Calendare romanesti







Evenimente


TitlulDescriereaSe împlinesc:
Sărbători - naționale
Zile deosebite
Ziua Internațională a infirmierelor 12 mai în fiecare an. Data n-a fost aleasă întâmplător. Este ziua de naştere a primei femei care a făcut din îngrijirea bolnavilor o preocupare nobilă şi o îndeletnicire profesională abnegată, fără să fie îndemnată de interese materiale, ea însăşi provenind dintr-o familie bine situată. O calificare ulterioară a infirmierelor din vechime a făcut să mai apară şi surorile de caritate, iar calificarea superioară a acestora a făcut să apară actualele asistente medicale. Conştiente sau nu, toate sunt urmaşele celei care a fost Florence Nightingale, o femeie a cărei abnegaţie nu prea o mai întâlnim în zilele noastre.
Sărbători - creștine
Evenimente astrale
Biografii
Aniversări – comemorări
12.05.1934 Raicu-LucianPe 12 mai este comemorat Raicu, Lucian (n. Bernard Leibovici, 12 mai 1934, Iași, d. 22 noiembrie 2006, Paris) scriitor, critic literar. 87 de ani
Evenimente
12.05.113

Columna-lui-TraianÎn 12.05.113 se inaugura Columna lui Traian la Roma.

1908 de ani
12.05.1881

În 12.05.1881 se constituia Partidul Naţional Român. Are loc Conferinţa Naţională de la Sibiu a cercurilor electorale ale românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş. Se hotărăşte crearea Partidului Naţional Român (P.N.R.), prin unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional Român din Transilvania. Programul noului partid, care proclamă ca tactică de luptă politică "activismul", cuprinde: lupta pentru recâştigarea autonomiei Transilvaniei, dreptul de a folosi limba română în administraţie şi justiţie în toate regiunile locuite de români, revizuirea legii naţionalităţilor în sensul recunoaşterii egalităţii în drepturi a tuturor naţionalităţilor, lărgirea dreptului de vot printr-o lege electorală, numirea în ţinuturile locuite de români a funcţionarilor români sau care cunosc limba română şi obiceiurile poporului român, lupta pentru menţinerea autonomiei bisericilor şi şcolilor confesionale româneşti, lupta împotriva tendinţelor de deznaţionalizare manifestate de organele statului. Conferinţa desemnează pe George Bariţiu cu redactarea unui Memoriu explicativ, care să analizeze, sub toate aspectele, situaţia românilor din monarhia habsburgică. Preşedinţii partidului au fost: Nicolae Popea (1881-1882), Partenie Cosma, George Bariţiu, Ioan Raţiu, Vincenţiu Babeş, Gheorghe Pop. de Băseşti, Iuliu Maniu. Editează publicaţiile: Tribuna (1884-1903), Lupta (1906-1910), Românul (1911-1916), Patria (1919-1926).

