Events

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
	Zile deosebite
Thanksgiving Day	26.11.2020
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
26.11.1909 Ionescu, Eugen - dramaturg, eseist, critic literar	(n. 26 noiembrie 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris) Îşi ia licenţa în franceză la Bucureşti. Debutează în anul 1927 la Revista literară a liceului Sf. Sava. Editorial va debuta în 1931 cu volumul Elegii pentru fiinţe mici. Îi urmează volumul Nu în 1934, premiat pentru critică literară. Publică numeroase articole în principalele publicaţii ale vremii. În anul 1941 se stabileşte în Franţa unde, în anul 1950, îi apar şase volume de teatru care se reeditează în timp, şi apar şi altele noiembrie. În 1950 are loc şi premiera piesei Cântăreaţa cheală, prima piesă a lui Ionescu. Este creatorul, de notorietate internaţională, al teatrului absurdului. În 1970 este ales membru al Academiei Franceze. În afara volumelor de teatru a publicat: eseuri, proză, memorialistică: Note şi contranote; Fotografia Colonelului; Între viaţă şi vis; Jurnal în fărâme; Prezent trecut, trecut prezent; Sub semnul întrebării. De notat două volume de desene şi reflexii asupra actului de a picta: Descoperiri; Negrul şi Albul. Scrise în limba franceză, operele lui Eugen Ionescu au fost traduse şi publicate la editura Humanitas din Bucureşti.	111 de ani
26.11.1926 Opriş, Tudor - biolog, profesor, scriitor	(n. 26 noiembrie 1926 București - d. 23 ianuarie 2015) A urmat studii secundare la Colegiul National "Nicolae Filipescu" de la Mănăstirea Dealu și universitare la Facultatea de Litere din Capitală, unde a fost șef de promoție. Doctor în filologie "Summa cum laude", a profesat peste 50 de ani în București, peste 40 de ani la colegiile naționale "Mihai Eminescu" și "Gheorghe Lazăr". Din 1947, a fost membru al Societății Scriitorilor Români, iar, din 1974, al Uniunii Scriitorilor din România. Este autorul a peste 60 de volume de versuri, memorialistică, traduceri, critică şi istorie literară, şase ediţii ale unor clasici, peste 88 de antologii ale copiilor şi adolescenţilor talentaţi. A primit titlul de profesor fruntaş şi emerit, cu indemnizaţia naţională de merit, cu medaliile: "Spiru Haret", "Ion Pilat" şi "Cultura Militans", precum şi cu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler pentru activitatea sa deosebită ca profesor, scriitor şi mentor cultural al tinerei generaţii. Sursele articolului: http://www.gandul.info/stiri/scriitorul-tudor-opris-a-murit-la-varsta-de-88-de-ani-13784347;http://www.mediafax.ro/cultura-media/scriitorul-tudor-opris-a-murit-la-varsta-de-88-de-ani-13784352; http://adevarul.ro/cultura/carti/video-murit-scriitorul-tudor-opris-1_54c2424c448e03c0fde22858/index.html; http://www.ziare.com/cultura/scriitori/veste-trista-de-la-uniunea-scriitorilor-a-murit-tudor-opris-1344719; http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-19188388-scriitorul-tudor-opris-murit-varsta-88-ani.htm	94 de ani
	Aniversări – comemorări
26.11.1901	Astăzi se comemorează nașterea prozatorului și dramaturgului Mihail Drumeș (Mihail V. Dumitrescu) (n. Mihail V. Dumitrescu, 26 noiembrie 1901, Ohrid, Macedonia - d. 7 februarie 1982, București).Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:http://www.anticariatbazar.ro/autori/Mihail_Drumes/	119 de ani
	Evenimente
26.11.1874	În 26.11.1874 Parlamentul maghiar votează legi electorale care s-au aplicat şi în Transilvania. Prin instituirea unui cens scăzut la oraşe, mărindu-l în schimb pe cel de la sate, unde populaţia era precumpănitor nemaghiară, marea masă a românilor era exclusă de la vot. În Transilvania beneficiau de dreptul la vot circa 75.000 de cetăţeni, adică 3,3% din numărul populaţiei.	146 de ani
26.11.1909	În 26.11.1909 se joacă premiera piesei Viforul de Barbu Ştefănescu Delavrancea. Piesa se joacă la Teatrul Naţional din Bucureşti, iar în anul 1910 apare în volum. Referindu-se la această piesă, Liviu Rebreanu spunea că este "cea mai teatrală din toate lucrările dramatice ale autorului. Poate şi cea mai dramatică, în înţelesul scenic al cuvântului".	111 de ani
	Identități românești
26.11.1899 Ciolan, Ioan N. - cărturar, publicist, istoric, pedagog	(26.11.1899, Porceşti-Turnu Roşu – 20.09.1983, Sibiu) Cărturar, publicist, istoric, pedagog, inspector şcolar, creator al cooperaţiei moderne româneşti. A absolvit Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. A reprezentat, în calitate de preşedinte al Centralei Cooperativelor de Consum, cooperaţia din ţara noastră la diferite congrese internaţionale. A fost creatorul Cooperativei Sănătatea Neamului din Sibiu, unică în lume. Alături de Sadoveanu şi alţi cărturari a realizat cărţile de citire pentru clasele V–VII (1925–1927) şi toate tipurile de manuale pentru clasele I–VII (1935). Preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Ardeal, vicepreşedinte al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România şi ministru subsecretar de stat.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	121 de ani
26.11.1908 Grigorescu, Mircea - publicist	(26.11.1908, Râmnicu Sărat – 1976, Bucureşti) Publicist. A absolvit Facultatea de Drept la Bucureşti. A fost redactor şi secretar general de redacţie la publicaţiile Adevărul, Dimineaţa, Stânga, Cuvântul Liber, Jurnalul de Dimineaţă. A fondat în 1943 publicaţia Ecoul. Prieten cu George Macovescu. A fost redactor-şef la Timpul (1939–1944), director fiind Grigore Gafencu. După 1945 a fost redactor şi secretar de redacţie la Contemporanul, Flacăra, România Literară.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	112 de ani
26.11.1914 Constantinescu, Liviu - profesor universitar, academician	(26.11.1914, Ighişu Vechi, Sibiu – 29.11.1997, Saint-Louis, Alsacia) Geofizician. A făcut liceul la Blaj (1932). Licenţiat în ştiinţe fizico-chimice (1935), doctor în ştiinţe fizice (1941) al Universităţii din Bucureşti. Asistent la Facultatea de Ştiinţe, Universitatea din Bucureşti (1937–1943). Este considerat, împreună cu Sabba S. Ştefănescu, fondator al şcolii române de geofizică. Director fondator al Observatorului Geofizic Surlari, numit astăzi Observatorul Geomagnetic Naţional Surlari Liviu Constantinescu (1943–1958). A fost profesor şi şef de catedră (1949–1975) la Catedra de Geofizică ce a funcţionat întâi la Institutul de Mine, apoi la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie, în fine la Universitatea din Bucureşti. În paralel, a fost cercetător, şef de secţie şi director adjunct ştiinţific (1959–1970) în unităţi de cercetare ale Academiei: întâi la Institutul de Fizică, apoi la Institutul de Geologie, Geofizică şi Geografie, la Centrul de Cercetări Geofizice. Discriminat politic în urma refuzului repetat de a se înscrie în Partidul Comunist, a cerut pensionarea prematură la vârsta de 60 de ani (1975), rămânând profesor consultant. A adus contribuţii importante în mai multe domenii ale geofizicii pure şi aplicate (prospecţiuni geofizice): geomagnetism (distribuţia normală şi variaţia seculară a câmpului geomagnetic principal, morfologia generală şi particularităţile perturbaţiilor geomagnetice, curenţii telurici); prelucrarea şi interpretarea datelor gravimetrice şi magnetometrice (continuarea analitică a câmpurilor potenţiale, efectele mareelor terestre, variaţia temporală a câmpului gravităţii); seismologie şi tectonică (mecanismul focal al cutremurelor de pământ, seismicitate şi seismotectonică, cutremurele vrâncene, seismicitatea teritoriului României). A subliniat necesitatea abordării multidisciplinare a problemelor complexe ale ştiinţelor Pământului, exemplificând-o în cartea Mesaje ale Pământului în descifrări actuale (1974). A fost membru al grupului de studiu privind metode seismice pentru monitorizarea exploziilor subterane de la Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI, 1968–1970); membru (şi preşedinte prin rotaţie) al comitetului de coordonare al proiectului PNUD/UNESCO pentru studiul seismicităţii regiunii balcanice (1970–1977). A ocupat funcţii importante în organizaţii ştiinţifice internaţionale: vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale de Geodezie şi Geofizică (IUGG, 1969–1971) şi membru în biroul IUGG (1967–1975); membru în consiliul de conducere al Centrului Seismologic Internaţional (1970–1974) şi în consiliul de conducere al Societăţii Geofizice Europene (1970–1975); vicepreşedinte al Comisiei Seismologice Europene (1972–1976). A fost editor şi coautor al unui manual de Prospecţiuni geofizice (1964–1965). A redactat capitolul Terra pentru Enciclopedia del Novecento (Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma, 1975–1990). Lucrări: Mesaje ale Pământului în descifrări actuale, 1974; Sinergismul în cercetările geonomice, 1992. După 1989 a revenit din retragerea forţată care durase 15 ani. Ales membru titular al Academiei Române în 1990 (era membru corespondent din 1963) şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Geonomice (1990–1994), s-a angajat cu hotărâre pentru renaşterea Academiei Române şi a geofizicii româneşti. Până la retragerea definitivă (1995) a fost preşedinte al Comitetului Naţional Român de Geodezie şi Geofizică şi al Societăţii Române de Geofizică.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	106 de ani
26.11.1949 Patzaichin, Ivan - sportiv, canotor	(26.11.1949, Mila 23, jud. Tulcea) Canotor. Rus lipovean. A făcut canoe, legitimat la clubul Dinamo. A fost de patru ori campion olimpic (Mexic 1968, München 1972, Moscova 1980, Los Angeles 1984) şi de trei ori a luat argintul. A obţinut mai multe medalii de aur la campionatele mondiale dintre 1972 şi 1980: la 1 000 m în 1972, la 1 000 m cu Serghei Covaliov în 1968, la 1 000 m cu Toma Simionov în 1980 şi la 1 000 m tot cu Toma Simionov în 1984. Poreclit Amiralul, i s-a ridicat o statuie în faţa clubului Dinamo.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	71 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală