Events

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
	Zile deosebite
Ziua luptei împotriva traficului de persoane	18 octombrie
	Sărbători - creștine
	Biografii
18.10.1839 Teclu, Nicolae - chimist, inventator, academician	(18.10.1839, Braşov – 13/26.07.1916, Viena, Austria) Chimist. A studiat ingineria şi arhitectura, iar apoi chimia, şi-a continuat cariera devenind profesor de chimie generală şi chimie analitică la Viena. A avut o contribuţie substanţială la dezvoltarea chimiei mondiale. În 1890 obţine brevet pentru realizarea invenţiei sale, arzătorul cu mecanism de reglare a raportului dintre aer şi gaz. Becul său produce o flacără mai fierbinte decât becul Bunsen. Folosirea acestui tip de arzător este răspândită în România, dar şi în întreaga lume. A dat numele tipului de arzător (bec), arzătorul Teclu. Domeniile care au fost studiate de el includ: studii de rezistenţă a hârtiei şi a fibrelor lemnoase, pigmenţi minerali, uleiuri utilizate în pictură, combustia gazelor. Tot lui îi aparţin o serie de aparate de laborator păstrate în prezent la Universitatea din Bucureşti. Cele mai importante sunt aparatul pentru detectarea metanului şi un altul pentru prepararea ozonului. A analizat chimia unui meteorit găsit în 1870 la Goalpara, India. Membru titular al Academiei Române (1879), preşedinte al secţiunii sale ştiinţifice (1910–1913).	178 de ani
18.10.1868 Mehedinți, Simion - geograf, profesor, om de cultură	(n. 19 octombrie 1868, Soveja - d. 14 decembrie 1962, București) Studiile primare la Soveja, liceul în Bucureşti, la Sf. Sava apoi Facultatea de Litere şi Filosofie cu profesori ca Titu Maiorescu, Alexandru Odobescu. După ce o vreme a oscilat să se specializeze între filosofie, istorie, matematici şi literatură, se dedică geografiei, profitând şi de o bursă în străinătate oferită de Societatea de Geografie. După şapte ani de studii la Paris şi Leipzig, în anul 1899 îşi susţine doctoratul în acest din urmă oraş. Întors în ţară, este numit profesor de geografie la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. El a fost printre primii savanţi moderni care a conceput geografia ca o ştiinţă analitică unitară a întregului planetar, absolut indispensabilă pentru a păşi cu succes la geografia regională. El şi-a expus concepţiile şi a promovat mişcarea geografică românească prin Buletinul şi conferinţele Societăţii Geografice Româneşti, al cărei vicepreşedinte a fost. Prin opera lui de geografie generală, începută cu articolul Locul geografiei ca ştiinţă şi culminând cu lucrarea Terra, 1930, Simion Mehedinţi rămâne promotor nu numai în geografia noastră, ci şi în cea mondială. Dintre lucrările sale cu caracter antropogeografic-etnografic se pot semnala: Dacia pontică şi Dacia carpatică; Vechimea poporului român şi legăturile cu elementele alogene; Cadrul antropogeografic al Ardealului; Discordanţe antropogeografice; Ce este Transilvania.	149 de ani
18.10.1907 Sebastian, Mihail - scriitor, jurnalist	(nume real: Iosif Hechter, alt pseudonim: Victor Mincu, n. 18 octombrie 1907, Brăila – d. 29 mai 1945, București) Pe numele real Iosif Hechter, urmează şi absolvă liceul la Brăila şi Facultatea de Drept la Bucureşti. Debutează în ziaristică semnând cu pseudonimul Mihail Sebastian, care-l va consacra şi în literatură. Format în atmosfera de la Cuvântul, unde a fost redactor între 1927-1934, Sebastian face până la un punct carieră literară comună cu Mircea Eliade. Debutează în 1932 cu Fragmente dintr-un jurnal găsit, proză în manieră gidiană. Urmează, în 1933, Femei, compus din patru experienţe erotice în mediu parizian. Cel mai interesant roman al lui Sebastian, De două mii de ani (1934), îşi propune un sondaj interior spre a-şi lămuri destinul sau fatalitatea de a aparţine comunităţii iudaice, discriminate şi totodată pământului românesc natal. În anul următor apare Cum am devenit huligan, o replică la polemica declanşată de volumul anterior prefaţat de Nae Ionescu, al cărui discipol a fost. Tot în 1935 apare şi romanul Oraşul cu