Events

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
	Zile deosebite
Ziua Mondială a Turismului	27 septembrie. În anul 1970 in data de 27 septembrie se adoptă Statutul Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT). 10 ani mai tarziu aceasta data intra in istorie ca fiind declarata Ziua Mondiala a Turismului si de atunci se celebreaza international in fiecare an. În fiecare an, există o temă dedicată, unică, la care se raportează industria de turism din întreaga lume. În 2002 a fost celebrat ecoturismul, în 2010 – turismul şi biodiversitatea, iar în 2012 tema a fost „contribuţia turismului la dezvoltarea durabilă, prin utilizarea energiei regenerabile”. Tema din 2013 a fost „Turismul si Apa – Protejarea viitorul nostru comun” prin care se evidentiaza responsabilitatea pe care o are turismul in conservarea resurselor vitale de apa ale planetei şi necesitatea asumarii unui angajament în acest sens. Tema nu face decat sa se alinieze declararii anului 2013 drept Anul Internaţional al Naţiunilor Unite pentru cooperare in domeniul apei, oferind la nivel global posibilitatea de a puncta responsabilitatea comuna a diverselor domenii la obiectivele generale de sustenabilitate. Sursă text: http://adevarul.ro/life-style/travel/turismul-apa-sarbatorita-maldive-ziua-mondiala-turismului-2013-1_52455662c7b855ff56cfff59/index.html
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
27.09.1832 Torma, Zsofia - arheolog	(n. 27 septembrie 1832, Cristur, comitatul Hunedoara – d. 14 noiembrie 1899, Orăştie) Prima femeie arheolog din România, „Doctor Honoris Causa” a Universității din Cluj. Și-a petrecut primii 29 de ani în casa părintească din localitatea Crișteștii Ciceului (jud. Bistrița-Năsăud). Tatăl ei, József (Iosif) Torma, dintr-o veche familie ardeleană nobilă, făcuse cercetări la avanpostul roman de la Ilișua (jud. Bistriţa-Năsăud); iar fratele ei, mai mare, Károly Torma, profesor universitar la Pesta, arheolog și epigrafist, a fost cel care a înființat muzeul antichităților dacice de la Aquincum (Buda veche), i-au insuflat pasiunea pentru istorie şi au încurajat-o să studieze istoria şi arheologia. După moartea tatălui, în anul 1861, Zsofia Torma avea să se stabilească la Orăştie, unde va deveni membru al Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara și al Comitetului Director. În anul 1875 începe primele săpături arheologice în zona Turdaş, lângă Alba - Iulia, iar în anul următor pe Valea Nandrului. Până în anul 1879 va mai efectua săpături în localitățile: Josani, Nandru, peștera de la Nandru, Cârjiți, Geoagiu de Jos, Coldău, Hunedoara, Găunoasa și Aranieș. Descoperirile făcute la Turdaș și Valea Nandrului, din anul 1875, aveau să confirme existența unui proto-scris, inscripționat pe diferite obiecte ceramice, figurine sau fusaiole. Inventarul acestor semne simple și complexe, depășește un număr de peste 300 de inscripții sub forme regulate, geometrice sau stilizate. Prezentarea făcută de către Zsofia la reuniunea generală a Societății Germane de Antropologie, ținută la Berlin, în luna august 1880, și discuțiile ulterioare ale cercetătoarei cu iluştrii arheologi ai timpului: A.Voss, R.Virchov şi H.Schlieman vor duce la concluzia că populațiile neolitice europene aveau un sistem propriu de scriere cert. Schlieman a declarat că este de acord cu concluzia autoarei, conform căreia: ,,străvechii locuitori ai Transilvaniei aparțineau aceluiași trunchi preistoric al unei familii de popoare ariene, precum cel din Hissarlik". Această deducţie a fost făcută cu 86 de ani înaintea descoperirii de către Nicolae Vlasa în anul 1961 a celebrelor plăcuțe de la Tărtăria. Sursa articolului: http://www.certitudinea.ro/articole/istorie/view/adevarata-poveste-a-scrisului-tArtAria-vadu-rAu-miercurea-sibiului	189 de ani
