Events

Titlul	Descrierea	Se împlinesc:
	Sărbători - naționale
	Zile deosebite
	Sărbători - creștine
	Evenimente astrale
	Biografii
	Aniversări – comemorări
29.09.1547	În 29.09.1547 a trecut la cele veșnice celebrul romancier spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (d. 22 aprilie 1616).	473 de ani
29.09.1902	În 29.09.1902 a trecut la cele veșnice marele romancier francez Émile Zola (n. 2 aprilie 1840).	118 de ani
29.09.1947	În 29.09.1947 s-a născut Mihai Bărbulescu, istoric, arheolog şi profesor universitar clujean.	73 de ani
	Evenimente
29.09.1739	În 18 septembrie 1739 S.V. / 29 septembrie 1739 S.N. se încheia Pacea de la Belgrad, care a dus la încetarea războiul ruso-austro-turc. Un efect îmbucurător al tratativelor de atunci a fost revenirea Olteniei, ocupată până atunci de Austria, la Ţara Românească.	281 de ani
	Identități românești
29.09.1846 Comşa, Dimitrie - profesor, agronom, etnograf, academician	(29.09.1846, Sibiu – 15.02.1931, Sibiu) Profesor, agronom, etnograf, memorandist. A absolvit Institutul Teologic Pedagogic la Sibiu. Între 1871 şi 1873 frecventează cursurile Academiei de Agronomie din Altenburg şi Leipzig. Din 1874 este numit profesor la Catedra de studii agricole-economice a Institutului Teologic Pedagogic din Sibiu, unde a funcţionat timp de 35 de ani. A predat pomicultura, horticultura, legumicultura, zootehnia agricolă, fizica populară, contabilitatea, contopite din 1892 sub numele de economia rurală, până în anul 1909, când a fost silit de guvernul maghiar să se pensioneze sub pretext că nu cunoaşte limba maghiară. Aceleaşi discipline le-a predat în secţia pedagogică a institutului şi în plus ştiinţele naturale (1874–1909). Cu studenţii făcea lecţii practice în grădinile institutului şi vizite la fermele model din Sibiu. A fost preşedinte activ al Societăţii de lectură Andrei Şaguna a studenţilor teologi. Deputat mirean în Sinodul Arhidiecezei Sibiu şi în Congresul Naţional Bisericesc. La 16/28 februarie 1888 contribuie la înfiinţarea Reuniunii Române de Muzică din Sibiu, al cărui preşedinte va fi Eugen Brote, după care va prelua conducerea până în 1905. A organizat o serie de expoziţii de vite, oi şi fructe în satele judeţului, cu premii. Reuniunea organiza în sate întruniri agricole cu prelegeri populare. A sprijinit înfiinţarea de cooperative de credit săteşti. În 1902 Reuniunea Română de Agricultură cu Reuniunea Sodaților Români din Sibiu au organizat o mare expoziţie industrială românească cu produse meşteşugăreşti, obiecte de artă populară românească. În 1887 imprimă întâia sa lucrare, Pomăritul. Redactează Calendarul bunului econom, 1877–1881. Scoate foaia Economul, 1893–1894, în care publică nenumărate articole în domeniul economic-agricol. Colaborează permanent la Telegraful Român şi Foaia poporului. Imprimă: Călăuza agricolă, trei volume, 1924–1925; Nana Zamfira, Îndrumări din economia casnică şi grădinărit, 1929; Radu Temelie. Îndrumări din economia câmpului, 1929. Realizează albumul artistic Din ornamentica română, 1904. Cutreieră apoi peste 200 de sate strângând cusături româneşti (să nu se piardă) din care a imprimat trei volume cu 384 modele de ţesături, broderii originale. Imprimă tot la Sibiu, în 1909, Album de crestături din lemn, cu 243 de piese. A fost printre întemeietorii gazetelor Tribuna şi Foaia Poporului. Ca secretar al Partidului Naţional Român din Transilvania a participat la alcătuirea Memorandumului, 1892. În procesul de la Cluj, din 1894, a fost condamnat la trei ani închisoare alături de Nicolae Cristea şi Dr. Daniil Popovici Barcianu, ispăşindu-şi pedeapsa la Vaţ. Întreaga viaţă a lucrat în conducerea ASTRA. Mitropolitul Nicolae Bălan îl recheamă la catedră din 1922. Pune bazele primului muzeu bisericesc al arhiepiscopiei Sibiului cu icoane, manuscrise, obiecte vechi de cult, veşminte liturgice. În 1926 Academia Română l-a ales membru de onoare. La înmormântare i s-au făcut funerarii naţionale. Revista Transilvania din Sibiu a publicat, în 1976, albumul Ornamentica română, cuprinzând modele de ţesături şi crestături din colecţiile lui.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	174 de ani
