Events

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
Peru	28 Iulie
	Zile deosebite
Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei	28 iulie
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
28.07.1854 Babeș, Victor - medic, biolog, fondatorul microbiologiei moderne	(28.07.1854, Viena – 19.10.1926, Bucureşti) Şi-a făcut studiile medicale la facultăţile din Bucureşti şi Viena, fiind apreciat în mod deosebit de către profesorii săi. Este numit asistent la catedra de histologie a Facultăţii de medicină din Budapesta, iar în 1878, la Viena, devine doctor în medicină, iar în 1885 îşi ia examenul de docenţă la Budapesta. În acelaşi an este numit profesor extraordinar de histologie la Facultatea de Medicină din Budapesta. A întreprins călătorii în marile centre medicale ale Europei şi a lucrat cu mari personalităţi ale medicinii, între care Pasteur şi Koch. Împreună cu A.V. Cornil, profesor la College de France, a elaborat primul tratat de microbiologie din lume. În anul 1887 se stabileşte în Bucureşti unde şi-a continuat bogata activitate ştiinţifică soldată cu descoperiri de notorietate mondială între care tratamentul antirabic. În 1893 devine membru activ al Academiei Române. A dus o insistentă activitate pentru înfiinţarea în ţara noastră a unui institut al sănătăţii publice, a unui institut de patologie şi bacteriologie. În 1900 înfiinţează, la Bucureşti, Societatea Anatomică, tipăreşte în limbile română şi franceză, Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie, editează revista România Medicală. Publică o serie de tratate şi monografii, între care se remarcă: Bacilul leprei şi histologia leprei; Pelagra; Tratamentul turbării; Atlasul de histologie patologică a sistemului nervos. În 1913 contribuie la combaterea epidemiei de holeră din Bulgaria preparând un vaccin antiholeric. După Marea Unire din 1918 ia parte la organizarea Universităţii din Cluj, eveniment care are loc în anul 1919, şi devine profesor al acesteia. La împlinirea vârstei de 60 de ani este sărbătorit de Societatea studenţilor în medicina care editează şi un volum omagial. Situaţia se repetă şi în 1924, cu prilejul celei de-a 70-a aniversări. În anul 1948, Universitatea din Cluj primeşte numele său, iar un an mai târziu, Ministerul Sănătăţii editează un volum omagial, incluzând şi o bibliografie însemnând 1005 titluri de lucrări ale ilustrului savant. Bibliografia a fost întocmită de Mircea Tomescu.	167 de ani
	Aniversări – comemorări
	Evenimente
28.07.1468	28.07.1468 se încheie Tratatul moldo-polon. Cazimir al IV-lea s-a obligat să nu adăpostească niciun pretendent la tronul Moldovei.	553 de ani
	Identități românești
28.07.1854 Babeş, Victor - o altă prezentare - medic, bacteriolog, academician	(28.07.1854, Viena – 19.10.1926, Bucureşti) Medic, bacteriolog. Fiu al lui Vincenţiu B., mamă austriacă. Fondatorul microbiologiei româneşti. A studiat Medicina la Viena şi Budapesta. A lucrat la Berlin, în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch, apoi la Paris, cu Louis Pasteur. Este chemat în ţară de tatăl său şi obţine Catedra de anatomie patologică şi bacteriologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Acolo îşi face laboratorul şi locuieşte până la sfârşitul vieţii. A studiat remedii pentru pelagra care bântuia satele româneşti, s-a ocupat de tuberculoză, lepră, turbare, difterie şi a găsit remedii pentru aceste boli. A pus în evidenţă, în celulele creierului animalelor bolnave de turbare, corpusculii Babeş-Negri, cu valoare diagnostică, a descoperit peste 50 de germeni noi – pseudobacilul răpciugii, germenii din grupul paratific – şi a pus bazele seroterapiei. Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor. Activitatea lui Babeş a influenţat puternic şi dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinei profilactice. El a fost cel care a introdus vaccinarea antirabică în ţara noastră, ameliorând metoda prin asociere, în cazurile grave, cu seroterapia. Este autorul primului model raţionalizat de termostat, al unor metode de colorare a bacteriilor şi a ciupercilor din culturi şi din preparate histologice. S-a preocupat îndeaproape de problemele medicinei profilactice – alimentarea cu apă a oraşelor şi satelor. A descoperit o clasă de microbi care-i poartă numele: Babesia. Lucrări: Consideraţiuni asupra raportului ştiintelor naturale cu filosofia, 1879; Bacteriile şi rolul lor în anatomia, histologia şi patologia bolilor infecţioase, 1885. Membru titular al Academiei Române, 1893.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	167 de ani
28.07.1872 Gheorghiu, Vasile - preot, academician	(16/28.07.1872, Câmpulung Moldovenesc – 29.11.1959, Cut, jud. Neamţ)Preot. A absolvit Teologia la Cernăuţi, fiind apoi profesor la aceeaşi facultate. Specializare la Leipzig. A participat la mai multe congrese interconfesionale, susţinând ecumenismul: Berna, Atena, Bucureşti.Lucrări: Despre Botezul „cu Spirit Sfânt şi cu foc“ şi darurile harismatice, 1929; Împărăţia de „mii de ani“ şi lupta cea mai de pe urmă, 1938; Codex Argenteus Uppsaliensis, 1939; Lecţionarul evanghelic din Iaşi, 1940; Novum Testamentum graece cum apparatu critico, rămas în manuscris. Membru de onoare al Academiei Române (1938), exclus (1948), repus în drepturi (1990).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.ziarpiatraneamt.ro/un-distins-teolog-preotul-dr-vasile-gheorghiu	149 de ani
28.07.1892 Bădulescu, Victor - economist, academician	(28.07.1892, Găeşti, jud. Dâmboviţa – decembrie sau ianuarie 1953 sau 1954, Sighet) Economist. A studiat la Şcoala de Ştiinţe Politice din Paris, fiind licenţiat în Economie, şi Dreptul, tot la Paris. Conferenţiar la Catedra de economie politică şi finanţe a Facultăţii de Drept din Bucureşti. A înfiinţat Catedra de politică economică. Director al Băncii de Credit Român. A participat, la Naţiunile Unite, la negocierile financiare şi comerciale legate de plata datoriilor României de după al Doilea Război Mondial. Arestat şi trimis la Sighet, unde a murit. Lucrări: Les Finances publiques en Roumanie (1922), Situaţia financiară a căilor ferate (1924), Probleme monetare internaţionale (1944), Tratat de politică comercială, Comerţ exterior şi schimburi internaţionale (1945). Membru corespondent al Academiei Române (1945), radiat (1948) şi reînregistrat (1990).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	129 de ani
28.07.1896 Filotti, Eugen - diplomat, publicist	(17/28.07.1896, Bucureşti – 1.06.1975, Bucureşti) Diplomat şi publicist. Mama sa era fiica doctorului Iacob Felix, iar tatăl era grec la origine. Soţia sa a fost fiica economistului Gheorghe Taşcă. S-a înscris la Facultatea de Farmacie din Bucureşti, pe care a întrerupt-o din cauza Primului Război Mondial, fiind farmacist pe front. A absolvit apoi Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. A fost redactor la ziarul Adevărul şi director al revistei Cuvântul liber, proeuropeană. S-a ocupat de organizarea unor ample manifestări culturale, precum expoziţia unde au figurat cu lucrări de: M.H. Maxy, Marcel Iancu, Victor Brauner, Constantin Brâncuşi, Miliţa Petraşcu, Mattis Teutsch, Teresa Zarnowerowna şi Mieczysław Szczuka din Polonia, Lajos Kassák din Ungaria, Marc Darimont şi Marcel Lempereur-Haut din Belgia, Joseph Peeters din partea flamandă, Karel Teige din Cehoslovacia, Kurt Schwitters, Hans Arp, Arthur Segal, Ernestine Segal, Paul Klee, Hans Richter şi Ernst Rudolph Vogenauer din Germania şi Viking Eggeling din Suedia. Din 1927 a fost ataşat de presă la Praga, iar din 1928 a lucrat la Liga Naţiunilor din Geneva. În 1930 a devenit director al Presei şi Informaţiilor în Ministerul de Externe. În 1935 a fost numit ministru plenipotenţiar la Ankara. După demiterea lui Nicolae Titulescu, în 1936, a fost rechemat din post şi numit ambasador la Atena. În 1938 a fost transferat la Sofia, cea mai importantă parte a misiunii sale fiind problema Cadrilaterului. În 1940 era ministru plenipotenţiar la Budapesta şi a avut de suportat, ca diplomat, efectele Diktatului (pierderea Transilvaniei de Nord). A fost secretar general în Ministerul Afacerilor Străine în Guvernul Sănătescu (1944) şi a aplicat convenţiile armistiţiului de pace. Şi-a dat demisia la venirea Guvernului Petru Groza. A participat ca expert la Conferinţa de Pace de la Paris (1946). S-a pensionat în 1947, dar n-a primit pensie decât în 1957. Prieten cu Petru Dumitriu, a fost ajutat de acesta să obţină postul de director al Editurii în Limbi Străine a Comitetului de Stat pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea şi apare ca personaj în Incognito de Petru Dumitriu.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	125 de ani
28.07.1899 Cocea, Alice - actor	nume la naştere Alice Mille (28.07.1899, Sinaia – 2.07.1970, Boulogne-Billancourt, Franţa) Actriţă. Aromâncă. Verişoară a lui N.D. C., fiică a lui Constantin Mille. A studiat la Conservatorul de Artă Dramatică din Paris şi s-a afirmat la Paris. Roluri în filme: Mon gosse de père (1930), Marions-nous (1931), Nicole et sa vertu (1931), Delphine (1931), A tout coeur (1931), Greluchon délicat (1934), La princesse de czardas, regia Andre Beauclair (1934), Le joueur (1962), Striptease (1963), La ronde, scenariu Jean Anouilh, regie Roger Vadim, alături de Jane Fonda (1964). Majoritatea filmelor s-au difuzat şi în SUA şi au beneficiat de cronici de prestigiu în The New York Times.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	122 de ani
28.07.1948 Gorovei, Ştefan - istoric, academician	(28.07.1948, Fălticeni)Istoric. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi. Profesor al aceleiaşi facultăţi.Contribuţii în domeniul medievisticii româneşti (heraldică, istoria oraşelor, istorie ecleziastică).Lucrări: Dragoş şi Bogdan, întemeietorii Moldovei, Bucureşti, 1973; Muşatinii; Petru Rareş, 1982; Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, 1997; Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare, 2005 (în colaborare); Maria Asanina Paleologhina. O prinţesă bizantină pe tronul Moldovei, 2006 (în colaborare). Membru fondator al Academiei Internaţionale de Genealogie, 1998; membru al Societăţii Majestas pentru promovarea studiului suveranităţii, 1985; membru al Asociaţiei Istoricilor Europeni, 1985; membru fondator al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, 1971. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, 2004.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.medievistica.ro/pagini/galeria/info/Gorovei.htm	73 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală
28.07.1949 Marinescu, Silvian Gavril	(n. 28 iulie 1949, Oradea; stabilit în Râmnicu Vâlcea din 1958) – inginer electronist; cercetător, publicist, editor, fost sportiv de performanţă la volei. Cursuri postuniversitare la Politehnica Bucureşti (1988-1989). Şef atelier la ROMTELECOM jud. Vâlcea (1974-1980), lucrător în MI (1980-2003), codirector la Editura şi tipografia «Almarom» din Râmnicu Vâlcea. Coeditor şi director la publicaţia «Riviera vâlceană» (1993-1994), devenită în 1994 – «Almarom» - revistă de cultură şi istorie. Între 1992-1993, a înfiinţat revista «Fizica de la A la Z». Împreună cu Marinescu Mircea Doru şi cu Dan Olteanu, a alcătuit şi editat mai multe culegeri de probleme de fizică pentru liceu (între anii 1990-1994). În anul 1964 a fost campion naţional cu echipa, iar în 1967 – vicecampion cu echipa de volei a Liceului cu Program Special de Educaţie Fizică din Râmnicu Vâlcea (antrenor, prof. Laurenţiu Stilea).	72 de ani
28.07.1951 Lazăr, Gheorghe	(n. 28 iulie 1951, la Smârdioasa, jud. Teleorman) – inginer în industria alimentară şi economist (cu licenţe în fiecare dintre aceste profesii); cercetător, publicist; cursuri postuniversitare (1996). Doctor în ştiinţe economice, cu lucrarea Disparităţi regionale în alimentaţia diferitelor categorii de persoane (2009). Din anul 1980, s-a stabilit cu serviciul şi familia în Călimăneşti. Lucrări publicate (în colaborare): Standard de pregătire profesională pentru ocupaţiile: lucrător hotelier, agent de turism, ghid, asistent manager în alimentaţia publică, hotelier (1998), Curriculum-uri pentru învăţământul hotelier turistic din România, pentru ocupaţiile: lucrător hotelier, agent de turism, ghid, asistent manager în alimentaţia publică, hotelier (1998), Ghid pentru agentul de turism. Proiect Leonardo da Vinci „to client” (2000), Ghid metodologic pentru predarea disciplinelor de specialitate, elaborat de MEC şi Consiliul Naţional de Curriculum; Auxiliar curricular pentru clasa a IX-a, Şcoala de Arte şi Meserii etc. Premii şi distincţii obţinute: Trofeul de Aur (Londra, 2003), Trofeul de Platină (New York, 2004), Trofeul de Diamant (Frankfurt, 2005), Oscarul calităţii - Trofeul de Diamant (Paris, 2006) etc. (COS, pag. 74-76).	70 de ani