestantă. Profesor şi rector la Academia Teologică Andreiană de la Sibiu. A participat la conferinţa panortodoxă de la Moscova (1948). Arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Transilvaniei (1957). Lucrări: Sfântul Pavel către Filimon. Creştinismul şi sclavia, 1925; Biblia şi intelectualii, 1929; Medalioane, 1940; Biserica neamului şi unitatea limbii româneşti, 1945. În 1938 a fost ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor. În 1938 este ales membru de onoare, iar în 1942 membru activ al Academiei Române (pe locul lui Nicolae Titulescu). Exclus în 1945, repus în drepturi în 1990.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 129 de ani
28.11.1893 Caranfil, Nicolae - inginer militar, academician(28.11.1893, Galaţi – 22.04.1978, New York) Inginer militar. Aromân la origine. A început Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, de unde a plecat la École de Génie Civil a Universităţii din Gand (Belgia), devenind inginer civil. Pentru perfecţionare a urmat cursuri la Cambridge (Anglia) şi a vizitat unele obiective industriale din SUA. În timpul Primului Război Mondial a lucrat la biroul tehnic al Comisiei Militare de Aprovizionare cu Armament din Franţa, Anglia şi Italia, devenind şeful acestui departament. Întors în ţară, a fost atras de iniţiativa inginerului Dimitrie Leonida privind electrificarea ţării şi, când acesta a înfiinţat Societatea Electrica, a devenit director (1922–1929), perioadă când a pus bazele industriei de maşini electrice la Cluj şi Timişoara. Din 1930 a fost director la nou-înfiinţatele Societatea Generală de Gaz şi Electricitate Bucureşti (SGGE) şi Uzinele Comunale Bucureşti (UCB), care se ocupau cu exploatarea surselor de apă şi de canalizare. Este organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti. Printre realizările sale se pot cita regularizarea râului Dâmboviţa şi modernizarea salubrităţii oraşului (a introdus cutiile metalice cu capac pentru strângerea resturilor menajere şi transportul cu autocamioane de construcţie specială). Sistematizarea bălţilor din jurul capitalei, proiectată de el, a fost ratificată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în 1932. Astfel au fost sistematizate de inginerul Gh. Vladimirescu (soţul pictoriţei Vanda Vladimirescu Mihuleac) lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca-Tei, Fundeni, Pantelimon şi Cernica, pe o suprafaţă de 1330 ha, având o capacitate de 29 de milioane metri cubi de apă. Lucrări: Energia electrică menajeră (1938); Amenajarea hidraulică a regiunii Bucureşti, de la munţi la Dunăre (1940); O politică a oraşelor (1940). A fost membru al Societăţii Inginerilor Civili din Franţa, al Consiliului Uniunii Internaţionale a Procuratorilor de Energie Electrică şi membru corespondent al Academiei Române în 1940, exclus în 1948, reînregistrat în 1990.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 129 de ani
28.11.1903 Ciortea, Tudor - compozitorTudor-Ciortea(28.11.1903, Braşov – 13.10.1982, Bucureşti) Compozitor. A studiat muzica la Braşov cu Gh. Dima, apoi s-a specializat la Cluj, Bruxelles, Paris şi Bucureşti, unde a fost elevul lui Ion Nonna Otescu şi Constantin Brăiloiu. A absolvit şi Academia Comercială din Cluj şi Dreptul la Bruxelles. A compus mai ales lieduri şi a adus contribuţii în muzicologie: Joc ţigănesc pentru pian, 1927; Lieduri pe versuri de Eminescu, 1982; Permanenţele muzicii, 1998, postum. Liceul de Artă din Braşov îi poartă numele şi, tot acolo, există casa lui memorială.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 119 de ani
28.11.1912 Răutu, Colea - actorColea-Rautu2nume la naştere Nikolai Rutkovski (28.11.1912, Limbenii Noi, Basarabia – 13.05.2008, Bucureşti) Actor de teatru şi film. Familie polono-rusă. A fost elev la Colegiul Regele Ferdinand din Chişinău. A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. A fost mai întâi corist la Opera din Cluj. A debutat la Teatrul de Revistă Cărăbuş condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice şi faimosul şlagăr „Ţi-a ieşit coşaru-n drum“, de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian. La iniţiativa lui Sică Alexandrescu a jucat la Teatrul Naţional din Bucureşti. Între 1952 şi 1968 a jucat la Teatrul Giuleşti. A jucat pentru scurt timp şi la Teatrul din Piteşti. A interpretat roluri în peste 70 de filme de lungmetraj, atât româneşti cât şi străine şi în seriale de televiziune. Roluri în film: Desfăşurarea (1954), Moara cu Noroc (1955), Dincolo de brazi (1957), Bijuterii de familie (1957), Soldaţi fără uniformă (1960), Setea (1961), Vară romantică (1961), Lupeni ’29 (1962), Pisica de mare (1963), Lumina de iulie (1963), Castelanii (1964), Răscoala (1965), Procesul alb (1965), Neamul Şoimăreştilor (1965), Vremea zăpezilor (1966), Haiducii (1966), Fantomele se grăbesc (1966), De trei ori Bucureşti (1967), Răzbunarea haiducilor (1968), Răpirea fecioarelor (1968), Vânătorul de cerbi (1969), Die Lederstrumpferzählungen (1970) – serial TV (RFG), Zestrea domniţei Ralu (1970), Mihai Viteazul – Unirea (1970), Haiducii lui Şaptecai (1970), Serata (1971), Săptămâna nebunilor (1971), Pădurea pierdută (1971), Facerea lumii (1971), Lupul mărilor (1971) – serial TV (Austria), La Révolte des Haîdouks (1972) – serial TV (Franţa/România), Explozia (1973), Apachen (1973), Despre o anumită fericire (1973), Ştefan cel Mare (1974), Nemuritorii (1974), Ulzana (1974), Căutătorii de aur (1986), Mircea (1989), Cel mai iubit dintre pământeni (1993). Actorul a primit Premiul ACIN în 1988, pentru întreaga activitate şi s-a numărat printre laureaţii Galei Vârsta de Aur din 2001, ai Premiilor Naţionale în Domeniul Teatrului şi Galei Premiilor în Cinematografie.
110 de ani
28.11.1948 Nicolesco (Nicolescu), Mariana - soprană, academiciannume la naştere Mariana Niculescu (28.11.1948, Găujani, jud. Giurgiu)Soprană. A absolvit Şcoala Populară de Artă din Braşov, apoi Conservatorul Santa Cecilia din Roma. A debutat la La Scala din Milano. A cântat pe cele mai mari scene ale lumii: la Metropolitan din New York, Carnegie Hall, la Barcelona, Berlin, Dresda, München ş.a., roluri din Bellini, Donizetti, Gunoud, Leoncavallo, Mascagni, Mozart, Puccini, Verdi etc. Fondatoare a Concursului Internaţional Haricleea Darclée din Brăila. Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor al Franţei. Membru de onoare al Academiei Române (1993).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.ziaristionline.ro/2016/09/08/diva-divina-mariana-nicolesco-interviu-autobiografic-exceptional-de-ziua-ei-la-multi-ani/ 74 de ani
28.11.1949 Tudor, Corneliu Vadim - poet, om politicVadim-Tudor(n. 28.11.1949, Bucureşti - d. 14.09.2015 Bucureşti) Poet şi om politic. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti şi Şcoala de Ofiţeri de rezervă Bucureşti. Specializare la Viena (bursă Herder oferită de Eugen Barbu). A lucrat la AGERPRES şi România liberă, colaborator constant la Săptămâna Capitalei. După 1989 a înfiinţat partidul şi publicaţia România Mare şi revista Politica. Senator în Parlamentul României (1992–1996), vicepreşedinte al Senatului. Reprezentant al PRM în Parlamentul European (din 2009). Lucrări: Poeme de dragoste, ură şi speranţă; Poeme, Cântece de dragoste, 2008.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 73 de ani
28.11.1951 Hostiuc, Ştefan - poet, istoric literar(28.11.1951, Mahala, reg. Cernăuţi, azi în Ucraina)Poet şi istoric literar. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi (1976). Specializare la Universitatea din Bucureşti (1995–1996). Crainic pentru emisiuni în limba română la Radiodifuziunea Ucraineană (1975–1985), lector de limba română la Catedra de filologie română şi clasică a Facultăţii de Filologie a Universităţii cernăuţene (1985–1990), redactor la revista Glasul Bucovinei (Bucureşti–Cernăuţi, 1994–1999), redactor-şef adjunct la revista Septentrion literar (din 1999). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1995) şi din România (1998), membru fondator, secretar general (1989) şi vicepreşedinte (1990) al Societăţii pentru Cultura Românească Mihai Eminescu din Cernăuţi, membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, redactor-şef al revistei Mesager bucovinean (din 2003).Lucrări: Clepsidra reveriei (1996, Premiul pentru poezie al Fundaţiei Culturale a Bucovinei), Scriitori români din nordul Bucovinei, vol. I (2005, premiul Ethos românesc al Salonului Internaţional de Carte de la Iaşi, 2006).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.bucpress.eu/opinie/stefan-hostiuc-pentru-bucpress-tv-5462 71 de ani
28.11.1954 Coşovei, Traian T. - poetTraian-Cosovei(28.11.1954, Bucureşti - 01.01.2014, Bucureşti) Poet. Fiu al lui Traian C. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română la Bucureşti, participând la Cenaclul de Luni condus de Nicolae Manolescu. Unul din reprezentanţii „generaţiei ‘80“. A debutat cu Ninsoare electrică, 1979, Premiul Uniunii Scriitorilor, şi a continuat să scrie poeme postmoderniste, interiorizându-şi discursul cu trecerea timpului: 1, 2, 3, sau..., 1980; Cruciada întreruptă, 1982; Poemele siameze, 1983; În aşteptarea cometei, 1986; Rondul de noapte, 1987; Pornind de la un vers, 1990; Bătrâneţile unui băiat cuminte, 1994, Premiul Academiei şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; Mickey Mouse e mort, 1994; Ioana care rupe poeme, 1997; Percheziţionarea îngerilor şi Lumină de la frigider, ambele 1998; Institutul de glosuri, 2002; Greva căpşunelor, 2004; Aerostate plângând, 2010.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 68 de ani
29.11.1836 Carada, Eugeniu - gazetar, scriitorEugeniu-Carada(29.11.1836, Craiova – 10.02.1910, Bucureşti) Gazetar şi scriitor. Aromân ca origine. A făcut Dreptul şi Literele la Collège de France, Paris. A fost, foarte tânăr, paşoptist, apoi unionist. Adept al aducerii unei dinastii străine la conducerea ţării. Dar, conspirator prin vocaţie, a complotat şi contra lui Carol I. A avut legături cu Giuseppe Mazzini. După 1880 a fost în conducerea Partidului Liberal. A tradus, adaptat şi localizat peste o sută de drame şi vodeviluri din literatura franceză (E. Scribe, E. Augier, Ed. Foussier, Ph. Dumanoir ş.a.): Bucureştenii, Ion cucierul, Cimpoiul dracului, Păcatele vechi, Căpitanul negru, Fraţii din munte ş.a. A scris poezie: Milcovul, Cântec, Pandurul cerşetor, 1857, sunt cele mai cunoscute. A lăsat şi lucrări originale, cu înclinaţii romantice, precum Ultima oră a unui oştean român din timpul lui Mihai, 1855.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 186 de ani
29.11.1850 Brote, Eugen - agronom, politicianEugen-Brote(29.11.1850, Răşinari, jud. Sibiu – 5.12.1912, Sibiu) Agronom şi politician. A studiat la gimnaziul evanghelic din Sibiu, fiind elevul lui Nicolae Cristea şi Daniil Popovici Barcianu. Cumnat cu Atanasie Marian Marienescu. A fost unul dintre corifeii ASTRA şi a publicat mult la revista Tribuna din Sibiu. A înfiinţat la Sibiu o tipografie în care a publicat Memorandumul privind situaţia românilor din Transilvania şi Ungaria, a fost unul din conducătorii delegaţiei celor 300 de români transilvăneni care depusese acest Memorandum în 28 mai 1892, la Viena, pentru a-l prezenta împăratului Francisc Iosif I. O stradă din Bucureşti şi una din Sibiu îi poartă numele.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 172 de ani
29.11.1880 Cocea, N(icolae) D. - publicist, scriitor(29.11.1880, Bârlad – 1.02.1949, Bucureşti)Publicist şi scriitor. Familie de aromâni. Bunicul său, fiica şi cei doi băieţi ai lui au venit în ţară din Macedonia şi s-au stabilit în Moldova. Studii universitare la Bucureşti şi Paris.Principalul animator al unor publicaţii de stânga: Viaţa socială, Facla, Viitorul social, Chemarea, Era nouă, Reporter. Bun pamfletar. A participat la revoluţia din Rusia, 1917, şi l-a cunoscut pe Lenin. Antiregalist, a făcut închisoare pentru scrieri satirice la adresa regelui Carol al II-lea. După al Doilea Război Mondial a fost vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. A scris romane satirice: Vinul de viaţă lungă, 1931, tradus în franceză în 1989, postum; Nea Nae, 1935.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.discogs.com/ru/artist/2726706-Nicolae-Dumitru-Cocea 142 de ani