salcâmi, iar în 1940 ultimul său roman, Accidentul. În 1938 are loc reprezentaţia piesei Jocul de-a vacanţa, iar în 1940 Steaua fără nume. În 1944 şi 1945 lucrează la piesele Ultima oră şi Insula, care se vor juca postum. Desfăşoară o bogată activitate publicistică (critică literară, cronici dramatice) în periodicele Rampa, Vremea, Viaţa Românească, Revista Fundaţiilor Regale şi de cronicar literar şi muzical permanent al ziarului L`Independence roumaine. Un stupid accident îi întrerupe firul vieţii în ziua de 29 mai 1945. La 50 de ani de la trecerea în etermitate, Editura Humanitas i-a publicat Jurnal, 1935-1944.	110 de ani
	Aniversări – comemorări
18.10.1777	În 18.10.1777 s-a născut dramaturgul şi prozatorul german Heinrich von Kleist (d. 21 noiembrie 1811).	240 de ani
	Evenimente
18.10.1409	Din 18 octombrie 1409 se păstrează prima informație documentară despre familia lui Iancu de Hunedoara și Matei Corvin. Un act regal prin care Voicu, fiul lui Șerb, “oșteanul curții regelui”, împreună cu frații săi Mogoș și Radu, cu vărul său, tot un Radu, precum și fiul său, un Iancu, primeau ca danie pentru slujbele lor militare, castelul Hunedoara, împreună cu domeniul ce ținea de acesta. Documentul atestă și rolul militar al cnezilor români și acceptarea unora dintre ei în rândurile nobilimii, în urma unor servicii militare deosebite prestate pentru regele maghiar. Astfel de documente erau însoțite și de primirea blazonului militar. Al Corvineștilor reprezenta un corb cu aripile ușor desfăcute și cu un inel în cioc având părți comune cu stema Țării Românești, fapt ce atestă odată în plus originea familiei. Sursa de documentare : http://www.istorie-pe-scurt.ro/familia-tineretea-si-cariera-lui-iancu-de-hunedoara/ Sursă imagine : http://www.hetel.ro/index.php/2012/12/6934/	608 de ani
18.10.1599	În 18.10.1599 are loc bătălia de la Şelimbăr. Mihai Viteazul înfrânge oastea transilvăneană a nobililor maghiari și secui, condusă de cardinalul Andrei Bathory (fratele fostului domnitor al Transilvaniei, Sigismund Bathory), în localitatea, de lângă Sibiu. Domnul Ţării Româneşti intra în Alba Iulia la 4 noiembrie. Cele după principate românești se aflau pentru prima dată sub sceptrul unui singur voievod.	418 de ani
18.10.1716	Pe 18 octombrie 1716, armata condusă de Eugeniu de Savoya, victorioasă împotriva Imperiului Otoman, intră în Cetatea Timişoara, deschizând drumul spre civilizaţia Central Europeană. Încercarea de recucerire a Timişoarei de către creştini are loc de mai multe ori, dar fără rezultat, până în 1716. Armata lui Eugeniu de Savoya avea 58 de batalioane şi 211 escadroane, iar după ce va eşua în câteva atacuri, ia hotărârea să realizeze o blocadă prin închiderea tuturor căilor de acces. Războiul avea să se încheie în 1718, odată cu pacea de la Passarowitz, 21 iulie, prin care Imperiul Otoman va pierde Banatul Timişean, dar şi alte teritorii, acestea trecând sub ocupaţia Casei de Habsburg, care ulterior le va ceda Ungariei cu care alcătuiește mai târziu Imperiul austro-ungar. Sursa articolului: http://adevarul.ro/locale/timisoara/eugeniu-savoya-intra-triumfator-cetatea-timisoara-deschide-drumul-civilizatia-central-europeana-1_5623916bf5eaafab2cc9427f/index.html	301 de ani
18.10.1878	Pe 18.10.1878 Rusia a luat în stapânire totală Basarabia.	139 de ani
18.10.1883	În 18.10.1883 s-a semnat, la Viena, într-un cadru strict secret, Tratatul de alianţă româno-austro-ungar.	134 de ani
18.10.2006	În 18.10.2006 alpinistul român Ticu Lăcătuşu reuşeşte să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse. Vârful a fost botezat Europa.	11 de ani
	Identități românești
18.10.1946 Andreescu, Horia - dirijor	(18.10.1946, Braşov) Dirijor. A absolvit Conservatorul din Bucureşti, avându-i profesori pe V. Giuleanu, Ştefan Niculescu, C. Bugeanu, Marin Constantin ş.a. S-a perfecţionat la Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena (1974–1975) cu H. Swarowski şi K. Österreicher (dirijat orchestră), la Trier şi München (1978–1980) cu Sergiu Celibidache. Dirijor la Filarmonica din Ploieşti, fondator şi dirijor al formaţiei Virtuozii din Bucureşti (din 1989). Director general al formaţiilor muzicale de la Radiodifuziunea bucureşteană (din 1992). Profesor asociat la Academia de Muzică din Bucureşti. Dirijor-invitat permanent la Mecklenbürgische Staatskapella Schwerin (1979–1990), Orchestra Simfonică Radio Berlin (1981–1991) şi Filarmonica din Dresda (1983–1991). Distincţii la concursurile internaţionale de dirijat Mikolai Malk din Copenhaga (premiul III, 1977); Ernest Ansermet din Geneva (medalia de bronz, 1978). Turnee artistice în Germania, Anglia, Olanda, Danemarca, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Elveţia, Polonia, URSS, Italia, Franţa, Portugalia, Irlanda, Austria, Spania, Grecia, Turcia, Ungaria. A colaborat cu Berliner Staatskapelle, Wiener Symphoniker Orchestra, orchestrele Radio din Berlin, Madrid, Leipzig, BBC Londra etc. Sub conducerea sa au evoluat solişti precum Uto Ughi, Anne Sophie Mutter, Victor Tretiakov, Oleg Kogan, Monte Pederson, Michael Roll, Jenny Abel, Daniel Kientzy şi mulţi alţii. A prezentat prime audiţii cu operele multor compozitori, printre care P. Bentoiu – Simfoniile a VII-a şi a VIII-a, Karlheinz Diettrich – Concertul pentru violoncel şi orchestră, Călin Ioachimescu – Concert pentru saxofon şi orchestră, Myriam Marbé – Concert pentru viola da gamba şi orchestră, Gh. Dumitrescu – opera Orfeu etc. Din repertoriul său permanent fac parte opere – Othello, Madame Butterfly, Olandezul Zburător, Carmen, Oedip, Parsifal, Rigoletto, Il mondo della luna; recviemuri de Verdi, Mozart, Brahms, Fauré, Britten; simfonii de Haydn, Mozart, Beethoven, Brahms, Bruckner, Ceaikovski, Mahler, Richard Strauss, Stravinski, Şostakovici, Prokofiev, Lutoslavski, Henze, Enescu; oratorii – Oratoriul de Crăciun şi Oratoriul de Paşti de Paul Constantinescu. Premiul criticii muzicale din Berlin. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	71 de ani
18.10.1967 Bănică (junior), Ştefan - actor de teatru şi film, moderator TV, cântăreţ	(18.10.1967, Bucureşti) Actor de teatru şi film, moderator TV şi cântăreţ. Fiu al lui Ştefan B. senior. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică la Bucureşti. Actor la Teatrul de Comedie. Filmografie: Eroii nu au vârstă – serial TV, regia M. Constantinescu, 1984; Liceenii – regia Nicolae Corjos, 1986; Extemporal la dirigenţie – regia Nicolae Corjos, 1987; O călătorie de neuitat – serial TV, regia Geo Saizescu, 1988; Liceenii rock’n roll – regia Nicolae Corjos, 1990; Templul tăcerii – regia George Buşecan, 1992; Triunghiul morţii – regia Sergiu Nicolaescu, 1998; Sexi harem Ada-Kaleh – regia Mircea Mureşan, 1999; Proprietari de stele – regia Savel Stiopul, 1999; Băieţi buni – serial TV, 2005; Maşini (Cars) – regia John Lasseter, 2006. Sursă text : Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	50 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală
18.10.1908 Ioan, Leonida Constantin	(n. 18 octombrie 1908, în Tulcea– d. ?; în 1909, familia sa s-a stabilit la Râmnicu Vâlcea) - medic, cercetător. Specializări în domeniul bacteriologiei, la Institutul „Dr. Cantacuzino” din Bucureşti. În anul 1937, şi-a susţinut teza de doctorat cu tema Contribuţiuni la studiul componentului hidro-carbonat din mycobacterium tuberculosis. Bogată activitate de asistent, de medic şi de cercetător, la instituţii de profil din Bucureşti şi Bistriţa. Membru în Consiliul Naţional de Cercetări Ştiinţifice de pe lângă Academia Română (1948) şi membru al Academiei Hippocraticorum (Italia, 1979). Decorat cu Ordinul „Crucea Regina Maria” şi Ordinul „Coroana României”. Cărţi publicate: Manual tehnic de laborator de analize medicale (1946); în colaborare: Dermatoglifologia (1971), Diagnosticul de laborator al bacteriilor patogene (1973), Vademecum în neurologie (1974), Amprente papilare (1979). (Istoria ştiinţelor în România: Biologia, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., pag. 181, 186, 187, 228; OSCA II, pag. 182).	109 de ani