27.09.1991 Halep, Simona - sportiv, tenisman	(n. 27 septembrie 1991, Constanța) A început să joace tenis pe când avea patru ani. Într-o zi a luat rachetă şi a mers la terenul unde se antrena fratele ei. La 6 ani Simona câştiga deja Cupa Litoralului. Prima participare într-un circuit profesionist o face în 2006, când avea 14 ani, participând la un concurs ITF în România. În 2008 tenismena a cucerit titlul la junioare la Roland Garros. La profesioniști a disputat 17 finale până în 22.03.2015, data câștigării turneului Indian Wells. 11 trofee câștigate: 2015 – Shenzhen, Dubai, Indian Wells; 2014 - Doha, Bucureşti; 2013 - Nürnberg, Budapesta, New Haven, Moscova, Sofia. De 6 ori finalistă: 2014 - Madrid, Roland Garros, Turneul Campioanelor; 2012 - Bruxelles; 2011 - Fès; 2010 - Fès. Pe 22 octombrie, în cadrul Turneului Campioanelor din Singapore, Simona Halep a învins-o pe jucătoarea numărul 1 mondial la aceea dată, Serena Williams, cu scorul 6-0, 6-2. Se situează pe pozițiile 2-4 constant, în clasamentul WTA începând cu 2014. În februarie 2014 a primit titlul de Cetățean de onoare al orașului Bușteni, iar în martie 2014 pe cel de Cetățean de onoare al județului Constanța. Simona Halep a câştigat semfinala disputată sâmbătă 07.10.2017, dimineaţa, la Beijing cu Jelena Ostapenko şi a urcat, în premieră, pe prima poziţie a clasamentului WTA. 6-2, 6-4 a fost scorul semifinalei cu Jelena Ostapenko, după un joc extrem de frumos şi solid... La 26 de ani Simona era deja de aproape un an nr. 1 WTA, iar în 09.06.2018 își consolidează poziția de lider după ce a câștigat și finala Roland Garros. Evenimentul s-a petrecut după 40 de ani de la câștigarea aceluiași titlu de către Virginia Ruzici. Numărul unu în clasamentul WTA, a fost desemnată campioană mondială pe anul 2018 de către Federația Internațională de Tenis (ITF). Campioană și la Wimbledon în 13.07.2019.Sursele articolului: http://gsp.ro;http://www.vedeteblog.com/2013/11/biografie-simona-halep-wiki-sportiva.html;http://adevărul.ro/news/sport/simona-halep-agnieszka-radwanska-tenis-1_51934e5c053c7dd83f9d03d9/index.html;http://ro.wikipedia.org/wiki/Simona_Halep; http://fabwags.com/who-is-simona-haleps-boyfriend/?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=who-is-simona-haleps-boyfriend	30 de ani
	Aniversări – comemorări
27.09.1891	În 27.09.1891 a încetat viața prozatorului clasic rus Ivan Goncearov (n.18.06.1812).	130 de ani
27.09.1919	În 27.09.1919 se înfiinţa, la Bucureşti, Societatea corală Cântarea României.	102 de ani
	Evenimente
27.09.1461	Din 27.09.1461 se păstrează prima menţiune documentară a Căii Giurgiului, important drum comercial, care lega oraşul dunărean de Transilvania.	560 de ani
27.09.1909	În 27.09.1909 a avut loc inaugurarea oficială a portului Constanţa; primele amenajări datează din anii 1857-1860; finalizarea lucrărilor a fost condusă de inginerul Anghel Saligny.	112 de ani
27.09.1919	În 27.09.1919 se înfiinţa, la Bucureşti, Societatea corală Cântarea României.	102 de ani
	Identități românești
27.09.1716 Antim Ivireanul - cărturar	prenume la naştere Andrei (numele real nu se cunoaşte, 1660, Georgia – 27.09.1716, Bulgaria)Cărturar. Georgian ca origine (Iviria era numele vechi al Georgiei), a fost luat rob de copil la Constantinopol, unde a învăţat turca, greaca (veche şi modernă), araba. A fost cerut de Constantin Brâncoveanu ca tipograf. A stat la Bucureşti 1688–1690), unde a scos prima tipăritură: Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către ul său Leon, 1691, apoi Evangheliarul greco-român, 1693; Psaltirea, 1694; Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, 1699; Ceaslovul greco-arab, 1702. A înfiinţat o tipografie la Snagov, 1694, unde a scos 14 cărţi: 7 în greceşte, 4 în româneşte (prima fiind o Psaltire), una în slavonă, 2 bilingve (greacă şi română; greacă şi arabă). Apoi a deschis încă o tipografie la Râmnicu Vâlcea (1705). A fost mitropolit al Ţării Româneşti (1708). Caterisit datorită domnului fanariot Nicolae Mavrocordat, pentru apărarea standardelor româneşti ale ortodoxiei, a fost condamnat