Calendare romanesti
Calendare romanesti











Căutați în calendare


TitlulDescriereaSe împlinesc:
Sărbători - naționale
Zile deosebite
Sărbători - creștine
Evenimente astrale
Biografii
14.04.1864 Văitoianu, Artur - prim-ministru, general de corp de armată(n. 14 aprilie 1864, Ismail - d. 17 iunie 1956, București) 92 de ani de viață dedicați țării sale… - a participat în funcții de comandă la Al Doilea Război Balcanic (1913), Primul război mondial (1916 - 1918), și la operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918 - 1920). - s-a remarcat prin modul cum a condus acțiunile Comandantul Corpului II Armată, pe timpul Bătăliei de la Mărăști; – desemnat prim-ministru al României în anul 1919 (12 septembrie - 4 decembrie), în perioada mandatului său având loc primele alegeri din România Mare; - a fost de mai multe ori ministru în guvernele liberale; - a deținut și funcția de consilier regal al lui Carol al II-lea; - a fost întemnițat timp de șapte ani în Penitenciarul Sighet; - este reabilitat și înmormântat în mausoleul de la Mărăști în 1956.Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:https://www.crisana.ro/stiri/restituiri-24/100-de-ani-marsul-spre-marea-unire-1916-1919-batalia-de-la-oituz-158965.htmlSurse text:https://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_V%C4%83itoianu; https://infogalactic.com/info/Artur_V%C4%83itoianu 157 de ani
14.04.1885 Iuliu I. Hațieganu - medic, academicianIuliu-Hatieganu2(n. 14.04.1885, Dîrja, jud. Cluj - d. 04.09.1959, Cluj) Studii secundare la Cluj şi Blaj. Studii medicale la Cluj, ca bursier al Societăţii Transilvania din Bucureşti, obţinând titlul de doctor în 1909. Profesor la Facultatea de Medicină din Cluj (1919-1948 şi 1953-1959).Este întemeietorul învăţământului medical românesc din Cluj şi a format numeroase cadre universitare. Fondator al Asociaţiei de Educaţie Fizică Şoimii Carpaţilor (1929). Membru titular al Academiei de Medicină din Bucureşti (1935) şi membru titular al Academiei Române (1955).A fost un mare pedagog, preocupat de organizarea învăţământului medical, pentru formarea unor practicieni.A înfiinţat primul dispensar antituberculos din Cluj şi preventoriul studenţesc. A iniţiat şi a condus, împreună cu I. Goia, elaborarea unui monumental Tratat de semiologie şi patologie, care a reprezentat o carte de căpătâi pentru medici. A adus importante contribuţii în problema sifilisului visceral, ca şi a nevrozelor. Haţieganu a fost supranumit "Hipocrate al românilor", "un pisc al medicinei româneşti". Alte lucrări: Infecţia tuberculoasă şi profilaxia ei socială (1926), Clinică şi patologie medicală, coordonator, 2 vol. 1955-1958. 136 de ani
Aniversări – comemorări
14.04.1527În 14.04.1527 s-a născut cartograful şi gravorul olandez Abraham Ortelius (Abraham Ortels), realizatorul primului atlas (d. 28.06.1598). 494 de ani
14.04.1917În 14.04.1917 s-a stins din viaţă Ludwig Lazarus Zamenhof, inventatorul limbajului internaţional Esperanto (n. 15.12.1859). 104 de ani
Evenimente
14.04.1457

Stefan-cel-MareÎn 14.04.1457 are loc înscăunarea lui Ştefan cel Mare pe locul numit "Direptate". La 12 aprilie are loc lupta de lângă satul Doljejşti (Dolheşti), la sud-est de Cetatea de Scaun a Sucevei, aproape de vărsarea Şomuzului Mocirlos în Siret. Ştefan a repurtat o victorie categorică asupra lui Petru Aron, care s-a refugiat, împreună cu boierii ce-i erau credincioşi, la Cameniţa, în Polonia. După victoria de la Doljeşti, Ştefan, aflat în tabăra sa de la sud de locul luptei, situată lângă satul Direptate din vecinătate, a primit clerul şi boierii veniţi să-l întâmpine, iar Mitropolitul Teoctist l-a "uns" şi încoronat în biserica satului amintit.

564 de ani
14.04.1867

FamiliaÎn 14.04.1867 poezia "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie", de M. Eminescu apărea în revista Familia.

154 de ani
14.04.1884

TribunaÎn 14.04.1884 apare, la Sibiu, Tribuna, cotidian politic şi literar al românilor din Transilvania. Director şi redactor responsabil I. Slavici, apoi redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar, Pompiliu Pipoşiu, Septimiu Albinii, Aurel Popa. Editează suplimentele: Foaia ilustrată şi Tribuna literară. Iniţiat de un grup de negustori români din Sibiu, cu scopul de a avea un organ care să reprezinte "curentele populare" şi să fie "un centru de lucrare literară", ziarul a însemnat, după opinia lui I. Breazu, "triumful Convorbirilor literare în Transilvania", datorită activităţii lui I. Slavici, care venea cu experienţă de ziarist de la Timpul, şi a lui G. Coşbuc, care se afirmă ca poet original în paginile ziarului. Ref.: Popa Mircea. Slavici "Îndrumător al Tribunei". În: Tribuna, An. 3, Serie nouă, Nr. 33, 16-31 ianuarie 2004, p. 3. Popa Mircea; Taşcu Valentin. Istoria presei literare româneşti din Transilvania: de la începuturi până în 1918. Cluj-Napoca, Dacia, 1980.

137 de ani
14.04.1933

A apărut legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României.

88 de ani
Identități românești
14.04.1885 Haţieganu, Iuliu - o altă prezentare - medic internist, academicianIuliu-Hatieganu2(n. 14.04.1885, Dârja, Cluj – d. 04.09.1959, Cluj) Medic internist. Frate cu Emil H. A absolvit gimnaziul superior greco-catolic din Blaj, unde a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu. A urmat Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj. În 1910 îşi încheie studiile cu un strălucit doctorat. Cercetări în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă. Astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj îi poartă numele. S-a făcut cunoscut încă din 1914 în literatura de specialitate printr-un studiu asupra galactozuriei alimentare, publicat în Jurnalul Medical din Budapesta. A fost unul din delegaţii tineretului universitar la Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi a susţinut în faţa Consiliului Dirigent al Transilvaniei înfiinţarea Universităţii din Cluj. Ulterior va prezida şi primul Congres al Medicilor, unde prietenul său, medicul militar Iuliu Moldovan, numit de consiliul dirigent în funcţia de secretar cu problemele sănătăţii publice, va prezenta un raport asupra stării sănătăţii populaţiei din Transilvania, subliniind necesitatea reluării activităţii la Facultatea de Medicină din Cluj. Alături de Ioan Goia a adus specialişti excepţionali, ca Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeş, Constantin Levaditi sau Emil Racoviţă. Din fonduri proprii, colectă publică şi bani de la ASTRA, a înfiinţat între 1930 şi 1932 la Cluj-Napoca un parc destinat mişcării sportive a tinerilor. Parcul Sportiv Iuliu Haţieganu, aflat pe malul Someşului, are o suprafaţă de 25 ha. În perioada 1940–1945 s-a implicat de multe ori în salvarea vieţii unor evrei sau români, alături de Raul Şorban și Theodor Criveanu. Lucrări: Despre encefalita epidemică, 1920; Infecţia tuberculoasă şi profilaxia ei socială, 1926; Tratat elementar de semiologie şi patologie, 3 vol., 1934–1939; Clinică şi patologie medicală, 2 vol., 1955, 1958. Membru al Societăţii Medicale a Spitalelor din Paris. A fost membru al Academiei Române (1955).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 136 de ani
14.04.1910 Bezviconi, Gheorghe - istoric literar, heraldist, academicianGheorghe-Bezviconi(n. 14.04.1910, Jitomir, azi în Ucraina – d. 30.06.1966, Bucureşti) Istoric literar, heraldist, slavist. La Bucureşti a audiat cursurile de istorie ale lui Nicolae Iorga, în 1938 fiind colaborator al Institutului pentru Studiul Istoriei Universale. Unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni (1940). A fost membru al Asociaţiei Slaviştilor din România, colaborator extern al Institutului de Istorie Nicolae Iorga şi al Institutului de Studii Româno-Sovietice al Academiei Române. Persecutat în România, a fost nevoit să lucreze ca paznic la cimitirul Bellu, fapt care s-a soldat cu scrierea a două lucrări documentare de netăgăduită valoare: Cimitirul Bellu din Bucureşti (1941) şi Necropola Capitalei (1972). Alte lucrări: Armenii în Basarabia. Manuk-bei (1934), Cărturari basarabeni (1940), Din alte vremi (1940), Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru (vol. 1–1940, vol. 2–1943), Costache Stamati. Familia şi contemporanii săi (1942), Profiluri de ieri şi de azi (1943), Călători ruşi în Moldova şi Muntenia (1947), Puşkin în exil (în colaborare, 1947), Contribuţii la istoria relaţiilor româno-ruse (1948). Este şi autor al unui roman scris în ruseşte: Ultimul om de prisos (1953–1956). A fost distins cu Medalia de Aur a Institutului de Istorie şi Heraldică al Franţei (1935), Crucea Ligii Republicane Franceze a Binelui Public, clasa a III-a, Medalia de Onoare Vermeil a Societăţii Academice de Litere şi Arte a Franţei (1936), Premiul Hanu’ Ancuţei (1938), Premiul Năsturel al Academiei Române (1948). Post-mortem a fost ales membru al Academiei Internaţionale Di Pontzen din Napoli (1974).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 111 de ani
