Events

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
Ciprul de Nord	15 noiembrie
Palestina	15 noiembrie
	Zile deosebite
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
15.11.1854 Conta, Vasile - filosof, jurist, publicist, om politic	(n. 15 noiembrie 1845, com. Ghindăoani, județul Neamț - d. 21 aprilie 1882, Iași). Studii elementare la Tg. Neamţ, liceul la Iaşi, Facultatea de Drept în acelaşi oraş. Urmează cursurile Institutului de Comerţ din Anvers, iar în 1872 este doctor în ştiinţe juridice. În perioada petrecută în Belgia s-a apropiat de ideile socialiste participând la întrunirile Internaţionalei. Întors în ţară, desfăşoară activitate politică în cadrul Fracţiunii libere şi independente a liberalilor din Iaşi. Este deputat în Parlament, iar în 1880 ministru al instrucţiunii publice. Ca parlamentar s-a remarcat prin discursul referitor la revizuirea articolului 7 din Constituţie cu privire la problema evreiască, iar ca ministru a propus o nouă lege a învăţământului care nu a fost adoptată. Profesor de drept civil la Universitatea din Iaşi, avocat, publicist, om politic, Conta se afirmă ca unul dintre cei mai de seamă gânditori ai timpului prin publicarea unor lucrări ca: Teoria fatalismului (1875-1876); Teoria ondulaţiunii universale (1876-1877); Originea speciilor; Încercări de metafizică. Unele dintre ele, traduse şi în franceză, s-au bucurat de elogiul câtorva dintre filosofii şi oamenii de ştiinţă ai vremii, altele au rămas neterminate deoarece, în anul 1882, Conta se stinge din viaţă. Unele dintre ideile sale au fost cercetate şi preluate mai târziu de gânditori, ca Lucian Blaga sau Mircea Florian.	165 de ani
15.11.1868 Racoviță, Emil - biolog şi jurist, fondatorul biospeologiei	(n. 15 noiembrie 1868, Iași – d. 17 noiembrie 1947, Cluj) Studii la Paris, licenţiat în drept şi ştiinţe naturale la Sorbona, doctor în ştiinţele naturii, specialist în zoologie şi anatomie comparată. A participat, în calitate de naturalist, la expediţia navei Belgica în Antarctica (1897-1899), colecţionând un bogat material botanic şi zoologic. Studiul său asupra balenelor a devenit clasic. A fost subdirectorul staţiunii zoologice marine de la Banyuls-sur-Mer din Franţa şi al laboratorului de anatomie comparată de la Sorbona. În ţară este profesor titular de biologie şi rector al Universităţii din Cluj, pe lângă care a înfiinţat, în 1920, primul Institut de Speologie din lume şi a editat Buletinul Societăţii de ştiinţe din Cluj. A predat primul curs de biologie generală din România. Este creatorul biospeologiei, pe care a definit-o ca "ştiinţa formelor de viaţă din mediul subteran" şi unul dintre iniţiatorii ocrotirii monumentelor naturii din ţara noastră şi a dat prima clasificare raţională a acestora. Membru titular şi preşedinte al Academiei Române, precum şi al altor academii şi societăţi ştiinţifice din lume. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt: Cetaceele (1903); Speologia; Evoluţia şi problemele ei. A explorat peste 1000 de grote din Europa şi nordul Africii pe care le-a descris în Enumération des grottes visités.	151 de ani
15.11.1876 Noailles, Ana de - poet, academician	(n. 15 noiembrie 1876, Paris - d. 30 aprilie 1933, Paris) Ana de Noailles, născută prinţesă Brâncoveanu, este prima femeie comandor al Legiunii de Onoare, membră a Academiei Române, Franceze şi Belgiene. Poetă franceză de origine română şi vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului XX, Ana a fost fashion-icon-ul Europei în Belle Epoque, admirată şi adorată de Proust, Cocteau, Colette, Rodin, Valery, Gide. Ana de Noailles a fost modelul personajului Gaspard de Reveillon din romanul "Jean Santeuil" al lui Marcel Proust, şi s-a considerat cea mai mare poetă franceză şi regină literară neîncoronată a Franţei. La slujba de înmormântare a prinţesei, ţinută la Biserica ortodoxă din Paris, au participat cei mai importanţi politicieni şi literaţi ai epocii ei. Sursa: http://www.apropo.ro	143 de ani
	Aniversări – comemorări