29.11.1924 Mereuţă, Mihai - actorMihai-Mereuta2(29.11.1924, Santa Mare, jud. Botoşani – 1.04.2003, Bucureşti) Actor. A studiat la Institutul de Teatru din Bucureşti. A debutat pe scena teatrului din Ploieşti şi a fost chemat la Teatrul Naţional din Bucureşti de Lucia Sturdza Bulandra. A jucat alături de Ion Caramitru, Mariana Mihuţ, Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru. Activitatea în lumea teatrului a fost completată de sute de piese radiofonice şi de peste cincizeci de roluri ca actor de film. Mai semnificativă este implicarea sa ca actor în filmele: Erupţia (1957); Secretul cifrului (1959); Când primăvara e fierbinte (1960); Setea (1960); Pădurea spânzuraţilor (1964); Serbările galante (1965); Legenda (1968); Asediul (1970); Haiducii lui Şaptecai (1970); Mihai Viteazul (1970); Petrecerea (1970, TV); Facerea lumii (1971); Cu mâinile curate (1972); Aventurile lui Babuşcă (1973); Proprietarii (1973); Păcală (1974); Pe aici nu se trece (1975); Misterul lui Herodot (1976); Serenada pentru etajul XII (1976); Im Staub der Sterne (1976); Al patrulea stol (1978); Ecaterina Teodoroiu (1979); Ora zero (1979); Ultima frontieră a morţii (1979); Vacanţa tragică (1979); Trandafirul galben (1982); Misterele Bucureştilor (1983); Masca de argint (1984); Liceenii (1987); Unde fugi, maestre ?; Doi haiduci şi-o crâşmăriţă (1992); Liceenii rock´n´roll (1992). În ultimii ani de viaţă a prezentat la postul de televiziune TVR2 emisiunea „Ferma“, dedicată agriculturii.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 98 de ani
29.11.1935 Diomin, Vitali - regizor de film(29.11.1935, staţia Oloviannaia, Rusia – 14.02.1997, Chişinău)Regizor de film. Rus ca etnie. A absolvit Institutul de Stat de Cultură din Moscova, Secţia regie de teatru. A fost regizor la Televiziunea din Riga până în 1962, când a fost invitat la Telefilm Chişinău, de unde s-a mutat (1971) la Moldova Film.A lucrat deopotrivă filme artistice şi documentare: Autografe, 1964; Căile albastre ale Moldovei, 1964; Sub nume fals, 1965; Fericirea nu este adusă de cocostârci, 1965; Pe malul de chihlimbar, 1966; Al nostru Vanea, 1967; Unul din cei mulţi, 1968; Compoziţii festivaliere, 1968; Ion Secrier, 1969; Lumina, 1970; Ofiţer în rezervă, Moldova Film, 1971; Nume salvat, 1972; Casa părintească, 1973; Nicuşor din tribul dificililor, 1975; Dosar personal, 1976; Usturici, nr. 13, 23, 1976; Anton Zavadschi, 1977; Usturici, nr. 2, 10, 1977; De aceeaşi vârstă, 1978; Usturici, nr. 1–6, 1978; Ivan Peciul, 1979; Usturici, nr. 1, 1979; Clevetire, 1980; Raţionalizatorul, 1981; Irigarea terenurilor la sudul Moldovei, 1983; Intoxicaţia şi arsurile, 1983; Erbicidele în lupta cu buruienile, 1984; Legume albuminoase, 1986; Atenţie: metanolul este otravă, 1987; Sănătatea oamenilor de la sate, 1987. Distins cu diploma pentru cel mai bun film-reportaj la Festivalul Zonal de Film de la Vilnius, 1966. Membru al Uniunii Cineaştilor şi Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.moldovenii.md/md/people/372 87 de ani
29.11.1947 Tudan, Liviu - muzicianLiviu-Tudan2(n. 29 noiembrie 1947, București - d. 26 mai 2005, București). Nume la naştere Dumitru Tunsoiu. Basist şi solist vocal al grupului Roşu şi Negru. A început Conservatorul la Bucureşti şi l-a terminat la Iaşi. Obsesia întregii sale activităţi muzicale a reprezentat-o opera rock, astfel că în 1970 face naveta Iaşi–Bucureşti pentru a pregăti, alături de grupul fraţilor Ureche, Metronom, un spectacol psihedelic, intitulat Sinestezie, pentru care a obţinut Premiul I la Festivalul Club A. În 1974 revine la Roşu şi Negru. Succese: „Imnul copiilor“, „Pădurea l-a gonit“, „Pastorala“, „Oameni de zăpadă“, „Bumerangul“. A obţinut premiul I şi premiul presei la Festivalul Şlagărului de la Dresda, 1984.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 75 de ani
30.11.1811 Hasdeu (Hâjdu), Alexandru - filosof, academicianHasdeu-Alexandru(30.11.1811, Miciurineţ, azi în Ucraina – 9.11.1872, Cristineşti, Hotin, azi în Ucraina) Scriitor. Tată al lui B. P. H. A studiat la Seminarul Teologic din Chişinău, apoi la Facultatea de Drept a Universităţii din Harkov. În 1830 sunt publicate primele sale scrieri filosofice – Despre calitatea Poeziei Divine şi Despre scopul filosofiei în revista Moscovită Vestnik Evropî. În 1840 rosteşte un renumit discurs în faţa absolvenţilor şi personalului pedagogic de la şcoala judeţeană din Hotin – Suvenire de cele trecute, idee de cele de faţă şi arătare de cele viitoare ale Moldaviei, tradus imediat în română de Constantin Stamati. În 1860, în Foiţa de istorie şi literatură, apare lucrarea sa Notiţă asupra operei lui Cantemir Voievod. În 1866 este ales membru fondator al Societăţii Filologice Române. A adus o contribuţie importantă la unificarea principatelor române, în special prin discursurile din 1837 şi 1840. Discursul din 1837, publicat în 1838 la Braşov şi în 1839 la Bucureşti, a fost piatră de temelie a unificării principatelor la 24 ianuarie 1859. Prin scrisoarea „Epistolă către români“ (publicată la 2 ianuarie 1859) defineşte elementul-cheie al „mesianismului românesc“, denumit şi „şcoala basarabeană“, prin care dovedeşte participarea inteligentă (şi de multe ori hotărâtoare, ca în 1918) a basarabenilor la actul de întregire a neamului românesc. Membru fondator al Academiei Române (1866) şi membru de onoare (1870).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 211 de ani
30.11.1844 Climescu, Constantin - matematician, academicianConstantin-Climescu2(30.11.1844, Bacău – 6.08.1926, Iaşi) Matematician. A studiat la Academia Domnească şi la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, apoi la Şcoala Normală Superioară din Paris, obţinând în 1870 licenţa în matematică şi în ştiinţe fizice. După revenirea în România a fost numit, în septembrie 1871, profesor la Catedra de geometrie analitică şi trigonometrie sferică a Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, până la data de 1 aprilie 1909, când s-a pensionat. A îndeplinit funcţia de decan al Facultăţii de Ştiinţe, apoi pe cea de rector al Universităţii Al.I. Cuza din Iaşi în perioada 1901–1907. În paralel, între 1884 şi 1898 a fost profesor şi la Şcoala Normală Superioară din Iaşi, înfiinţată în 1874 cu scopul de a pregăti cadre didactice pentru învăţământul secundar şi primar. În 1883 a fondat revista Recreaţii ştiinţifice, fiind apoi principalul ei susţinător. De asemenea, a fost şi membru în colegiul de redacţie al Gazetei matematice. A îndeplinit funcţia de primar al municipiului Iaşi în 1921. Este autorul unei serii de manuale foarte utilizate în epocă: Algebră (1887) pentru licee şi candidaţi la bacalaureat, Curs de aritmetică raţională (1890) pentru licee, Geometrie elementară (1891) pentru cursul secundar, Geometrie analitică (1898) şi altele. Ca o recunoaştere a meritelor sale didactice şi ştiinţifice a fost ales membru corespondent al Academiei Române (1892).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 178 de ani
30.11.1863 Erbiceanu, Vespasian - jurist, academician(30.11.1863, Bucium, Iaşi – 28.12.1943, Bucureşti) Jurist. Fiu al lui Constantin E. A studiat Filosofia şi Teologia la Kiev şi Dreptul la Iaşi. A fost prim-preşedinte al Curţii de Apel din Chişinău. A întemeiat la Chişinău publicaţia Cuvântul dreptului (1918–1930). Lucrări: Evoluţiunea morală, 1891; Concepţia sociologică a Dreptului penal, 1898; O nouă concepţie a dreptului de proprietate al imaginei. Studiu juridic, 1904; Legiuiri locale basarabene. Istoric, texte şi jurisprudenţe, 1921. A fost ales membru corespondent al Academiei Române (la 30 mai 1932) şi consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.cetateadescaun.ro/produs/vespasian-erbiceanu-1865-1943-studiu-monografic/ 159 de ani
30.11.1873 Dimo, Nicolae - pedolog, profesor, academician(30.11.1873, Orhei, Basarabia – 1959, Chişinău)Pedolog. Aromân ca etnie. A absolvit Institutul Agricol de Silvicultură din Novo-Aleksandrovsk. Specializat în geologie-mineralogie. A fost profesor la Universitatea de Stat din Chișinău. Director al Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Ameliorare al filialei moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a URSS. A pus bazele cunoştinţelor contemporane cu privire la repartizarea geografică a solurilor în Asia Mijlocie, regiunile de lângă Volga, depresiunea din jurul Mării Caspice, a unui şir de raioane ale Georgiei şi Azerbaidjanului sovietic. A delimitat un tip nou genetic de sol – beloziom. A studiat complexitatea şi discontinuitatea învelişului de sol din zona de semideşert, a elaborat metode originale de cartare a lor şi de reprezentarea profilurilor pedo-geomorfologice. A elaborat clasificarea şi nomenclatura solurilor saline. A lansat ideea de construire a canalului Karakum (Turkmenistan). Membru al Academiei de Ştiinţe Agricole a URSS.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2012/12/06/dimo-nicolae-agrolog-agronom/ 149 de ani
30.11.1906 Haimovici, Mendel - matematician, mecanician, academician(30.11.1906, Iaşi – 30.03.1973, Iaşi)Matematician şi mecanician. A absolvit Facultatea de Ştiinţe, Secţia matematică, la Universitatea din Iaşi. S-a specializat în Italia cu T. Levi-Cività. Profesor de mecanică la Universitatea din Iaşi. A organizat Institutul de Matematică al Academiei din Iaşi, al cărui prim director al fost (1950–1973). Contribuţii în domeniul geometriei, al ecuaţiilor diferenţiale cu derivate parţiale şi al teoriei integrării sistemelor Pfaff. Membru titular al Academiei Române (1963).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.ziare.com/ziare-iasi/stiri-actualitate/mendel-haimovici-matematician-5829763 116 de ani
30.11.1930 Bantaş, Andrei - anglist(30.11.1930, Iaşi – 27.01.1997, Bucureşti)Anglist. A absolvit engleza la Universitatea din Bucureşti, unde a fost apoi profesor. Preşedinte al Uniunii Profesionale a Interpreţilor şi Traducătorilor (1994–1997), membru a numeroase asociaţii internaţionale de lingvistică aplicată. A lăsat 40 de dicţionare (cu 60 de reeditări) anglo-române şi poliglote, 30 de cursuri universitare de limba şi literatura engleză, studii monografice despre autori anglo-americani. A tradus în jur de 160 de volume de proză din autori englezi şi americani, după cum a şi tradus în engleză numeroşi scriitori români.Lucrări: Mic dicţionar englez-român, 1971, reeditare 1997; Dicţionar englez-român, 75 000 de cuvinte, 2004.A tradus din: A.J. Cronin, Samuel Butler, W.S. Maugham, Isaac Asimov, Howard Fast, H.G. Wels, Thomas Hardy, Oscar Wilde, A. Conan Doyle, Charles Dickens, Robert Anderson, Christopher Malrowe, W. Shakespeare, Tennessee Williams, H. Ogden, Arthur Koestler ş.a. Din română în engleză a tradus din: Mihai Eminescu, împreună cu Leon Leviţki, 1978 (Premiul Uniunii Scriitorilor), Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura, Urmuz, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Marin Sorescu, D.R. Popescu ş.a.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://andreeasion.wordpress.com/tag/andrei-bantas/ 92 de ani
30.11.1943 Banciu, Paul Eugen - prozator, eseist(30.11.1943, Botoşani)Prozator şi eseist. Nepot al lui Axente B. A absolvit liceul la Alba Iulia, Artele Plastice la Timişoara, Filosofia la Cluj. Secretar general de redacţie al revistei Orizont (1972–2003), director al Bibliotecii Judeţene Timiş.Lucrări: Casa Ursei Mari, debut, Premiul Uniunii Scriitorilor, 1978; Reciful, 1979; Sărbătorile, 1981; Zigguratul, 1982; Mu, vol. I 1986, vol. II 1989; Casa de pânză, 1995; Demonul discret, 1996; Noaptea strigoilor, 1996; Picătura de cucută, 1997; Remora, 1998; O călătorie cu aeroplanul peste muntele erodat, 1999; Marii fericiţi, 2000; Infinitul rău, 2001; Grădina lui Epicur, 2003. Distins cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, 2002.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.uniuneascriitorilortm.ro/content/banciu-paul-eugen 79 de ani
30.11.1946 Afanasiu, Gavril - baritonnume la naştere Athanasiu (1879, Chişinău – 30.11.1946, Chişinău)Bariton. A studiat muzica la Chişinău cu Berezovski, apoi la Petersburg cu Antonio Cotogni, care l-a chemat şi la clasa lui de la Academia Santa Cecilia din Roma. A avut o carieră strălucită în Europa (Pezaro, Livorno, Spoleto, Orvieto, Mirandelo, Gustelo, Parma, Genova, Nisa, în Germania, Spania şi în Brazilia). În Rusia a cântat pe scena Teatrului Mariinskii din Petersburg şi Bolşoi Teatr din Moscova (alături de Feodor Şaliapin). Între 1932 şi 1936 activează la Bucureşti, la Conservatorul privat Egizio Massini. Revine la Chişinău la Conservatorul de Stat. A avut printre elevi pe Maria Cebotari, Elena Bocşan, Tamara Ciobanu, Nicolae Arnăut ş.a.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2013/02/13/cintaretul-gavril-afanasiu/ 76 de ani
01.12.1892 Petrescu, Cezar - prozator, ziaristCezar-Petrescu (n. 1 decembrie 1892, Cotnari, Iași - d. 9 martie 1961, București) Fiu de inginer. Studii de drept. Debutează ca elev la Sămănătorul (1907), cu nuvela Scrisori. Editează revista social-politică Hiena (1919). E redactor la cotidienele: Adevărul; Dimineaţa; Bucovina. A fost iniţiatorul (1921) şi conducătorul timp de 3 ani al revistei Gândirea. Aici publică lucrările cuprinse în primul său volum, Scrisorile unui răzeş (1922). Ales deputat în Parlament (1928), va fi directorul ziarului oficios România. Opera literară cuprinde nuvele, romane, cărţi pentru copii. Proza lui stă sub semnul unei formule semănătoriste. Cel mai bun roman, Întunecare (1921), e o frescă a societăţii româneşti din timpul primului război mondial, surprinzând drama unei generaţii. El aduce în scenă un personaj tipic al literaturii române, acela al inadaptabilului. Alte romane, Comoara regelui Dromichet (1931) şi Aurul negru (1932), cuprind imaginea satului patriarhal invadat de capitalismul în ascensiune. Calea Victoriei (1929) este romanul unor destine observate în mijlocul unei metropole decăzute. A scris excelente cărţi pentru copii: Fram, ursul polar (1932); Omul de zăpadă (1945); Neghiniţă (1949). Alte opere: La Paradis general (1930); Duminica orbului (1934); Greta Garbo (1932); Omul care şi-a găsit umbra (1928); Romanul lui Eminescu: Luceafărul, Nirvana, Carmen, Saeculare. 130 de ani
01.12.1898 Ghiulai, Constantin - inginerGhiulai-Constantin(1.12.1898, Uleşti, jud. Ialomiţa – 23.09.1976, Bucureşti) Inginer (transporturi). A început Institutul Electrotehnic din Bucureşti în 1918, dar a fost mobilizat şi trimis în Basarabia. A devenit subofiţer activ în artilerie. Trimis la Versailles pentru şcoala de ofiţeri tehnici în specialitatea tancuri, unde a terminat ca şef de promoţie şi a concurat pentru o bursă de studii la Politehnică. A absolvit Electromecanica la Bucureşti. A organizat, condus şi dezvoltat Serviciul Motorizări din Direcţia Tehnică a Ministerului Înzestrării Armatei (1935–1946), în conexiune cu uzine din Germania şi Cehoslovacia. În perioada războiului a fost numit responsabil-coordonator al proiectării, experimentării, organizării fabricaţiei şi realizării tractorului rapid cu şenile DT-1 pentru artilerie, în colaborare cu uzinele Rogifer, Reşiţa şi Ford. În august 1946, la cerere, i s-a aprobat trecerea în rezervă cu gradul de colonel-inginer. A lucrat în Ministerul Metalurgiei, ca şef al Secţiei standardizare, control tehnic şi documentare din Direcţia Siderurgiei, unde a participat, printre altele, la elaborarea primelor circa 150 de proiecte de STAS-uri privind fontele şi oţelurile. A organizat, pe baze moderne, serviciile de control al calităţii fabricaţiei în cele circa 30 de întreprinderi siderurgice subordonate în acel timp Direcţiei Siderurgiei. În ianuarie 1952 a fost transferat din Ministerul Metalurgiei la Academia Tehnică Militară. Din 1940 a fost şi profesor la Facultatea de Mecanică a Politehnicii din Bucureşti (specialităţile automobile şi tractoare, automobile şi tancuri). A avut o contribuţie importantă la realizarea primelor autocamioane româneşti.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 124 de ani
01.12.1934 Radoff, Ştefan - actorStefan-Radof2(n. 1 decembrie 1934, comuna Buftea, județul Ilfov - d. 28 martie 2012, București) Actor. Bulgar din Basarabia, Ismail, după tată. Arestat în 1953, condamnat politic de Tribunalul Militar din Bucureşti la doi ani muncă silnică la Canal. A fost conferenţiar la Academia de Teatru şi Film (1990–1994) şi profesor la Academia de Artă, Universitatea Hyperion, actor la Teatrul Nottara. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1991 şi al AFDPR. A dat viaţă multor personaje (roluri principale) din dramaturgia naţională şi universală, clasică, modernă şi contemporană, în teatru, în cinematografie, televiziune şi la radio. A lucrat cu cei mai importanţi regizori. A jucat la Paris, Köln, Lisabona, Nancy, Copenhaga, Helsinki, Praga, Bratislava, Belgrad, Atena, Salonic, Budapesta, Moscova, Sankt Petersburg, Luxemburg, Sofia şi Plovdiv, Ciudad de México, Guanahato, Morelia şi Vera Cruz etc. Laureat al mai multor premii din ţară şi străinătate: Premiul ATM şi al criticii teatrale în 1980, 1982, 1984, 1986; laureat al Festivalului de Film de la Lucarno cu filmul Prea mic pentru un război atât de mare; laureat al festivalurilor de teatru de la Nancy, 1969; Arhus, Danemarca, 1970; Guanahato, Mexic, 1978. În 2004 a fost distins cu Ordinul Steaua României în grad de Cavaler de preşedintele României.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 88 de ani
01.12.1934 Filip, Emil - critic literar(1.12.1934, Toracul Mare, Banatul Sârbesc) Critic literar. A absolvit secţia reală a Liceului Român din Vârşeţ, apoi Facultatea de Filosofie şi Limba română a Universităţii din Belgrad. Profesor la Liceul Român din Vârşeţ, a predat şi la Şcoala Normală, apoi la Şcoala Superioară Pedagogică din Zrenjanin. Din 1981 profesor la Catedra de limba şi literatura română a Facultăţii de Filosofie din Novi Sad, apoi profesor la Facultatea de Ştiinţe Tehnice din Zrenjanin. Membru fondator, secretar şi apoi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina. A condus Revista Lumina (Trustul Libertatea). Lucrări: manuale – Limba română contemporană; Teoria literaturii; Gramatica limbii române pentru clasa a IV-a; ghid de conversaţie O călătorie prin România, coautor alături de Tănasie Iovanov; critică literară – Tiha metafizika postojanja (despre poezia lui Radu Flora). A tradus din sârbă, slovenă şi macedoneană (aromână) eseuri, critică literară şi versuri (S. Janevski, J. Kaštelan, D. Maksimović, Vesna Parun, T. Ujević etc.), precum şi cartea profesorului său de la Belgrad, Momcilo Savić, Funcţiile de bază ale aoristului sârbesc şi ale perfectului românesc în lumea limbilor romanice şi balcanice.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 88 de ani
01.12.1993 Budişteanu, Ionuţ - informatician, cercetător, inventator(n. 1 decembrie 1993, Râmnicu Vâlcea) De la 11 ani, a început să fie pasionat de software şi algoritmi de programare (inteligenţa artificială ş.a.); începând cu clasa a V-a, participă la toate competiţiile din domeniul IT-ului, fie acestea naţionale, internaţionale, olimpiade sau concursuri. Printre realizările sale: schema complexă de anti-piratare a unui software, implementată în proiectul YahooPass, viruşii şi „caii troieni” realizaţi de el pentru baza de date americană MegaSecurity etc. A primit, până acum, 25 de distincţii - premii I şi ll, pentru performanţe în acest domeniu. Lucrează în limbaje de programare avansate, precum Delphi, Pascal şi C, cu ajutorul cărora a creat numeroase softuri, utilitare sau educaţionale. A alcătuit programe care pot fi folosite pentru accesul la distanţă al unui calculator, util în supravegherea unui copil sau care au capacitatea de a recunoaşte scrisul de mână, chipurile sau vocile, program care recunoaşte (în proporţie de 70%) spunerea adevărului; program folosit pentru localizarea calculatoarelor furate, programul “Control Education” – pentru E-LEARNING la distanţă etc. În 2010, Ionuţ Budişteanu a fost premiat la Olimpiada Internaţională a Invenţiilor Informaticii din Statele Unite şi a obţinut admiraţia celei mai mari asociaţii informatice la nivel internaţional: Association for Computing Machinery. Softul pentru care a fost premiat în SUA este capabil să facă predicţii la bursă, la meteo, să recunoască amprentele sau vocea. Pentru ridicarea premiului, Ionuţ a fost invitat în luna iunie 2010 la Festivitatea de premiere organizată în San Francisco, „un eveniment echivalent Premiilor Nobel, dar în domeniul calculatoarelor”, după aprecierea tânărului cercetător. A fost cunoscut, recunoscut şi admirat de mari programatori de limbaje de programare, directori de la IBM, Google, Microsoft, cei care reprezintă industia de IT şi cercetarea în programare. Între 8-12 decembrie 2010, a participat, ca invitat, la o conferinţă organizată de Google la Zurich. Este membru al Clubului de Excelenţă şi bursier al Fundaţiei „Dan Voiculescu” pentru Dezvoltarea României. (www.fundatiadanvoiculescu.ro şi „Viaţa Vâlcii”, anul XIV, nr. 4031/7 decembrie 2010, pag. 1). Pe site-ul său Ionuț amintește că : - În mai 2013 la Intel International Science and Engineering Fair în Phoenix, Ionuț a câștigat marele premiu, Gordon E. Moore costând în 75,000$ pentru un proiect despre mașini fără șofer. - A fost nominalizat de către revista TIME magazine ca unul dintre cei mai influenți tineri ai lumii in 2013. - Este membru la ceea mai mare asociatie de calcultoare ACM și ceea mai prestigioasa asociație profesională pentru avansul tehnologiei IEEE. Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://0-100.ro/2013/05/27/ionut-budisteanu-elevul-care-construieste-sistemul-prin-care-automobilul-se-poate-conduce-singur-am-primit-propuneri-de-la-google-si-tesla-motors-insa-ma-intereseaza-sa-studiez-la-universitatea-buc/ 29 de ani
02.12.1871 Florescu, Th. Ion - jurist, om politic(n. 2 decembrie 1871 - d. 1950).Jurist și om politic român. S-a născut la Râmnicu Vâlcea. A efectuat cursurile liceale la Bucureşti, după care a urmat cursurile Fa­cultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. A fost delegat de studenţii Universităţii din Bucureşti ca unul dintre cei 10 reprezentanţi ai lor - cunoscuţi în epocă sub numele de decemviri, care au prezentat opiniei publice franceze Memorandumul tinerimii române în legătură cu persecuţiile suferite de transilvăneni. A fost decan al baroului Bucureşti. A fost membru al PC şi PNL. A făcut parte din grupul oamenilor politici care au plecat în Franţa pentru a milita împotriva păcii umilitoare impuse României de Puterile Centrale. În momentul în care Ionel Brătianu a ajuns şef al guvernului, la 19 ianuarie 1922, a obţinut portofoliul Justiţiei. A contribuit decisiv la elaborarea Constituţiei din 1923. În 1929 s-a desprins de liberali şi a format gruparea „Omul liber”, transformată, în 1931, în Partidul Democrat Liberal. Spre sfârşitul anului 1934 a renunţat la cariera politică şi a intrat în diplomaţie, fiind numit însărcinat diplomatic clasa I la Madrid, unde a rămas până la izbucnirea războiul civil din Spania. Revenit în ţară, nu a mai activat în viaţa politică. În iunie 1950 a fost arestat de securitatea comunistă. A decedat în acelaşi an la Jilava. Jean Th. Florescu a desfăşurat şi o bogată activitate publicistică şi literară.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:https://evenimentvalcean.ro/valcenii-si-marea-unire/3-jean-th-florescu/ 151 de ani
02.12.1872 Petraşcu, Gheorghe - pictor, academicianPetrascu-Gheorghenume la naştere Gheorghe Petrovici (20.11/2.12.1872, Tecuci – 1.05.1949, Bucureşti) Pictor. Familie de bulgari la origine. Şi-a făcut primele studii la Academia de Belle-Arte din Bucureşti. La recomandarea lui Nicolae Grigorescu primeşte o bursă pentru a se perfecţiona în străinătate. După scurt timp petrecut la München, pleacă la Paris, unde se înscrie la Academia Julian şi lucrează în atelierul lui Bouguereau (1899–1902). De la prima sa expoziţie personală la Ateneul Român (1900), este remarcat de scriitorii B. Şt. Delavrancea şi Alexandru Vlahuţă, care îi cumpără câte o lucrare. Pictează peisaje, atât în ţară (Sinaia, Târgu Ocna, Câmpulung-Muscel), cât şi în Franţa (Vitré, Saint-Malo), Spania (Podul San Martin din Toledo) şi mai ales în Italia (Veneţia, Chioggia, Napoli). În peisajele sale lumina nu şterge contururile ca la impresionişti, dimpotrivă, arhitecturile rectilinii se impun printr-o impresie de soliditate. A avut numeroase expoziţii personale, între 1903 şi 1923 la Ateneul Român, apoi la Căminul Artei (1926–1930), culminând cu cele două retrospective de la Sala Dalles din anii 1936 şi 1940. A participat la Bienala de la Veneţia (1924, 1938 şi 1940). A primit Marele Premiu al Expoziţiei Internaţionale din Barcelona (1929) şi al celei din Paris (1937). Membru al Academiei Române (1949).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 150 de ani
02.12.1894 Andricu, Mihail - compozitor, academicianAndricu-Mihai(2.12.1894, Bucureşti – 4.03.1974, Bucureşti) Compozitor. A absolvit Conservatorul la Bucureşti ca elev al lui Alfonso Castaldi, apoi Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Profesor la Universitatea de Muzică din Bucureşti (i-a avut elevi pe Ştefan Niculescu, Dumitru Capoianu, Aurel Stroe ş.a.). Avea mari deschideri culturale (muzică de jazz, muzica nouă), ceea ce i-a adus necazuri. În ciuda acestui fapt, trebuie considerat spiritul modernizator al perioadei socialiste, iniţiatorul unui proces de resincronizare a muzicii româneşti cu standardele muzicii universale. Distins cu: Premiul de compoziţie George Enescu în 1924, Premiul Robert Cremer în 1931, Premiul Anhauch în 1932, Premiul Academiei Române în 1949, Ordinul Meritul Cultural. Membru al Société Française de Musicologie din Paris, al Academiei Române (exclus 1959, apoi reprimit), membru şi vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor (exclus, apoi reprimit).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 128 de ani
02.12.1898 Abern, Martin - om politicAbern-MartinMartin Abramowitz (2.12.1898, Iaşi – 1949, New York) Om politic. Autodidact. Troţkist ca opţiune politică. A plecat în SUA, la Minesotta, în 1903. A refuzat să lupte în armata americană în Primul Război Mondial. A fost unul dintre fondatorii Partidului Socialist al Americii, Partidului Comunist American, Ligii Comuniste pentru America. Expulzat din mişcarea politică americană pentru continuarea liniei troţkiste (1928), a fondat Partidul Socialist al Muncitorilor (1938), devenit Partidul Muncitorilor în 1940.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 124 de ani
02.12.1935 Labiș, Nicolae - poet, ziaristNicolae-LabisFiu al învăţătorilor Eugen şi Profira Labiş din satul Văleni - Poiana Mărului din fostul judeţ Baia. A urmat clasele primare chiar cu mama sa şi a început să compună poezii copilăreşti şi mici povestiri încă de prin 1943. În anul 1945 familia Labiş se stabileşte în comuna învecinată, Mălini, după întoarcerea din refugiu de la Văcarea, jud. Muscel. În 1947 se înscrie la Liceul Nicu Gane din Fălticeni. În 1950 debutează în ziarul Zori de zi din Suceava, participă la Conferinţa tinerilor scriitori moldoveni, la Iaşi, şi e remarcat, între mulţi alţii, de profesorul Constantin Ciopraga care-l sfătuieşte să-şi continue studiile secundare în capitala Moldovei, ceea ce se şi întâmplă în anul următor, 1951. Acum are loc adevăratul debut în revistele literare Viaţa Românească şi Gazeta literară, salutat şi elogiat de Eugen Jebeleanu şi alţi poeţi ai vremii. În anul 1952 se înscrie la Şcoala de literatură Mihai Eminescu din Bucureşti unde-i are colegi şi pe buzoienii Ion Gheorghe şi Ion Băieşu. Devine redactorul secţiei de poezie al revistei şcolii, Anii de ucenicie, audiază prelegerile unor personalităţi ca Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Camil Petrescu, tipăreşte poezii în mai toate periodicele vremii. La terminarea şcolii, în 1954, devine redactor la Contemporanul, apoi la Gazeta literară. Se înscrie şi la Facultatea de filosofie, dar o abandonează după numai un semestru. În anul 1954, Viaţa Românească îi publică poemul Moartea căprioarei, iar în anul următor, Rapsodia pădurii, Gazeta literară şi Contemporanul îi publicau ciclul Sadoveniene. Anul 1956 înseamnă debutul editorial. La Editura Tineretului i se tipăresc volumele Primele iubiri şi Puiul de cerb, care-l consacră drept cel mai reprezentativ poet al generaţiei sale. Se afla în pregătire volumul Lupta cu inerţia care va apărea postum sub îngrijirea prietenului Gheorghe Tomozei. Într-o perioadă când până și activitatea poetului era monitorizată de sistemul de securitate al vremii, fiind considerată periculoasă, în noaptea de 9-10 decembrie 1956 este victima unui accident de tramvai, în faţa spitalului Colţea din Bucureşti. Cu toate îngrijirile date, Labiş își sfârșește viața în "cea mai lungă noapte a acelui an", 21-22 decembrie 1956, noaptea solstiţiului. În agonie, pe patul spitalului, el i-a dictat prietenului Aurel Covaci, poemul testament "Pasărea cu clonţ de rubin". 87 de ani
02.12.1936 Popescu, Mitică - actor(2.12.1936, Bucureşti)Actor. A absolvit IATC la Bucureşti. Soţ al actriţei Leopoldina Bălănuţă. Lucrează la Teatrul Mic din Bucureşti.Roluri în teatru: Philadelphia eşti a mea de Brian Friel, 1973; Galileo Galilei de Bertolt Brecht, 1975; Dosarul Andersonville de Saul Levitt, 1976; Emigranţii de Sławomir Mrozek, 1977; Să îmbrăcăm pe cei goi de Luigi Pirandello, 1978; Maestrul şi Margareta de Mihail Bulgakov, 1980; Nişte ţărani de Dinu Săraru, 1981.Roluri în film: Zidul (1974); Tănase Scatiu (1975); Gustul şi culoarea fericirii (1978); Clipa (1979); Vânătoarea de vulpi (1980); Saltimbancii (1981); Un Saltimbanc la Polul Nord (1982); Fram (Serial TV, 1983); Emisia continuă (1984); Fapt divers (1984); Căsătorie cu repetiţie (1985); Trenul de aur (1987); Moromeţii (1987); Un studio în căutarea unei vedete (1988); Drumeţ în calea lupilor (1988); Miss Litoral (1990); Rămânerea (1992); Rosenemil (1993); Turnul din Pisa (2002); Dulcea saună a morţii (2003); Lotus (2004); Cel mai iubit dintre pământeni; Sistemul nervos (2005). Premiul UNITER pentru întreaga activitate, 2009.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://jurnalul.antena3.ro/calendar/de-ziua-ta-mitica-popescu-actor-730077.html 86 de ani
03.12.1860 Dragalina, Ioan, comandant militarDragalina-Ioan(3.12.1860, Caransebeş – 24.10.1916, Bucureşti) Comandant militar. Tată al lui Corneliu D. A absolvit Academia Militară la Timişoara şi Viena. În 1887 a trecut graniţa în România şi a militat pentru unirea Banatului cu ţara. În 1916 a fost comandantul Diviziei 1 Turnu Severin. În acelaşi an a primit comanda Armatei I şi a plecat să lupte în linia I, fiind rănit în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a culoarului Timiş.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 162 de ani
03.12.1873 Bărbulescu, Ilie - lingvist, filolog, profesor, academician(3.12.1873, Bucureşti – 5.06.1945, Iaşi) Lingvist şi filolog. A absolvit Literele şi Filosofia la Bucureşti, s-a specializat la Zagreb, Praga, Leipzig, Viena, Berlin. Subdirector al Arhivelor Statului din Bucureşti, profesor la Universitatea din Bucureşti, unde a înfiinţat Catedra de slavistică (1905), apoi profesor la Universitatea din Iaşi. Lucrări: Studii privitoare la limba şi istoria românilor, 1902; Vechile relaţii ale principatelor Române cu Croaţia, 1903; Românii faţă de sârbi şi bulgari, 1905; Gramatica paleoslovenică în legătură cu limba şi textele româneşti, 1919. Membru al Academiei Regale de Ştiinţe din Belgrad, al Societăţii Eleno-Latine din Roma, membru corespondent al Academiei Române, 1908.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 149 de ani
03.12.1891 Han, Oscar - sculptorOscar-Han(3.12.1891, Bucureşti – 14.02.1976, Bucureşti) Sculptor. A absolvit Academia de Belle Arte din Bucureşti şi a lucrat apoi în atelierul lui Dimitrie Paciurea. A fost membru al Grupului celor Patru, alături de N. Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato. A participat la saloanele oficiale din Bucureşti, Veneţia, Anvers, Paris, Haga, Amsterdam, Barcelona. Lucrări: Dante, Iorga, Pârvan, Eschil, Sofocle, Eminescu, Tonitza, Anghel Saligny, Mircea cel Bătrân, Mihail Kogălniceanu, Constantin Brâncoveanu. Maestru Emerit al Artei.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 131 de ani
03.12.1945 Barbăneagră, Alexei - jurist(3.12.1945, Ananiev, Ucraina)Jurist. A absolvit Dreptul la Universitatea de Stat din Chişinău. Specializare în drept penal la Institutul Unional pentru Studierea Cauzelor Criminalităţii şi Elaborarea Metodelor de Prevenţie de la Moscova. Profesor la Universitatea Liberă Internaţională din Chişinău. Membru al Curţii Supreme de Justiţie, ministru al Justiţiei (1990–1994). Autorul Legii Organizării Judiciare, al Legii Notariatelor. Director al Centrului de Drept al Avocaţilor din Moldova.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://agora.md/stiri/7034/alexei-barbaneagra-strategia-de-aparare-a-r-moldova-este-epuizata--in-mare-parte--este-necesara-modificarea-mai-multor-legi- 77 de ani
03.12.1950 Anton, Ion - scriitor(3.12.1950, Ghelăuza, rn. Străşeni, Republica Moldova)Scriitor. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Chişinău. Şef de secţie la săptămânalul Literatura şi Arta. Redactor-şef la revista pentru copii şi tineret Florile dalbe.Lucrări: Vamă pentru speranţă (1983); Dincolo de formule (1984); Bună dimineaţa, ziuă ! (1985); Viitorul ca moştenire (1992); Garderoba veselă (1988); Rondelurile călătorului (1997); Zodia Zimbrului (1991); Mâine va fi ieri (2002); Cuibul soarelui (2003); Necuprinsul punctului (2005). Distins cu Medalia Meritul Civic. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi din România, membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.ion-anton.com/ 72 de ani
04.12.1884 Cartojan, Nicolae - istoric literar, academicianNicolae-Cartojan2(4.12.1884, Călugăreni-Uzunu, jud. Ilfov – 20.12.1944, Bucureşti) Istoric literar. A absolvit Literele la Bucureşti şi a fost profesor al Universităţii din Bucureşti, unde a predat literatura română veche. A cercetat exhaustiv manuscrisele Bibliotecii Academiei (peste cinci mii) şi a descoperit versiuni necunoscute ale cărţilor populare, scriind Cărţile populare în literatura românească, 1929–1938. A scris şi o Istorie a literaturii române vechi, 3 vol., 1940–1944. S-a remarcat ca un excelent medievist, scriind studii de literatură comparată. A condus colecţia Clasicii români comentaţi, peste patruzeci de volume, revista Cercetări literare, 5 vol., 1934–1943, şi Colecţia de literatură română veche, 3 vol., 1942–1944. Îi aparţin numeroase studii în limba franceză: Fiore di virtù dans la littérature roumaine (Fiore de virtù în literatura română), 1928; Les premières éléments occidentaux dans la littérature roumaine (Primele elemente occidentale în literatura română), 1934; Le modèle français de l’Erotocritos (Modelul francez al Erotocritului), 1936. Membru al Academiei Române (1941) şi al Academiei de la Harvard (The Medieval Academy of America, 1929).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 138 de ani
04.12.1929 Berger, Wilhelm Georg - compozitor, muzicolog, violonist, dirijor, academicianBerger-Wilhelm-Georg(4.12.1929, Rupea/Reps, jud. Braşov – 8.03.1993, Bucureşti) Compozitor, muzicolog, violonist şi dirijor. German ca etnie. A absolvit Conservatorul la Bucureşti şi a făcut studii de vioară şi violă cu Cecilia Niţulescu-Lupu, Anton Adrian Sarvaş şi Alexandru Rădulescu. A fost mai mulţi ani violonist la Filarmonica de Stat din Bucureşti şi membru al Cvartetului de coarde al Uniunii Compozitorilor din România. Lucrări: de muzicologie – Muzica simfonică barocă clasică, 1967; Cvartetul de coarde la Reger şi Enescu, 1979; compoziţii – 11 simfonii, două concerte pentru vioară şi orchestră, sonate, lieduri. A primit Premiul G. Enescu şi Premiul Ciprian Porumbescu ale Academiei Române. Membru corespondent al Academiei Române (1991).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 93 de ani
04.12.1944 Bibicu, Ion - inginer electronist, academician(4.12.1944, com. Unirea, fostă Osmanu, jud. Brăila)Inginer electronist. A absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Institutului Politehnic din Bucureşti. Cercetător la Institutul de Fizică Atomică. Contribuţii în domeniul fizicii experimentale. A inventat un prototip de analizor pentru determinarea caseritei, a realizat un polarimetru Mössbauer. Membru al Societăţii Române de Fizică, membru al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, membru al Academiei de Ştiinţe din New York.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://centruldecalcul.ro/astr/dr-ing-ion-bibicu/ 78 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clouds
Detalii : cer acoperit de nori
Temperatura : 2 0C
Presiunea atmosferică : 1.022 bari
Umiditatea : 86 %
Viteza vântului : 2 m/s
Informații de la ora : 00:18:57

JosSus


© Calendare românești | 2022 | All Rights Reserved | This Week | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim cookies așa cum este detaliat pe pagina -> Politica de confidențialitate... Din motivele enunțate pe această pagină am reușit să asigurăm protecția datelor dumneavoastră.

Doar dacă sunteți de acord vă invităm să continuați vizitele pe acest site.

X