14.04.1932 Barbu, Gelu - balerin, coregraf(n. 14.04.1932, Lugoj - d. 17.02.2016)Balerin şi coregraf. Fiu al lui Filaret B. A studiat coregrafia cu Floria Capsali, apoi, la Leningrad, cu Agripina Vaganova şi Aleksandr Puşkin. A lucrat la Opera Română, avându-l maestru de balet pe Oleg Danovski. A fost prim-balerin şi a dansat cu Valentina Massini, Simona Ştefănescu, Irinel Liciu, Sanda Orleanu, Ileana Iliescu, Rina Constantini şi Magdalena Popa. A dat recitaluri în Italia, Germania, Suedia. Plecat în exil în 1961, devine prim-balerin al Operei din Oslo (Suedia), dă recitaluri în cele două Germanii, Italia, devine prim-balerin al Operei din Nürnberg. În 1966 s-a stabilit în Las Palmas de Gran Canaria, unde a creat trupa de balet care-i poartă numele şi a devenit coregraful ei. Compania sa a făcut turnee prin oraşele Spaniei, în Portugalia, la Sankt Petersburg, a participat la Festivalul Internaţional George Enescu, a dat spectacole la Opera Română din Timişoara, la Opera Naţională din Bucureşti, Teatrul Traian Grozăvescu din Lugoj. Cetăţean de onoare al oraşelor Las Palmas de Gran Canaria şi Lugoj. A primit Ordinul Constituţiei al Norvegiei, 1964; Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, 2002.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu:http://occidentul-romanesc.com/las-palmas-de-gran-canaria-s-a-stins-din-viata-marele-balerin-gelu-barbu-fiul-reputatului-compozitor-filaret-barbu/ 89 de ani
prin Vâlcea
Istorie locală
14.04.1928 Vlad, Ion(n. la 14 aprilie 1928, în satul Vijoieşti din com. Tetoiu, jud. Vâlcea) – inginer în domeniul maşinilor şi utilajului petrolier, cercetător, publicist. Specializări postuniversitare în ţară (Bucureşti, 1957) şi străinătate (Freiberg - Germania, 1967). Doctor al Institutului de Petrol şi Gaze din Moscova, cu teza Cercetarea proceselor dinamice dezvoltate în sistemul de manevră al instalaţiilor de foraj acţionate cu motoare Diesel şi turbo transformator (1964). Carieră universitară: asistent (1954-1957), şef lucrări (1957-1966), conferenţiar (1966-1977) şi profesor (din anul 1977 până în prezent). Funcţii administrative: decan al Facultăţii de Maşini şi Utilaj Petrolier din Institutul de Petrol şi Gaze Bucureşti (1967-1975), şef catedră la aceeaşi facultate (1970-1972) şef catedră la Facultatea de Utilaj Petrolier şi Petrochimie Ploieşti (1984-1998). A semnat 42 contracte tehnico-ştiinţifice în domeniul industriei petroliere şi al construcţiei de maşini şi utilaje petroliere. Lucrări publicate: Maşini şi utilaj petrolier pentru forat extracție, p. I, vol. I (1981), Maşini şi utilaj petrolier pentru forat extracție, p. I, vol. II (1981), Maşini şi utilaj petrolier pentru forat extracție, p. a II-a (1984), Maşini şi utilaj petrolier pentru forat extracție, p. a III-a (1984). (Dicţionarul specialiştilor, pag.. 483; OSCA II, pag. 412). 93 de ani
14.04.1944 Dincă, Alexandru(n. 14 aprilie 1944, com. Bălceşti, jud. Vâlcea) - matematician, informatician, cercetător. Cursurile primare şi liceul în comuna natală; Facultatea de Matematică-Mecanică (1966). Doctor al Universităţii din Bucureşti, cu teza Distanţe contextuale în lingvistica algebrică (1973; publicată în acelaşi an, în: "Studii şi cercetări matematice", Bucureşti, tom 25, nr. 2, 1973, pag. 223-265). Specializări în ţară (1990 şi 1992) şi în străinătate: Italia (1973), Belgia şi Franţa (1992). Strălucită carieră universitară, inclusiv importante funcţii de răspundere: decan al Facultăţii de Matematică-Informatică (1981-1989); prorector (1989-1990); secretar ştiinţific al Senatului Universităţii din Craiova (1990-1992); decan al Facultăţii de Matematică-Informatică (1992-2000). Membru al Societăţii de Ştiinţe Matematice din România. Cărţi publicate. Lecţii de algebră (2000); în colaborare: Metode distribuţionale algebrice în lingvistică (1977), Algebra pentru perfecţionarea profesorilor (1983), Concursul interjudeţean de matematică "Gh. Ţiţeica", 1979-1993 (1994) etc. Alte lucrări i-au fost reprografiate: Distanţe contextuale în lingvistica algebrică (rezumatul tezei de doctorat; 1973), Culegere de probleme de matematică pentru admiterea în învăţământul superior, vol. I-II (1973) ş. a. În perioada 1976-1996 a elaborat numeroase contracte de cercetare ştiinţifică şi studii de instruire programată, precum şi aplicaţii ale teoriei categoriilor în algebra universală. (OSCA II, pag. 122-123). 77 de ani


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clouds
Detalii : cer acoperit de nori
Temperatura : 9 0C
Presiunea atmosferică : 1.012 bari
Umiditatea : 76 %
Viteza vântului : 1 m/s
Informații de la ora : 01:50:26

JosSus


© Calendare românești | 2021 | All Rights Reserved | Căutați | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim cookies așa cum este detaliat pe pagina -> Politica de confidențialitate... Din motivele enunțate pe această pagină am reușit să asigurăm protecția datelor dumneavoastră.

Doar dacă sunteți de acord vă invităm să continuați vizitele pe acest site.

X