29.09.1908 Bulic, Adam - ziarist	(29.09.1908, Uzdin, Banatul Sârbesc – 3.10.1986, Novi Sad) Ziarist. Licenţiat al Academiei Comerciale din Cluj. A lucrat la ziarul românesc Nădejdea (1935–1944) din Vârşeţ, apoi la Editura Libertatea din Novi Sad. Provine probabil din familia unuia dintre primii memorialişti ardeleni, Teodor Bulic din Beiuş, Transilvania.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	112 de ani
29.09.1919 Aramă, Constantin - inginer, academician	(29.09.1919, Iaşi – 24.03.2003, Bucureşti) Inginer, specialist în motoare cu ardere internă. A absolvit Şcoala Politehnică din Bucureşti, după care a fost inginer la Craiova, Piteşti şi Bucureşti, unde şi-a început şi cariera didactică, la Institutul Politehnic, Catedra motoare cu ardere internă (1951). Lucrări: Combustibili şi lubrifianţi pentru motoare, 1962; Cercetarea în domeniul construcţiilor de maşini, 1972; Economia de combustibili pentru automobile, 1974; Poluarea aerului de către motoarele cu ardere internă. Reducerea poluării şi economicitate, 1975; Termotehnica, 1976. Membru al Academiei Române (1991), preşedinte al Comisiei de termotehnică a Academiei Române, membru al Institutului de Ingineri Mecanici din Marea Britanie.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	101 de ani
29.09.1929 Gheorghiu, Ion Alin - pictor, sculptor, grafician	(29.09.1929, Bucureşti – 11.12.2001, Bucureşti) Pictor, sculptor, grafician. A absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, clasa Camil Ressu. A avut foarte multe expoziţii, atât în ţară, cât şi în străinătate: Helsinki, 1960; Moscova, 1962; Paris, 1963; Veneţia, 1964; Geneva, Londra, Paris, Plovdiv, 1966; Memphis, 1967; Praga, 1969; Alexandria, Düsseldorf, Haga, Moscova, Roma, Tallinn, Tel Aviv, Tunis, Varşovia, Leningrad, Palma de Mallorca etc. Lucrări: ciclul Grădinile suspendate (pictură), ciclul Himere (sculptură). Medalia de Aur conferită de Accademia del Lavoro, Italia. Membru titular (1999) al Academiei Române. Decorat cu Steaua României în grad de Ofiţer, 2001.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011	91 de ani
	prin Vâlcea
	Istorie locală
29.09.1901 Polovrăgeanu, Ion	(n. 29 septembrie 1901, Horezu, jud. Vâlcea - d. 20 martie 1956) – farmacolog, cercetător. Doctor al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, cu teza Contribuţiuni la studiul rolului şi funcţiunii substanţelor minerale şi organice în viaţa plantei. Variaţia cantitativă a substanţelor minerale în cursul dezvoltării frunzelor de populus piramidalis şi robinia pseudoacaccia. Fost farmacist intern la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti (1926-1927). Carieră de cercetător şi funcţii de conducere în Ministerul Sănătăţii şi în diferite instituţii centrale de profil. Membru în Comisia specială pentru combaterea epidemiilor (1940) şi în Comisia medicamentelor din Ministerul Sănătăţii; Colegiul ştiinţific al Institutului de Geriatrie; a făcut parte din comitetul de redactare al Farmacopeei române, ediţiile a V-a şi a VI-a; colegiul de redacţie al revistei "Farmacia" etc. Merite deosebite în dezvoltarea industriei de medicamente româneşti; printre altele, a creat prima Secţie Pilot a Institutului de Cercetări Farmaceutice. Lucrări publicate: Contribuţiuni la studiul rolului şi funcţiunii substanţelor minerale şi organice în viaţa plantei. Variaţia cantitativă a substanţelor minerale în cursul dezvoltării frunzelor de populus piramidalis şi robinia pseudoacaccia - teză de doctorat, 1933; în colaborare: Contribuţiuni la prepararea ergosterolului iradiat, vol. II (1952). (OSCA II, pag. 302-303; Monografia Copăceni, pag. 86-87).	119 de ani