15.11.1911	În 15.11.1911 s-a născut istoricul literar Alexandru Ciorănescu (n. 15 noiembrie 1911, Moroeni, județul interbelic Dâmbovița - d. 25 noiembrie 1999, Insulele Canare, Spania). Membru corespondent al Academiei Române (1991).	108 de ani
15.11.1922	În 15.11.1922 este comemorat Francesco Rosi (n. 15.11.1922 - d. 10.01.2015), regizor italian de film. Sursa imaginii: http://waytofamous.com/21384-francesco-rosi.html	97 de ani
	Evenimente
15.11.1796 - 17.11.1796	Bătălia de la Arcole 15-17 noiembrie 1796. Cei care l-au oprit pe Napoleon în timpul bătăliei de la Arcole, au fost români, grăniceri năsăudeni care luptau pentru armata austriacă. Regimentul II grăniceri valahi de la Năsăud a fost înființat în 1762 în urma unui decret imperial emis de împărăteasa Austriei Maria Tereza. Era format din țărani liberi din zona Năsăudului, care aveau și obligații militare. Bătălia este una din cele purtate în timpul războiului napoleonian dintre Austria și Franța, între anii 1796 și 1797. Grănicerii români au apărat în cele trei zile, podul de la Arcole, într-o „bătălie decisivă pentru soarta Italiei" după cum o aprecia Napoleon. Dacă francezii ar fi pus stăpânire pe pod, armata austriacă ar fi fost înconjurată şi nimicită. Văzând eroismul cu care se avântau în luptă grănicerii din „îndrăcitul" batalion, se spune că Napoleon ar fi declarat: „De-aş avea un regiment de astfel de draci negri, în 48 de ore aş cuceri Viena". „Generalii francezi asaltează podul în fruntea semi brigăzilor, dar toate eforturile lor eşuează din cauza rezistenţei dârze a grănicerilor români. (...) Un rol important în aceste lupte l-au avut trăgătorii de elită din cadrul batalionului (n.r. grăniceresc român) care prin tragerile lor precise au provocat mari pierderi inamicului. (...) După o luptă de o violenţă neobişnuită, francezii au fost respinşi, acoperind în grămezi cu trupurile lor podul şi numai puţini reuşiseră să scape din această ploaie de gloanţe”, explică Ioan Pop în Revista Bistriţei. Generalul Napoleon Bonaparte pornit personal cu drapelul în mână pentru a-i înflăcăra pe grenadieri a fost tras de pe pod. Era cât pe ce să fie luat prizonier, dacă un ostaş francez nu l-ar fi luat în spate să-l tragă afară din mlaştină. Cele trei zile, batalionul românesc de grăniceri a respins atacurile francezilor, luând în jur de 350 de prizonieri. Apărarea podului a fost însă plătită cu jertfele eroice ale: căpitanului Rotar împreună cu alţi 396 de grăniceri. S-au remarcat prin fapte de vitejie stegarul Toader Rau, sergentul Gavrilă şi căpitanul Herţa. Sursele articolului: http://adevărul.ro/locale/bistrita/cum-l-au-umilit-granicerii-nasaud-napoleon-batalia-arcole-ardelenii-pas-schimba-istoria-fost-aproape-sa-l-ucida-bonaparte-1_55210308448e03c0fd3c3a8f/index.html; http://www.bistriteanul.ro/cat-de-bravi-au-fost-granicerii-nasaudeni-taranii-liberi-aspriti-de-munca-lau-speriat-pana-si-pe-bonaparte-1429252743491.html; http://www.armyacademy.ro/reviste/3_2000/art28.html	223 de ani
15.11.1813	Gheorghe Asachi a deschis la Academia Domnească din Iaşi un curs în limba română pentru a preda în limba naţională, un curs de inginerie şi hotărnicie. Cursul a funcţionat până în 1818.	206 de ani
15.11.1836	În 15.11.1836 se înfiinţa Conservatorul din Iaşi. Se înfiinţează, la Iaşi, Conservatorul Filarmonic-Dramatic, sub direcţia lui Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri (tatăl poetului) şi Ştefan Caragiu. În noiembrie 1840 îşi încetează activitatea.	183 de ani
	Identități românești
15.11.1896 Hulubei, Horia - fizician, academician	(15.11.1896, Iaşi – 22.11.1972, Bucureşti) Fizician. În 1916 s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, Secţia fizică şi chimie, dar a fost mobilizat şi trimis pe front. Participă, cu grad de sublocotenent, la marea bătălie de la Mărăşeşti (vara anului 1917). În acelaşi an face parte din lotul de tineri care, la iniţiativa şefului misiunii militare franceze, generalul Berthelot, sunt trimişi în Franţa pentru a deveni piloţi ai aviaţiei militare. Participă, în calitate de pilot, pe un avion de vînătoare, la operaţiunile de pe frontul de vest, unde este rănit. A fost decorat cu Legiunea de Onoare. În 1922 se întoarce în ţară, unde – în calitate de şef al unui Birou de Navigaţie Aeriană – deschide prima linie aeriană românească (Constantinopol–Bucureşti–Budapesta). Se reînscrie la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, Secţia fizică şi chimie, de unde, în 1926, obţine licenţa şi o bursă de stat. Pleacă la Paris pentru specializare. Acolo are ocazia să lucreze în laboratoarele prof. Jean Perrin la Sorbona. În 1933 îşi ia doctoratul în fizică experimentală, cu o dizertaţie asupra efectului Compton multiplu. Din 1938 funcţionează ca profesor la Catedra de structura materiei a Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea din Iaşi (în timp ce este şi director de cercetări la CNRS, Paris). În vara anului 1939 se întoarce definitiv în ţară. În 1940 se transferă la Bucureşti, la Catedra de structura materiei, unde funcţionează ca profesor. În perioada 1941–1944 îndeplineşte funcţia de rector al Universităţii din Bucureşti. În 1949 întemeiază filiala din Cluj a Institutului de Fizică al Academiei. În acelaşi an devine director al IFA (Institutul de Fizică al Academiei, Bucureşti – primul institut de fizică din ţară). Lucrări: Curs de chimie fizică (1940); Spectroscopia X (1948); Structura materiei (1950). A fost: preşedintele Consiliului Naţional IUPAP; reprezentantul României la AIEA (Viena) şi vicepreşedinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA, membru în Consiliul Mondial al Păcii. A fost, în mai multe legislaturi, deputat al MAN, iar după 1968 – consilier al preşedintelui republicii pentru probleme ştiinţifice. A fost distins cu cele mai înalte onoruri ale republicii: Om de Ştiinţă Emerit; Ordinul Meritul Ştiinţific clasa I; laureat al Premiului de Stat. Membru titular al Academiei Române (1946). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	123 de ani
15.11.1911 Ciorănescu, Alexandru - istoric literar, comparatist, academician	(n. 15 noiembrie 1911, Moroeni, județul interbelic Dâmbovița - d. 25 noiembrie 1999, Insulele Canare, Spania) Istoric literar şi comparatist. Frate cu Ecaterina şi Nicolae C. A absolvit Literele şi Şcoala de Arhivistică şi Paleografie la Bucureşti. A obţinut doctoratul la Sorbona. A fost consilier al Ambasadei României la Paris (1940, 1945–1946), director la Universul literar (1944–1945). S-a stabilit în Franţa în 1946 la Centre National de la Recherche Scientifique. A fost apoi profesor de franceză la Universitatea La Laguna din Tenerife, Spania (Doctor Honoris Causa al universităţii din 1991). S-a ocupat continuu de fenomenul românesc, dar nu numai: La Dobroudja, terre roumaine ∙ Une restitution historique (Dobrogea, pământ românesc ∙ O restituire istorică, 1939); La tradition historique et l’origine des Roumains (Tradiţia istorică şi originea românilor), 1942; Teatrul românesc în versuri şi izvoarele lui, 1943; La Roumanie vue par les etrangers (România văzută de străini), 1944; Literatură comparată, 1944; Estudios de literatura española y comparada (Studii de literatură spaniolă şi comparată), 1954; El Barocco o el discubrimiento del drama (Barocul sau descoperirea dramei), 1957, tradusă în româneşte în 1980; Bibliographie de la littérature française du XVI-e siècle (Bibliografia literaturii franceze a secolului al XVI-lea), 1975; Bibliographie de la littérature française du XVII-e siècle (Bibliografia literaturii franceze a secolului al XVII-lea), 1965–1966; Bibliographie de la littérature française du XVIII-e siècle (Bibliografia literaturii franceze a secolului al XVIII-lea), 1969; Bibliografia franco-española 1660–1715, 1977; Ion Barbu, 1981, New York; Historia del Cabildo Insular de Tenerife,1913–1988, 1988; Mihai Eminescu, una poesia de la indeterminacion (Mihai Eminescu, un mit al nedeterminării), 1989; El mito de la Atlantida (Mitul Atlantidei), 1990; Cristophe Colomb et ses biographes (Cristofor Columb şi biografii săi), 1992; Diccionario biográfico de Canarios (Dicţionarul biografic al Canarelor), 1992. A tradus în franceză Dante – La Divine Comédie, 1964. Membru de onoare al Academiei Române (1991). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	108 de ani
15.11.1914 Dumitrescu, Gheorghe - compozitor	(15.11.1914, Oteşani, jud. Vâlcea – 20.02.1996, Bucureşti)Compozitor. Frate cu Ion D. şi tată al lui Tudor D. A studiat la Conservatorul din Bucureşti cu Constantin Brăiloiu, Dimitrie Cuclin, Mihail Jora. Din 1951 profesor al Conservatorului. A compus opere, simfonii, oratorii, muzică de film.Lucrări: Ion Vodă cel Cumplit (dramă muzicală pe un text de Laurenţiu Fulga), 1955; Decebal, tragedie muzicală, 1957; Răscoala, dramă muzicală inspirată de romanul lui Liviu Rebreanu, 1959; Fata cu garoafe, operă, 1961. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	105 de ani
15.11.1915 Haţegan, Vasile - teolog	(15.11.1915, Youngstown, Ohio, SUA – 25.04.2003, Sakwood, SUA) Teolog. Familie originară din Alba Iulia. A absolvit: Academia Teologică Andreiană din Sibiu, Facultatea de Teologie şi cea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Specializare la: Universităţile Southwest Exeter şi Cambridge în Anglia (1939), apoi la Universitatea din Youngstown – Ohio (1939–1940), după care a obţinut o diplomă de master la Seminarul Union Theological din New York (1946–1948) şi o diplomă de master în arte la Universitatea Columbia din New York (1952–1955). Hirotonisit preot în 1941 la New York de către arhiepiscopul Athenagoras, viitorul patriarh ecumenic, pentru parohia ortodoxă română Sf. Dumitru din New York (1941–1955); transferat apoi la parohia Sf. Maria din Cleveland (1955–1982), de unde s-a pensionat. Preot suplinitor în Canton – Ohio (1983–1984) şi Westlake – Ohio (1985–1986). A fost: membru în Consiliul eparhial al Episcopiei româneşti din America, director pentru problemele ei externe, coordonator al cursurilor de vară de la „Vatra Românească“, membru în diferite comisii ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor (1948-1974) şi reprezentant al Episcopiei Române din America la Adunările Generale ale Consiliului Ecumenic din Amsterdam (1948), Evanston (1954) şi Uppsala (1968), preşedinte al Asociaţiei Clerului Ortodox din Cleveland. Este autorul unei Istorii a românilor din America. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	104 de ani
15.11.1958 Beligan, Anamaria - scriitor, cineast	(15.11.1958, Bucureşti)Scriitor şi cineast. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, 1981. Fiică a actorului Radu B. A emigrat în Australia în 1982, unde a obţinut masterul în lingvistică la Universitatea Monash, Melbourne, şi premiul editurii Cambridge University Press. Lucrează ca regizor şi scenarist, predă la Australian Film, Television and Radio School (Sydney). În 1988 înfiinţează compania independentă de producţie de film Athanor. Scrierile sale au apărut în diverse publicaţii australiene şi româneşti: Arc, Orizont, Respiro, Ramuri, Vatra, Familia, Literatorul, Moftul Român.A publicat în ţară: Încă un minut cu Monica Vitti, 1998, proză scurtă; Scrisori către Monalisa, 1999, roman; Dragostea e un trabant, 2000, proză scurtă; mamabena.com, 2005. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://dupadouazecideani.blogspot.com/2012/04/m-am-bucurat-de-celebritatea-doi-tati.html	61 de ani
15.11.1958 Aldea-Teodorovici, Doina - interpret de muzică uşoară	nume la naştere Doina Marin (15.11.1958, Chişinău – 30.10.1992, Coşereni, România) Interpretă de muzică uşoară. Soţie a lui Ion A.T. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Chişinău, apoi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. A realizat scenografii pentru formaţia de dansuri populare Moldoveneasca, dând spectacole în Rusia, Germania, Mongolia, Algeria, Iugoslavia, România. Artistă emerită din Republica Moldova. A murit într-un tragic accident împreună cu soţul. Ordinul Republicii post-mortem. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	61 de ani