la surghiun şi ucis pe drumul spre Constantinopol. După 1990 a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română Sfânt Ierarh Martir (data de 27 septembrie). A făcut xilogravură, miniaturi: Evangheliile, ediţia 1693 şi 1697, pictură murală la mănăstirea Antim din Bucureşti (al cărei ctitor a fost), caligrafie. A tradus scrieri de cult şi didactico-morale. A lăsat în manuscris două lucrări notabile: Chipurile Vechiului şi Noului Testament, adică obrazele oamenilor celor vestiţi ce se află în Sfânta Scriptură, în Biblie şi în Evanghelieşi Adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor..., cu 22 de foi de text, la care se adaugă 503 portrete în medalion, 3 schiţe şi 8 desene, tot în medalion, cu personaje din Vechiul Testament, Târgovişte, 1709, ms. originalul la Kiev; Didahiile, cu 28 de predici la diferite sărbători şi 7 cuvântări ocazionale. Avea o frumoasă cultură teologică şi profană: citate din Biblie, literatura patristică, filosofii antici. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. Didahiile îl aşază în rândul celor mai de seamă predicatori creştini.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	305 de ani
27.09.1827 Papiu-Ilarian, Alexandru - jurist, istoric, lingvist, ministru	nume la naştere Alexandru Pop (27.09.1827, Bezded, jud. Sălaj – 23.10.1877, Sibiu) Jurist, istoric, lingvist. Greco-catolic. Frate cu Ioan P.-I. Ministru român din Transilvania, unul din principalii organizatori ai revoluţiei de la 1848. În anul şcolar 1843–1844 a învăţat la liceul din Blaj, unde l-a avut professor pe Simion Bărnuţiu. Ulterior s-a mutat la liceul piariştilor din Cluj, pe care l-a absolvit în 1847. A fost unul dintre organizatorii şi conducătorii revoluţiei române de la 1848 din Transilvania. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 şi la cea din mai 1848. Între iulie şi august 1848 a fost comisar al Propagandei în judeţul Dâmboviţa. După o scurtă perioadă în care a deţinut funcţia de inspector al şcolilor din Cercul Blaj, pleacă la Viena, unde, până în 1852, urmează cursuri juridice la universitate. Între 1852 şi 1854 îşi continuă studiile la Universitatea din Padova, pe 10 ianuarie 1854 reuşind să obţină titlul de doctor în Drept. Între 1855 şi 1858 ocupă o catedră la Facultatea Juridică din Iaşi, unde predă dreptul penal şi inaugurează cursul de statistică generală a Europei. În 1862 a fost numit procuror de secţie la Curtea de Casaţie din Bucureşti. A fost primul român transilvănean care a intrat într-un guvern de la Bucureşti: între octombrie 1863 şi ianuarie 1864 a fost ministru de Justiţie în Guvernul Kogălniceanu, legându-şi numele de o reformă importantă (secularizarea averilor mănăstireşti). A fost primul preşedinte al Societăţii Transilvania, pe care a condus-o între 1867 şi 1874. Lucrări: Istoria românilor din Dacia Superioară, vol. I–II, Viena, 1851–1852; vol. III, editat după manuscris de Ştefan Pascu, Sibiu, 1943; Tezaur de monumente istorice pentru România, vol. I–III, 1862–1864; Memorandum despre raporturile românilor cu nemţii, cu slavii şi cu ungurii. Independenţa constituţională a Transilvaniei, 1870; Relaţiunea despre manuscrisele lui Budai Deleanu, 1872; versiunea latină a lucrării Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir, sub auspiciile Academiei Române. Membru titular al Societăţii Academice Române din 1868, primul care a rostit un discurs de recepţie în acest for.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	194 de ani
27.09.1900 Făgărăşanu, Ion - medic, academician	(14/27.09.1900, Bucureşti – 11.04.1987, Bucureşti) Medic. A absolvit Medicina la Bucureşti. S-a specializat la Viena şi Paris. A lucrat la Institutul de Medicină din Timişoara până în 1949, apoi la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. Contribuţii în domeniul anatomiei, patologiei şi chirurgiei căilor vasculare. Lucrări: Câteva consideraţiuni asupra cranioplastiilor, 1934; La radiomamométrie électronique, 1961; Probleme de chirurgie şi anatomie clinică, 1980; Chirurgia românească şi contribuţiile ei la dezvoltarea chirurgiei mondiale, 1985. Membru al: Societăţii Internaţionale de Chirurgie, Societăţii Regale de Medicină din Londra. Membru titular al Academiei Române.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	121 de ani