140 de ani
Identități românești
12.05.1909 Golopenţia, Anton - sociolog Galopentia-Anton(n. 12 mai 1909, Prigor, Județul Caraș-Severin – d. 26 mai 1951, închisoarea Văcărești) Sociolog. A absolvit Dreptul şi Filosofia la Universitatea din Bucureşti şi s-a specializat în Germania. Este fondatorul geopoliticii în România. Sociolog, colaborator al lui Dimitrie Gusti şi H.H. Stahl. Corneliu Mănescu şi Gheorghe Mihoc au fost adepţii săi. Fondator al revistei Geopolitica, director general al Institutului Central de Statistică (1947–1948), comunist ca opţiune politică, a fost arestat în 1950 în dosarul Lucreţiu Pătrăşcanu şi a murit sub anchetă, la penitenciarul Văcăreşti. Fiica sa, Sanda G. Eretescu, filolog, fugită în SUA în 1980, a reuşit, cu ajutorul profesorului Mihai Pop, să scoată din ţară părţi din lucrările tatălui său. După 1990 a scos din arhivele fostei Securităţi lucrările nepublicate, ca şi corespondenţa tatălui său, inclusiv din perioada când a fost arestat. Lucrări: anchete sociologice – 60 de sate româneşti cercetate de echipele studenţeşti, 1941; Identificarea românilor de la est de Bug (o echipă de 20 de specialişti români au cercetat regiunile Harkov, Doneţk, toată zona dintre Bug şi Nistru), 2006; Aspecte ale desfăşurării procesului de orăşenizare a satului Cornova, 1932; Dâmbovnicul: o plasă din sudul judeţului Argeş: câteva rezultate ale unei cercetări monografice întreprinse în 1939, 1942; Geopolitica, 1939; Populaţia teritoriilor româneşti desprinse în 1940: a fost Transilvania în veacul al XVIII-lea ţintă sau punct de plecare a migraţiunii româneşti ?, 1941; Populaţia Republicii Populare Române la 25 ianuarie 1948: rezultatele provizorii ale recensământului, în colaborare, 1948; Recensământul agricol din Republica Populară Română: 25 ianuarie 1948, 1948; Românii din Timoc: culegere de izvoare, în colaborare, 1943; Starea culturală şi economică a populaţiei rurale din România, 1940; Statistica ştiutorilor de carte din România întocmită pe baza rezultatelor definitive ale recensământului general al populaţiunii din 19 decembrie 1912 de Leonida Colescu, ediţie îngrijită, 1947; Ceasul misiunilor reale: scrisori către Petru Comarnescu, Ştefania Cristescu-Golopenţia, Dimitrie Gusti, Sabin Manuilă, Iacob Mihăilă, H.H. Stahl, Tudor Vianu, 1999; Anton Golopenţia: ultima carte, 2001; Rapsodia epistolară: scrisori primite şi trimise de Anton Golopenţia (1923–1950), 2004.Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:http://www.librariaeminescu.ro/ro/isbn/973-45-0661-3/Anton-Golopentia__Rapsodia-epistolara-Scrieri-primite-si-trimise-de-Anton-Golopentia-1917-1950-vol-III.html;Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 112 de ani
12.05.1916 Ciopraga, Constantin - istoric literar, academician Ciopraga-Constantin(12.05.1916, Paşcani – 02.02.2009, Iaşi) Istoric literar. A absolvit Literele şi Filosofia la Iaşi. Profesor la Universitatea din Iaşi. A scris lucrări monografice şi tematice şi a interpretat întregi perioade literare: Literatura română între 1900–1918, 1970; Hortensia Papadat–Bengescu, 1973; Personalitatea literaturii române, 1973, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi; Ecran interior, 1975; Între Ulysse şi Don Quijotte, 1978, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi; Mihail Sadoveanu ∙ Fascinaţia tiparelor originare, 1981; Propilee ∙ Cărţi şi destine, 1984; Poezia lui Eminescu ∙ Arhetipuri şi metafore fundamentale, 1990; Caietele privitorului tăcut (memorii, 2001); Perspective (2001); Baltagul ∙ Privire critică (2002). A scris şi un roman: Nisipul, 1989. Membru de onoare al Academiei Române (1993).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 105 de ani
12.05.1942 Andreescu, Aurelian - cântăreţ de muzică uşoară Aurelian-Andreescu(12.05.1942, Bucureşti – 22.07.1986, Eforie Sud) Cântăreţ de muzică uşoară, specializat în muzica pop. S-a înscris la Şcoala Tehnică de Arhitectură şi a debutat în 1963, ca elev. Şlagăre celebre: „Vii în viaţa mea“; „Bună dimineaţa, micuţă stea“; „Cântec de leagăn“; „Copacul“; „Oameni“; „Oh, Lady Mary“ (toate 1972); „Fetiţele din Bucureşti“. Au compus pentru el: Marius Ţeicu, Gelu Solomonescu, Temistocle Popa, Alexandru Mandy ş.a. A preluat şi interpretat melodii de Ionel Fernic („Pe boltă când apare luna“). A făcut parte din echipa României (alături de Aura Urziceanu şi Mihaela Mihai) care a cucerit Cupa Europei la concursul de la Knokke-le-Zoute, Belgia, în anul 1971. În anul 1973 reprezintă România la Olimpiada Cântecului de la Atena şi deschide recitalul lui Johnny Hallyday. Unul din trofeele Festivalulului de Muzică Uşoară de la Mamaia îi poartă numele. La fel Festivalul pentru Copii şi Tineret din Bucureşti.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 79 de ani
prin Vâlcea
Istorie locală


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 23 0C
Presiunea atmosferică : 1.009 bari
Umiditatea : 35 %
Viteza vântului : 3 m/s
Informații de la ora : 11:10:45

JosSus


© Calendare românești | 2021 | All Rights Reserved | Evenimente | prezentare oferită de : Corina & Bogdan Simeanu



Folosim cookies așa cum este detaliat pe pagina -> Politica de confidențialitate... Din motivele enunțate pe această pagină am reușit să asigurăm protecția datelor dumneavoastră.

Doar dacă sunteți de acord vă invităm să continuați vizitele pe acest site.

X