15.11.1980 Grossu-Viziru, Mircea - inginer de aviaţie	(?.05.1903, com. Viziru, jud. Brăila – 15.11.1980, Long Beach, California) Inginer de aviaţie. A absolvit liceul Louis le Grand la Paris şi École Technique d’Aéronautique et Construction Automobiles, tot la Paris. A lucrat la IAR Braşov în cadrul Biroului de Studii Secret, apoi ca şef al secţiei prototipuri, director al fabricii de celule (1935–1940) şi director general al IAR (1940–1944). A brevetat 10 invenţii în România, 4 în Franţa şi 5 în SUA. El este autorul proiectelor IAR 37, 38, 39 şi 80 (pentru acesta decorat cu Medalia Aeronautică clasa a III-a). Pe 21 august 1944 ministrul Aerului şi Marinei l-a sfătuit să plece din ţară. A plecat cu familia în SUA. A fost inginer la firma Martin-Marretta Aluminium. Sursă imagine: http://www.aviatori.ro/; Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	39 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală
15.11.1940 Stanciu, Ion	(n. 15 noiembrie 1940, com. Săpata, jud. Argeş) – filolog; ziarist, publicist. A făcut şi studii de istorie, timp de 4 ani. A lucrat toată viaţa în presa scrisă şi audio: redactor la publicaţia “Avântul” din Piteşti (1962-1964), redactor şef la “Minerul” (1964-1967), redactor la “Secera şi ciocanul” din Piteşti (1967-1968), redactor la “Orizont” – publicaţia oficială a judeţului Vâlcea (1968-1972), corespondent judeţean la “Scânteia (1972-1990), corespondent judeţean la Radio România Actualităţi (1983-2006). Din 2006: corespondent judeţean la Radio-Antena Satelor şi la Radio Oltenia Craiova De la 1 iulie 2008, este consilier de presă în cadrul Consiliului Judeţean Vâlcea. Între anii 2000-2005, a fost redactor şef al publicaţiei “Jurnalul de Vâlcea” care, pentru perioada respectivă, a reprezentat o adevărată revistă de cultură, gen magazin.	79 de ani
15.11.1967 Băduţ, Mircea	(n. 15 noiembrie 1967, Râmnicu Vâlcea) – inginer electrotehnician şi informatician; cercetător, publicist. În paralel cu exercitarea funcţiilor deţinute, a ţinut cursuri de instruire şi perfecţionare în proiectare; a dezvoltat aplicația nucleu pentru gestionarea fondului de carte de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea. A creat conceptul editorial „... în trei timpi”, publicându-l iniţial în titlurile apărute la Editura Polirom: Calculatorul în trei timpi (2001; ediţia a II-a, 2003), AutoCAD-ul în trei timpi. Ghidul proiectării profesionale (2004; ediţia a II-a revăzută şi adăugită, 2006), Calculatorul în trei timpi, ediţia a III-a, revăzută şi adăugită (2007) şi Sisteme geo informatice GIS pentru electronică (2008). Alte cărţi publicate: Informatica pentru manageri (1999), Bazele proiectării cu Microstation (2001), Bazele proiectării cu Solid Edge (2002), Informatica în management (2003), GIS – sisteme informatice geografice: fundamente practice (2004), Ficţiuni primare (2006) etc. În colaborare: Bazele utilizării şi programării calculatoarelor personale (1994), Calculatorul personal (1995). (OSCA II, pag. 37; www.ro.wikipedia.org/wiki/mircea_badut).	52 de ani
15.11.1973 Tulugea, Claudiu	(n. 15 noiembrie 1973, Drăgăşani) – istoric-arheolog; cercetător, publicist. Între 1999 şi 2006, a lucrat la Şcoala Generală nr. 8 şi Liceul Pedagogic din Râmnicu Vâlcea. Din 2006, director al Muzeului de Istorie «Aurelian Sacerdoţeanu» din Râmnicu Vâlcea. Masterat în istorie al Universităţii «Lucian Blaga» din Sibiu (1999-2001) şi doctorat în arheologie al aceleiaşi universităţi, cu teza Preistoria Nordului Olteniei (2007-2010). Premii principale obţinute: Managerul anului, declarat de Fundaţia Culturală «Vâlcea 1» (2007) şi Premiul special pentru manageriat, acordat de aceeaşi fundaţie (februarie 2011, pentru anul 2010); Premiul special acordat de fundaţia menţionată în anul 2008, pentru reeditarea, după 25 de ani, a publicaţiei «Buridava»; Premiul de excelenţă pentru proiectele europene câştigate şi implementate la Muzeul Satului Vâlcean – Bujoreni (Ministerul Culturii, 2009) etc. A reeditat şi coordonat seria nouă a revistei «Buridava» (nr. 5/2008, 6/2009, 7/2009 şi 8/2010), reuşind şi înscrierea acesteia la CNCSIS. În timpul manageriatului său la muzeu, au fost făcute mai multe descoperiri arheologice în judeţul Vâlcea, unele - de importanţă naţională.	46 de ani