27.09.1903 Ciucurencu, Alexandru - pictor, academician	(27.09.1903, Tulcea – 27.12.1977, Bucureşti) Pictor. A studiat pictura la Academia de Arte Plastice din Bucureşti cu profesorii George Demetrescu Mirea şi Camil Ressu. Cursuri de Arte la Şcoala de la Baia Mare. Profesor universitar la Bucureşti. Membru corespondent al Academiei Române din 1963. În prima perioadă de creaţie a pictat mai ales naturi moarte, nuduri şi peisaje, care se remarcă prin armonie coloristică. După 1944 şi-a schimbat tematica, realizând compoziţii cu subiecte istorice sau sociale. A pictat şi portrete ale unor personalităţi culturale (Sonia Cluceru, Krikor H. Zambaccian, George Călinescu, Mihail Jora etc.) sau portrete de muncitori şi peisaje industriale. Lucrări: Ana Ipătescu, 1949; Epilogul răscoalelor, 1957; 1 Mai liber, 1958; Olga Bancic pe eşafod, 1959. I s-au decernat: Ordinul Muncii clasa I, 1948; Maestru Emerit al Artei din RPR, 1956; Premiul Ion Andreescu, 1956; Steaua Republicii Populare Române clasa a III-a, 1959; Artist al Poporului, 1964. Membru corespondent al Academiei Române (1963).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	118 de ani
27.09.1952 Chirău, Pavel - colonel	(27.09.1952, Novoselovka, reg. Odessa, azi în Ucraina – 8.11.2008, Chişinău) Colonel. A fost unul dintre creatorii Armatei Naţionale a Republicii Moldova după ce aceasta a devenit independentă. A fost primul ei şef de Stat Major şi prim-viceprimministru al Apărării. Eliberat din funcţie în 1997.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	69 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală
27.09.1914 Mustăciosu, Minus	(n. 27 septembrie 1914, com. Şegarcea din Vale, jud. Teleorman – d. ?) – medic; cercetător, balneolog. Doctor în medicină şi chirurgie, al Facultăţii de Medicină Umană din Bucureşti (1942). Îşi desfăşoară activitatea de medic la mai multe unităţi: spitalele Eforiei Civile din Bucureşti (1941-1942); spitale militare de pe frontul de Est (1942-1944); Spitalul din Târgovişte (1944-1946 şi 1951-1952); Spitalul din Râmnicu Vâlcea (1946-1949); Spitalul din Turnu-Măgurele (1949-1951); Sanatoriul Balnear din Călimăneşti, unde a fost şi preşedinte al Comisiei Orăşeneşti de Cruce Roşie (1952-1978). Lucrări publicate, în colaborare: Litiaza urinară. Sindromul hiperuricemic; Guta şi saturnismul; Cura hidrominerală de diureză. Indicaţii şi contraindicaţii (1995), Cultura fizică medicală în staţiuni balneare (1987). (COSAC, pag. 87-89; OSCA II, pag. 247).	107 de ani
27.09.1934 Popescu, Octavian	(n. 27 septembrie 1934, Băile Govora) – medic, cercetător, publicist. Doctor în medicină al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, cu teza Timusul şi imunitatea la sugar (1971). Din anul 1985 şi până în prezent, a parcurs toate etapele carierei medicale, desfăşurându-şi activitatea la circa sanitară din comuna Creţeni, Vâlcea, la Spitalul „Gheorghe Marinescu” şi la Spitalul de copii „Caraiman” din Bucureşti. Distins cu "Medalia Muncii", în anul 1983. Lucrări publicate (selectiv): Sindroame în pediatrie (1974), De la simptom la sindrom în patologia pediatrică (1980), Copilul şi unele dintre bolile sale (1985), Creşterea şi educarea copilului (1986), Curiozităţi medicale. Caleidoscop medical de vacanţă (1992), Copilul sănătos şi bolnav (Medicul de familie) (1998), De la Hipocrate-ncoace. Caleidoscop medical (1979) etc.; în colaborare: Actualităţi în pediatrie (1979), Miracole terapeutice ale plantelor (1993), Elixirele dragostei - iluzie sau realitate (1994) ş. a. (ME II, pag. 132-133; OSCA II, pag. 317-318).	87 de ani