Events

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
Seychelles	18 iunie
	Zile deosebite
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
18.06.1882 Mărăcineanu, Ştefania - chimist, fizician	(n. 18 iunie 1882, Bucureşti - d. 15 august 1944) Chimistă şi fiziciană română de renume internaţional, Ştefania Mărăcineanu a formulat teorii importante despre radioactivitate şi a surprins-o pe Marie Curie când şi-a susţinut la Paris teza despre radioactivitatea artificială, temă nemaiauzită până atunci. A studiat la Liceul "Elena Doamna" din Bucureşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910. A fost profesoară la Şcoala Centrală din Bucureşti, iar din 1922, cu ajutorul unei burse, a urmat cursurile de radioactivitate ţinute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. Doi ani mai târziu şi-a susţinut lucrarea de doctorat pentru care a primit calificativul "Tres Honorable" şi a rămas şase ani în Paris pentru a studia efectul radiaţiei solare asupra substanţelor radioactive, timp în care a făcut observaţii revolutionare. În 1930 s-a întors în România şi a reusit să înfiinţeze primul Laborator de Radioactivitate, iar cu ajutorul profesorilor Dimitrie Bungenţianu şi Nicolae Vasilescu-Karpen a experimentat o metodă de declanşare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori. În 1935, Ştefania a fost consternată când premiul Nobel pentru chimie a fost câştigat de Frédéric Joliot-Curie şi Irène Joliot-Curie, pentru descoperirea radioactivităţii artificiale. Irene Joliot-Curie folosise mare parte din observaţiile Ştefaniei, fără să menţioneze. Ştefania a susţinut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris, dar i-a fost recunoscut meritul post-mortem. Savanta care a studiat şi relaţia dintre cutremure şi precipitaţii, s-a lansat în diverse ipoteze controversate, cum ar fi influenţa razelor de soare sau a apei de ploaie asupra radioactivităţii. Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută intens în comunitatea ştiinţifică din Franţa, Germania şi Anglia, iar disputa a devenit atât de aprinsă încât Ştefania Mărăcineanu a fost izolata de grupul de la laboratorul Curie. În 1944, savanta a murit după ce se îmbolnăvise de cancer din cauza iradierii. Sursa: http://www.apropo.ro	136 de ani
	Aniversări – comemorări
18.06.1871	În 18.06.1871 s-a născut scriitorul rus Leonid Andreev (d. 12.09.1919).	147 de ani
18.06.1921	În 18.06.1921 s-a născut istoricul literar clujean Ion Lungu (d. 19.07.2001).	97 de ani
18.06.1936	În 18.06.1936 s-a stins din viaţă prozatorul și dramaturgul rus Maxim Gorki (Alexei Maximovici Pescov) (n. 16/28.03.1868), autorul printre altele al capodoperei "Azilul de noapte".	82 de ani
	Evenimente
18.06.1925	În 18.06.1925 s-a votat Legea pentru reglementarea repausului duminical şi sărbătorilor legale.	93 de ani
18.06.1951	În 18.06.1951 a început deportarea în Bărăgan a persoanelor care locuiau la 25 km de graniţa României cu Iugoslavia.	67 de ani
	Identități românești
18.06.1855 Arion, Constantin - om politic, ministru, academician	(18.06.1855, Bucureşti – 27.06.1923, Bucureşti) Om politic. A urmat Dreptul la Şcoala de Ştiinţe Politice din Paris. A fost şef de cabinet la Ministerul de Externe, apoi profesor la Catedra de drept comercial şi maritim a Facultăţii de Drept de la Universitatea din Bucureşti. A fost ministru al Culturii şi Cultelor, în care calitate a reuşit să obţină fonduri pentru construirea unui local destinat Bibliotecii Academiei (1910–1912), ministru al Agriculturii şi Domeniilor, ministru de Externe, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1918). Unul dintre liderii Partidului Conservator. Membru de onoare al Academiei Române (1912). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	163 de ani
18.06.1909 Constante, Lena - artist plastic	(18.06.1909, Bucureşti –?.11.2005, Bucureşti) Artist plastic. Aromâncă după tată. Căsătorită cu Harry Brauner. A copilărit la Herson, Odessa, Iaşi, Londra, Paris. A studiat la Academia de Belle Arte din Bucureşti şi a făcut parte din cercul artistic al lui Victor Brauner, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu, Henri H. Stahl, Mihail Sebastian şi Paul Sterian. În preajma războiului unii dintre aceştia vor fi marginalizaţi, alţii vor ajunge legionari. A avut mai multe expoziţii personale şi a lucrat ca scenograf la Teatrul Ţăndărică, împreună cu soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Elena. A fost implicată în procesul Pătrăşcanu şi condamnată la 12 ani închisoare. Eliberată în 1962. A scris despre experienţa ei: L’évasion silencieuse: Trois mille jours, seule, dans les prisons roumaines, 1990; Evadarea imposibilă. Penitenciarul politic de femei Miercurea Ciuc 1957–1964, 1993. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	109 de ani
18.06.1934 Derbeniov, Vadim - cineast	(18.06.1934, Iaroslavl, Rusia) Cineast. Rus ca etnie. A absolvit Institutul de Cinematografie (ВГИК) din Moscova. A lucrat la Moldova Film, dar a colaborat şi cu Mosfilm. A făcut imaginea pentru: Drum bun, 1957; Moldova noastră, 1957; Balada haiducească, 1958; Cântec de leagăn,1959; Omul merge după soare, 1961; Călătorie în april, 1962; Ultima lună de toamnă, 1965; Cavalerul viselor, 1968; Balerina (Mosfilm, Moscova), 1969; Femeia în alb, 1981. Distins cu premiul special al juriului la Festivalul Unional de Filme, Kiev, 1966; Prima diplomă de onoare a Uniunii Cineaştilor din URSS pentru regia şi imaginea poetică a caracterului popular la Festivalul Regional de Filme, Vilnius, 1966. A fost secretar al Uniunii Cineaştilor din Moldova. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	84 de ani
18.06.1937 Cojocaru, George - economist	(18.06.1937, Bucureşti) Economist. Consilier în Ministerul de Externe pentru Asia, Oceania şi ţările Americii Latine, director al diviziei Americii Latine, director general al Româno-export, secretar general şi director al Camerei de Industrie şi Comerţ a României, director general al ROMEXPO, preşedinte al ROMINVEST, preşedinte al Adunării generale a preşedinţilor Camerelor Regionale de Comerţ şi Industrie (cuprinzând Austria, Ungaria, Turcia, Japonia, SUA, Coreea, India, Thailanda, Singapore, Egipt, Iran). Distins cu Marele Ordin pentru Merit, clasa Argint, al Austriei, ordinul danez Ridderordeners Kapitel, Ordinul Steaua României. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă	81 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală