Romanian cards
Calendare romanesti
Calendare romanesti

Iancu de Hunedoara Voievod al Transilvaniei

În latină Ioannes Corvinus, în maghiară Hunyadi János, în germană Johann Hunyadi (~1387, Cluj – 11 august 1456, Zemun). A fost și Guvernator al Ungariei. Și-a dedicat viaţa luptei antiotomane. S-a concentrat asupra apărării Dunării pornind majoritatea acțiunilor din Timișoara. A murit de ciumă la Zemun, după bătălia Belgradului. A fost şi ban al Severinului, iar teritoriul pe care l-a controlat era, în chip ideal, ca aspiraţie, o "Ungrovlahie", un spaţiu creştin.

Mihai Eminescu Ultimul mare poet romantic

(15.01.1850, Ipoteşti, jud. Botoşani – 15.06.1889, Bucureşti) Poet, jurnalist, filosof, bibliotecar, inspector şcolar, figurant, sufleur. Ziua de naștere a lui Mihai Eminescu este Ziua Culturii Naționale în Republicile România și Moldova.

Ilie Năstase Tenisman

(n. 19.07.1946, Bucureşti) A început să joace tenis ca adolescent, fiind campion naţional la categoriile de vârstă: 13–14 ani (1959), 15–16 ani (1961), 17–18 ani (1963, 1964). A făcut parte din categoria Master la simplu în 1971 (Paris), 1972 (Barcelona), 1973 (Boston), 1975 (Stockholm). A câştigat turnee la simplu în 1976 (Cannes, Travemunde), 1968 (Gauhati, Madras, New Delhi, Viareggio), 1969 (Travemunde, Madras, New Delhi, Barranquilla, Coruna, Budapesta, Denver), 1970 (Salisbury, Roma), 1971 (Omaha, Richmond, Hampton, Nisa, Monte Carlo, Baastad, Wembley, Stockholm, Istanbul), 1972 (Omaha, Nisa, Monte Carlo, Forest Hills, Baltimore, Madrid, Toronto, South Orange, Seattle), 1973 (Roma, Roland Garros). A fost câştigător la dublu mixt în 1970 (Roland Garros şi Wimbledon cu Rosemary Casals), 1972 (Wimbledon cu Rosemary Casals), şi dublu masculin 1975 (Wimbledon cu Jimmy Connors). A fost câştigător al Marelui Premiu MILTF în 1972 şi 1973. În total a jucat 146 de meciuri de Cupă Davis sub drapelul României. Este singurul român inclus în International Tennis Hall of Fame (în 1991).

Vlad Ţepeş Domnitor

(n. noiembrie/decembrie 1431 - d. decembrie 1476), denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în: 1448, 1456-1462 și 1476. A reușit pentru scurt timp să obțină independența Țării Românești, înfrângând o armata turcă aproape de 10 ori mai numeroasă decât a sa.

I.L. Caragiale Scriitor

(30.01.1852, Haimanale, azi I.L. Caragiale, jud. Prahova – 22.06.1912, Berlin, Germania) La 21 mai 1878, participă pentru prima dată la o întrunire a Junimii, iar la 12 noiembrie citeşte "O noapte furtunoasă", prima sa lucrare dramatică, rămasă în istoria literaturii române. Este și realizatorul capodoperei "O scrisoare pierdută" cea mai mare comedie românească dar și al altor opere literare remarcabile.

Ivan Patzaichin Canotor, antrenor

(n. 26.11.1949, Mila 23, jud. Tulcea) A fost de patru ori campion olimpic (Mexic 1968, München 1972, Moscova 1980, Los Angeles 1984) şi de trei ori a luat argintul. A obţinut mai multe medalii de aur la campionatele mondiale dintre 1972 şi 1980: la 1.000 m în 1972, la 1.000 m cu Serghei Covaliov în 1968, la 1.000 m cu Toma Simionov în 1980 şi la 1.000 m tot cu Toma Simionov în 1984.

Ştefan cel Mare Étienne le Grand

(1437, Borzeşti – 2.07.1504, Iaşi) Sfânt al românilor și Domn al Moldovei. Fiu al voievodului Moldovei Bogdan al II-lea din dinastia Muşatinilor şi al doamnei Maria născută Oltea, din boierimea oltenească din Ţara Românească. A ctitorit 44 de lăcaşuri de cult, cu un stil arhitectonic specific. A reprezentat inspirația, sub aspect literar, pentru relatările cele mai interesante din primele cronici. Papa Sixit al IV-lea într-o scrisore din ianuarie 1477 îi mulţumea domnitorului pentru lupta sa şi-l elogia, numindu-l „Atlet al lui Cristos”.

Constantin Brâncuşi Sculptor

(19 sau 21.02.1876, Hobiţa, jud. Gorj – 16.03.1957, Paris) Sculptor. După ce urmează Şcoala de Arte şi Meserii la Craiova (1894–1898), vine la Bucureşti, unde absolvă Şcoala de Belle-Arte în 1902. Operele sale de seamă din ciclul Pasărea în văzduh, ciclul Ovoidului, precum şi sculpturile în lemn datează din această perioadă. În acelaşi timp, participă la cele mai importante expoziţii colective de sculptură din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia, Olanda, Anglia. În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, şi-a creat o lume a lui, cu un cadru şi o atmosferă românească.

Nadia Comăneci Gimnastă

(n. 12.11.1961, Oneşti) Gimnastă. A început antrenamentele la vârsta de 6 ani cu antrenorul Béla Károlyi în Complexul Sportiv Deva. A participat la Campionatul Naţional în 1969, la Campionatul Internaţional categoria juniori în 1971 (Iugoslavia), în 1973 la Campionatul European (Norvegia), unde a obţinut toate medaliile de aur, cu excepţia solului, unde a luat medalia de argint. În 1976 a participat la Cupa Americii la New York, unde a primit prima notă de 10 din istoria competiţiilor gimnastice. La fel s-a întâmplat la Olimpiada de Vară de la Montréal, 1976, unde a devenit campioană olimpică, fiind declarată şi personalitatea sportivă a anului. Şi-a păstrat titlul până în 1978. S-a retras din competiţii în 1981, când a devenit membru al Comitetului Olimpic Internaţional. Cea mai bună gimnastă a secolului conform cotidianului El Mundo. În prezent este antrenor de gimnastică în SUA, are o şcoală de antrenament, este căsătorită şi are un copil.

Mihai Viteazul Michel le Brave

(1558, Drăgoeşti, Vâlcea – 9.08.1601, Turda) Ultimul mare cruciat european. Primul domnitor care a unificat cele trei provincii româneşti. A câștigat bătălii cum ar fi cele de la: Călugăreni, Giurgiu, Șelimbăr, Guruslău. A fost ucis prin trădare pe Câmpia Turzii.

Tudor Arghezi Scriitor

(n. Ion Nae Theodorescu, 21 mai 1880, București – d. 14 iulie 1967). Poet, prozator, publicist, dramaturg. În septembrie 1943 aici publică pamfletul Baroane care atrage suprimarea publicaţiei şi internarea autorului în lagărul de la Tg. Jiu.

Elisabeta Lipă Canotoare, ministră

(26.10.1964, Siret, jud. Suceava) Canotoare. A absolvit Facultatea de Educaţie Fizică la Universitatea Ecologică. A fost de peste 25 de ori campioană naţională la schif simplu, deţine 19 medalii olimpice (aur în 1984, Los Angeles, dublu vâsle; 1992, Barcelona, simplu vâsle; 1996, Atlanta, 2000 Sidney, 2004, Atena, 8+1 vâsle). Maestru al sportului în 1982 şi Maestru Emerit al sportului în 1995. În anul 2000 a fost declarată cea mai bună canotoare a secolului XX de către Federaţia Internaţională de Canotaj.

Dimitrie Cantemir Domnitor iluminist

(n. 1673 – d. 1723). Scriitor, istoric, filosof, soldata, om de ştiinţă, umanist, domnitor. Ajungând domn al Moldovei în anul 1710, încearcă statornicirea unui stat centralizat. În anul 1711 încheie un tratat de alianţă cu Petru cel Mare la Luţk şi porneşte lupta împotriva Porții Otomane. Înfrânt de armata turcească în bătălia de la Stănileşti în vara anului 1711, Cantemir părăseşte ţara stabilindu-se pentru totdeauna în Rusia, întâi în Ucraina, apoi la Petersburg. Tatăl lui Antioh Cantemir.

George Enescu Compozitor, dirijor, violonist

(19.08.1881, Liveni, Botoşani – 4.05.1955, Paris) Primele noţiuni muzicale le-a primit din copilărie la Dorohoi. La vârsta de 7 ani trece la Conservatorul din Viena, după care urmează Conservatorul Naţional de Muzică din Paris. Enescu a lăsat o moştenire relativ restrânsă ca număr (are doar 33 de lucrări cu număr de opus), dar de ample dimensiuni, chiar în domeniul sonatei şi cvartetului. A fost răsplătit cu premiul de compoziţie Pleyel, de două ori cu Legiunea de Onoare a Franţei, membru onorar şi membru activ al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Arte Frumoase din Paris, al Academiei Naţionale Santa Cecilia din Roma şi al Academiei de Ştiinţe din Praga. A publicat volumul memorialistic Les souvenirs de Georges Enesco, tradus şi în limba română.

Gheorghe Hagi Fotbalist, antrenor, om de afaceri

(n. 5.02.1965, Săcele, Constanţa) Realizări ca jucător: la Steaua – Supercupa Europei, 1987 (1–0 cu Dinamo Kiev, gol înscris de Hagi): 3 titluri de campion: 1987, 1988, 1989; Cupa României, 1987, 1988, 1989; la Real Madrid – Supercupa Spaniei, 1990; la FC Barcelona – Supercupa Spaniei, 1994; la Galatasaray – Cupa UEFA, 2000; Supercupa Europei, 2000; campionatul Turciei, 1997, 1998, 1999, 2000; două cupe ale Turciei: 1999, 2000.

Al.I. Cuza Alexandru Ioan I

(n. 20 martie / 1 aprilie 1820, Bârlad, Moldova - 3 mai / 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) Este Domnul Unirii Principatelor Române (1859-1866), om politic şi de stat, diplomat, fruntaş al Revoluţiei române de la 1848, unificator, reformator, legislator, ctitor de şcoală şi aşezăminte, militar de carieră, începător al instituţiilor României moderne, ultimul domn pământean.

Lucian Blaga Filosof, poet, ambasador

(09.05.1895, Lancrăm, jud. Alba - 06.05.1961, Cluj) Uul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului trecut s-a născut într-un sat ce poartă "în nume sunetele lacrimei". Este ales membru al Academiei Române, rostind în 1937 discursul de recepţie intitulat Elogiul satului românesc. În 1939 devine profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, iar din 1948 este îndepărtat de la catedră şi lucrează în cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie a Academiei.

Gabriela Szabó Atletă, ministră

(14.11.1975, Bistriţa) Atletă (alergări). Maghiară ca etnie. S-a antrenat din clasa a şasea şi până la sfârşitul carierei cu Zsolt Gyóngyóssy. A participat la competiţii din 1991 (Salonic) până în 2002 (Zürich). Medalii olimpice de aur (Sydney, 2000, 5.000 m), argint (Atlanta, 1996, 1.500 m) şi bronz (Sydney, 2000, 1.500 m). Campionate Mondiale – 5 medalii de aur (Lisabona, 1994, 3.000 m, Durham, 1995, cros echipă, Atena, 1997, 5.000 m, Sevilla, 1999, 5.000 m, Edmonton, 2001, 1.500 m). Campionate Mondiale de sală – 4 medalii de aur (Barcelona, 1995, 3.000 m, Paris-Bercy, 1997, 3.000 m, Maebashi, 1999, 3.000 şi 1.500 m). Campionae Europene – medalie de argint (Budapesta, 1998, 5.000 m). Campionate Europene de sală – medalie de aur (Gent, 2000, 3.000 m). A fost prima atletă din România care a câştigat Goldean League.

Ferdinand I de Hohenzollern Rege al României

nume la naştere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, supranumit "Întregitorul" (24.08.1865, Sigmaringen – 20.07.1927, Sinaia) Rege al României (din 1914 până la moartea sa). În cursul anului 1918, anul de naştere al României Mari, Ferdinand s-a întors cu țara sa întregită la Bucureşti, în fruntea armatei sale eroice, trecând pe sub Arcul de Triumf, întâmpinat fiind de populaţia entuziastă. Ferdinand a fost încoronat mai târziu, rege printr-o ceremonie spectaculoasă, în ziua de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia.

Nichita Stănescu Poet, eseist

(31.03.1933, Ploieşti - 13.12.1983, Bucureşti). Se remarcă prin aptitudinile sale poetice, dar şi datorită pasiunii pentru istorie. În 1969 primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Necuvintele şi devine redactor şef adjunct la Luceafărul. Mai publică Cartea de recitire (1972), un volum de eseuri remarcabil prin noutatea viziunii. Este laureat al Premiului Internaţional "Herder" în 1975, iar traducerile din poezia sa se înmulţesc ca şi volumele publicate în ţară. În anul 1980, Academia Suedeză îl propune la Premiul Nobel. Candidează alături de poeţii Elitis, Frish, Senghor şi Borges.

Cristina Georgiana Neagu Handbalistă

(n. 26 august 1988, București), handbalistă profesionistă română. Marcator al echipei naționale a României. Neagu este singura jucătoare de handbal din istorie care a primit trei premii IHF World Player of the Year (în anii 2010, 2015 si 2016).