Events

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
Brunei	23 februarie
Guiana	23 februarie
	Zile deosebite
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
	Aniversări – comemorări
23.02.1912	În 23.02.1912 s-a născut etnologul, eseistul, scenaristul Romulus Vulcănescu (d. 10.09.1999), critic literar şi teatral, sociolog al culturii şi folclorist român, membru de onoare al Academiei Române (1993).	108 de ani
23.02.1942	În 23.02.1942 s-a stins din viaţă romancierul, dramaturgul şi eseistul austriac Stefan Zweig (n. 28.11.1881).	78 de ani
	Evenimente
23.02.1271	Un document din 23.02.1271 menţionează pentru prima dată, documentar oraşul Braşov.	749 de ani
	Identități românești
23.02.1443 Huniade, Matei Corvin - rege	prenume la naştere Matthias, porecla Corvinus,în latină; Hunyadi Mátyás,în maghiară (23.02.1443, Cluj – 6.04.1490, Viena) Rege maghiar. Al doilea fiu al lui Iancu de Hunedoara (în maghiară Hunyadi János) şi al Elisabetei Morysinai, primul fiind ucis de oligarhia maghiară (rege Ladislau Postumul) spre a nu accede la putere, al doilea, copil, aruncat în închisoare. Mama sa a strâns oştile lui Iancu de Hunedoara şi l-a înfrânt, pe Dunăre, pe Ladislau Postumul, şi-a răscumpărat fiul (de la Praga) şi l-a impus rege. Avea 18 ani şi a domnit 32 de ani, fiind otrăvit de medicul personal. A fost instruit în italiană, în spiritul Renaşterii. Avea o bibliotecă de 5000 de incunabule (Bibliotheca Corviniana). Vorbea maghiara, româna, italiana, croata, latina şi mai târziu germana, ceha, slovaca, precum şi alte limbi slave. A ordonat întemniţarea domnului Munteniei Vlad al III-lea (Ţepeş), când acesta, urmărit de armata otomană, i-a cerut ajutorul. Dar tot el l-a ajutat pe Vlad să recucerească tronul Valahiei de la Laiotă Basarab. Ulterior, după ce Ştefan cel Mare, domn al Moldovei, a încheiat pacea cu regele Cazimir al Poloniei, Matei l-a atacat pe Ştefan, dar a fost înfrânt în lupta de la Baia. A domnit asupra Moraviei, Sileziei, Luzaţiei (Lausitz) (toate trei 1468/1469/1479–1490) şi Austriei Inferioare (1477/1485–1491). A sperat să controleze voievodatele româneşti şi să reunescă, sub sceptrul său, întregul spaţiu al fostei Dacii. Pe stema sa, ca şi a tatălui său, în poziţie centrală, se afla corbul, simbol latin, o recunoaştere a originilor sale româneşti. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Pentru o cunoaștere mai detaliată a personalității regelui vă recomandăm articolul de la legătura web de mai jos: https://ro.wikipedia.org/wiki/Matia_Corvin	577 de ani
23.02.1807 Blajevici, Teoctist - cărturar, preot	(23.02.1807, Ipoteşti, Suceava – 27.09/9.07.1879) Cărturar şi preot. Absolvent al Institutului Teologic din Cernăuţi, preot la Storojineţ şi Prisăcăreni, egumen la mănăstirea Dragomirna, mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei. S-a ocupat de gramatica limbii române, în tentativa de unificare a graiurilor într-o limbă română literară: Theoretisch-praktische Grammatik der Daco-Romanischen Sprache (Gramatica practico-teoretică a limbii daco-romane), Lemberg-Cernăuţi, 1844. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	213 de ani
23.02.1943 Gavrilov, Anatol - critic, istoric, teoretician literar	(23.02.1943, Cioburciu, Transnistria)Critic, istoric şi teoretician literar. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1965). Cercetător ştiinţific, apoi director adjunct al Institutului de Istorie şi Teorie Literară al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, azi şef al Sectorului de teorie literară la acelaşi institut, numit Institutul de Filologie.Lucrări: Structura artistică a caracterului în roman (1976), Reflecţii asupra romanului (1984), Conceptul de roman la G. Ibrăileanu şi structura stratiformă a operei literare (2006), Criterii de ştiinţificitate a terminologiei literare. Principiul obiectivităţii (2007). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://uniuneascriitorilor.md/membru/gavrilov-anatol	77 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală
23.02.1876 Puţurianu, Ion	(n. 23 februarie 1876, Bucovăţ, jud. Dolj – d. 18 august 1933, Râmnicu-Vâlcea) – medic, cercetător, publicist. În 1909-1912 a construit un sanatoriu, dotat cu laborator de analize, sală de chirurgie şi raze roentgen la Băile Olăneşti. Cursuri de specializare în diferite ţări din Europa; doctor în medicina chirurgicală, cu teza Pleurezia apendiculară – 1903, an în care se stabileşte la Olăneşti şi apoi la Râmnicu Vâlcea. Apreciat la Paris, de către Înaltul Comandament Sanitar, pentru rezultatele cercetărilor sale. Este inventatorul serului şi al vaccinului antituberculos. Pentru studiul său Celula nervoasă din tuberculii quadrigemeni, a fost premiat de către dr. Obreja. Alte lucrări publicate: Sufluri cardiace. Tulburări nervoase în autointoxicaţiunile alimentare. Cercetări anatomice asupra celulei nervoase (1900-1901), Dare de seamă de rezultatele obţinute prin tratamentul cu ser făcut bolnavilor tuberculoşi (1923-1924), Noi descoperiri asupra bacilului tuberculos (1925), Ultimele cercetări şi noile descoperiri în tuberculoză (1926) şi alte studii şi articole despre cancer, avort, scleroza uterină, lepră, apendicită, gută, staţiuni şi ape minerale etc. (OSCA I, pag. 332-334).	144 de ani
23.02.1929 Georgescu, Titu	(n. 23 februarie 1929, Corabia, jud. Olt – d. iulie 2004, Râmnicu Vâlcea) – istoric; cercetător, publicist. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti, cu teza Organizaţii antifasciste şi antirăzboinice (1960). Specializare postuniversitară în Franţa, la Sorbona (1966-1967). Între 1954-1956, a fost secretar ştiinţific la Institutul de Istorie a Partidului, instituţie condusă pe atunci de Roller, de unde a fost dat afară până la moartea acestuia. Intre timp, a ocupat funcţia de redactor la Editura Ştiinţifică din Bucureşti. Carieră universitară şi, în paralel, de cercetător. Din 1965, redactor şef la “Anale de istorie”. Alături de alţii, a iniţiat apariţia, în anul 1967, a revistei “Magazin istoric” (1967-1970). Rector al Universităţii din Craiova (din 1970). Între 1975-1981: prorector al Universităţii din Bucureşti. Prezenţă activă la viaţa ştiinţifică internaţională. A proiectat şi realizat două colecţii de carte: MICA BIBLIOTECĂ DE ISTORIE (1969) şi EVOCĂRI (1979). Din 1995, a profesat la Universitatea “Spiru Haret”, mai întâi ca şef de catedră la Bucureşti, apoi ca secretar ştiinţific la Râmnicu Vâlcea, unde îşi va stabili şi ultimul domiciliu. Lucrări publicate (selectiv): Ilie Cristea (1961), Intelectualii antifascişti în publicistica românească (1967), Nicolae Iorga împotriva hitlerismului (1966), Ctitori de şcoală românească (1971), Între două revoluţii (1972), Istoria Craiovei (1975), Argumente ale istoriei pentru o nouă ordine internaţională (1977), A concis history of Romania (1980), România între Yalta şi Malta (1993), România în istoria Europei (1997), Istoria românilor (1997), Sentinţa - poezii (1998), Tot un fel de istorie vol. I, II, III (2001, 2002 şi 2004) etc. În colaborare: Potemkiniştii în România (1955), Răscoala ţăranilor din Valea Ghimeşului (1960), Enciclopedia istoriografiei româneşti (1978) ş. a. Premii şi distincţii: Premiul Academiei Române (1977), Ordinul Meritul Cultural, Ordinul Muncii, Meritul Ştiinţific etc. Cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea (2004). (OSCA II, pag. 155-156).	91 de ani