Events

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
Santa Lucia	22 februarie
	Zile deosebite
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
22.02.1810 Alexandrescu, Grigore - poet, fabulist, redactor, scriitor	(22.02.1810, Târgovişte – 25.11.1885, Bucureşti) A început studiile în limba greacă, familiarizându-se cu textele clasice. Rămas orfan, ajunge la Bucureşti, mai întâi elev eminent la şcoala lui J. A. Vaillant, apoi la Colegiul Sf. Sava. Trăieşte sub protecţia mai multor familii boiereşti, inclusiv a domnitorului Gh. Bibescu. Împreună cu Ion Ghica, prieten din anii de şcoală, ori însoţind pe Gh. Bibescu, a făcut călătorii prin ţară, importante pentru geneza câtorva din operele sale. A publicat 5 volume de versuri (1832-1863), un Memorial de călătorie, câteva traduceri ori imitaţii după Florian, Voltaire, Tasso etc. S-a impus ca poet. În 1842 publică la Iaşi un volum de poezii, iar în 1847, la Bucureşti Suvenire şi impresii, epistole şi fabule. La 1848 e alături de N. Bălcescu, de Bolintineanu, C. Golliac ş.a., redactor al ziarului Poporul suveran, organ al revoluţiei. A fost, pe de o parte, un liric elegiat cultivând meditaţia, pe motive preromantice ori romantice, iar pe de altă parte, un poet satiric, important autor de epistole, satire, dar mai cu seamă de fabule. E socotit până astăzi cel mai mare fabulist din literatura română. S-a spus că fabulele lui alcătuiesc o "comedie umană în miniatură". Multe din fabulele lui (Câinele şi căţelul; Boul şi viţelul; Toporul şi pădurea; Dreptatea leului; Vulpea liberală ş.a.) au devenit aproape populare, citându-se ca maxime. Grigore Alexandrescu e o sinteză de romantism şi clasicism, după moda vremii, dar şi reflex al culturii sale. Ref.: Lovinescu, E. Gr. M. Alexandrescu. Omul şi opera (1908); Călinescu, G. Gr. M. Alexandrescu (1962); Angelescu Mircea. Introducere în opera lui Gr. Alexandrescu (1973).	209 de ani
22.02.1903 Mușatescu, Tudor - scriitor, dramaturg, umorist	(n. 22 februarie 1903, Câmpulung-Muscel - d. 4 noiembrie 1970) Poet, prozator, dramaturg şi umorist, debutează editorial cu volumul de versuri Vitrinele toamnei (1926). Volumele de schiţe Nudul lui Gogu (1927) şi Ale vieţii valuri (1932), îi asigură reputaţia unui prozator spiritual. Adevărata sa vocaţie se dovedeşte însă teatrul, în special comedia. În 1923 debutează pe scenă la Paris, cu o piesă scrisă în limba franceză, Focurile de pe comori. Prin Panţarola (1928) şi Sosesc deseară (1931) încearcă o reabilitare a vodevilului. În 1932 i se reprezintă piesa Titanic vals, care îi asigură o reputaţie strălucită la Bucureşti şi în multe oraşe europene. Comedia schiţează viaţa unei familii dintr-un târg provincial, cu monotonia şi meschinăriile ei, cu oameni amestecaţi, buni şi mai ales răi şi ridicoli. Comedia următoare? Escu (1933) este o satiră la adresa vieţii politice a lumii din capitală. Alte piese: Visul unei nopţi de iarnă (1937); Între noi, femeile (1940); Ţara fericirii (1945); Geamandura (1950). A scris şi un roman Mica publicitate (1935). Dramaturg fecund şi virtuos, Tudor Muşatescu este cel mai însemnat discipol al lui I.L. Caragiale. Alte lucrări de referinţă: Scrieri; Teatru scurt; Fantezii şi realităţi, scrise ori găsite; Ale vieţii valuri; Doresc ca micile mele rânduleţe? (1945); Fiecare cu părerea lui; Vitrinele toamnei: poezii (1926).	116 de ani
22.02.1933 Capră, Iustin - inginer, inventator	(n. 22 februarie 1933, Măgureni, jud. Prahova - d. 19 ianuarie 2015, Ploiești) Este inventatorul rucsacului zburător construit în anul 1956, un aparat portativ pentru zbor individual, pentru care inventatorul a fost la acea vreme arestat, fiind bănuit că l-a făcut pentru a fugi din România. Aparatul a fost brevetat în SUA la NASA și folosit de cosmonauţi la deplasările intercapsulare, iar în anul 2002 s-a recunoscut oficial că ideea i-a aparţinut inventatorului român. A obţinut numeroase premii la saloane internaţionale. Printre distincţiile sale se numără premiul "Ifia Eco", la Geneva, în 2008 pentru cea mai bună invenţie ecologică, un Triciclu electric sau hibrid (realizat împreună cu Marian Velcea), Diploma Salonului Internaţional de invenţii de la Geneva, Medalia de Aur la Salonul Internaţional de Inventică Pro Invent 2009 Cluj-Napoca, Premiul Arca 2007 pentru întreaga activitate. A fost de profesie inginer şi a lucrat ca ofiţer de aviaţie În total, Justin Capră a realizat peste 72 de prototipuri de autoturisme cu consum infim, şapte aparate de zbor neconvenţionale pe care le-a testat personal şi 15 motoare neconvenţionale. Preşedinţia României i-a acordat inginerului inventator Justin Capră Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Cavaler. Sursele articolului: http://www.gandul.info/stiri/a-murit-inventatorul-roman-iustin-capra-13774988; http://adevarul.ro/locale/ploiesti/justin-capra-murit-pariul-inventatorului-viitor-casa-ecologica-controlata-smartphone-1_54be291b448e03c0fdc68215/index.html; http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/justin-capra-dumnezeu-iti-da-mintea-cartea-este-necesara-pentru-marea-masa-sa-te-ordoneze-cit-de-cit-683787.html	86 de ani
	Aniversări – comemorări
22.02.1857	În 22.02.1857 s-a născut fizicianul german Heinrich Rudolf Hertz, descoperitorul undelor electromagnetice (d. 01.01.1894).	162 de ani
22.02.1937	În 22.02.1937 s-a stins din viaţă zoologul, filozoful şi juristul Constantin N. Hurmuzachi (n. 30.10.1863).	82 de ani
	Evenimente
22.02.1708	În 22.02.1708 Antim Ivireanul a fost ales mitropolit al Ungro-Vlahiei, după moartea predecesorului său, Teodosie, la recomandarea şi cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu	311 de ani
22.02.1900	Pe 22.02.1900 are loc prima audiţie la Paris a Sonatei nr. 2 pentru vioară şi pian, de George Enescu. În capitala Franţei, Enescu debutase încă de la vârsta de 15 ani ca excepţional compozitor, printr-un recital de autor, după care, la vârsta de 17 ani, debuta ca simfonist cu Poema română. La Asociaţia Concertelor "Colonne" la Paris, are loc prima audiţie a Sonatei a 2-a pentru pian şi vioară în Fa minor (op. 6), dedicată lui Joseph şi Jacques Thibaud, cu Jacques Thibaud la vioară şi compozitorul la pian.	119 de ani
	Identități românești
22.02.1810 Alexandrescu, Grigore - o altă prezentare - poet, fabulist, redactor, scriitor	(22.02.1810, Târgovişte – 25.11.1885, Bucureşti) Poet. A învăţat greaca modernă încă din copilărie, împreună cu Vasile Cârlova, de la dascălul Rafail. A studiat la Bucureşti la clasa de literatură a profesorului J. A. V aillant (1831), unde a fost coleg cu Ion Ghica, apoi la Colegiul Sf. Sava (profesori: Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru). Posesor al unei bogate culturi clasice, a debutat ca poet la Curierul românesc al lui Heliade Rădulescu, în 1832. A fost paşoptist moderat şi unionist. Spirit reflexiv şi lucid, a consacrat în literatura română elegia, epistola, satira, meditaţia şi fabula; în lirica erotică a fost influenţat de Lamartine. Principalele volume de versuri: Poezii, 1838; Suvenire şi impresii, epistole şi fabule, 1847; Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule, 1863. A tradus din Florian (Eliezer şi Neftali, 1832),Tasso (primele trei cânturi din Ierusalimul liberat, 1882) ş.a. A scris proză: Memorial de călătorie, 1863. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	209 de ani
22.02.1926 Adoc, Gheorghe - pictor	(22.02.1926, Socodor, jud. Arad) Pictor. Soţ al Gabrielei A. A absolvit Institutul de Arte Plastice la Bucureşti, ca elev al lui Jean Alex. Steriadi şi M.H. Maxy. Lucrări: basoreliefurile laterale ale statuii Independenţei de la Iaşi, trei în stânga (Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna şi Capitularea armatei turceşti), trei în dreapta (Proclamarea Independenţei, Trecerea Dunării şi Marea biruinţă a drapelelor româneşti), precum şi textul: „Independenţa – suma vieţii noastre istorice. M. Eminescu“; busturile lui Onisifor Ghibu şi Gheorghe Pituţ; busturile lui Mihai Viteazul, Nicolae Bălcescu şi Alexandru Ioan Cuza, expuse în capitalele statelor Argentina, Chile, Columbia. Medalionul Dimitrie Cantemir pe clădirea Ambasadei Moldovei medievale la Istanbul îi aparţine. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	93 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală