Calendare romanesti
Calendare romanesti











Căutați în calendare


TitlulDescriereaSe împlinesc:
Sărbători - naționale
Italia25 aprilie
Zile deosebite
Ziua Justiției Militare25 aprilie. Prin Decretul-lege nr. 1625 din 1919 a luat fiinţă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, moment care a marcat actul de naştere a structurii specializate în asigurarea asistenţei juridice pentru armată. Sursa evenimentului: http://www.mapn.ro/despre_mapn/zilele_armelor/
Sărbători - creștine
Evenimente astrale
Biografii
25.04.1920 Ionescu-Ogrezeanu, Sofia - medic neurochirurgSofia-Ionescu-Ogrezeanu(n. 25 aprilie 1920 - d. 21 martie 2008) A fost primul medic neurochirurg din România şi totodata prima femeie care a efectuat o operaţie pe creier. A urmat Liceul de Fete Fălticeni şi Şcoala Centrală de Fete "Marica Brâncoveanu" din Bucureşti, apoi Facultatea de Medicină Umană din Bucureşti. Din 15 octombrie 1943 a efectuat un stagiu de internat în Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din Bucureşti. A intrat în prima echipǎ neurchirurgicalǎ, consideratǎ echipa de aur, alături de Prof. Dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei româneşti, şi de doctorii Constantin Arseni şi Ionel Ionescu, care în 1945 i-a devenit soţ. Sofia Ionescu a spus într-un interviu ca este prima femeie neurochirurg, nu din lume, ci din Sud-estul Europei. După ce a operat un copil care căzuse victimă bombardamentelor asupra Bucureştiului, în 1944, cariera Sofiei a atins un punct de cotitură. "Această operaţie mi-a decis viaţa pentru 47 de ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, şi mi-a adus-o la 180 de grade faţă de ceea ce îmi propusesem eu, o viaţă liniştită de medic internist în oraşul meu natal, Fălticeni", a declarat Sofia. În 1945 şi-a susţinut doctoratul în medicină şi chirurgie şi tot atunci s-a căsătorit cu doctorul Ionel Ionescu, cu care a avut doi copii. În 1954 a fost încadrată medic primar la Clinica Spitalului "Dr. Gh. Marinescu", iar în 1976 a obţinut gradul de medic primar neurochirurg II. Sofia Ionescu a avut contribuţii remarcabile în domeniul neurochirurgiei, fiind recunoscută în special pentru operaţiile pe măduva spinării şi creier, şi a semnat numeroase lucrări stiinţifice, apărute în "Acta chirurgica Belgica", "Journal de chirurgie", "Neurologia", "Psihiatria", "Neurologia", "Neurochirurgia", "Revue Roumaine d` Endocrinologie". Numărul articolelor şi comunicărilor ei prezentate în ţară şi în străinătate se ridică la aproape 120. Pentru meritele deosebite dovedite încă din anii studenţiei, Sofia Ionescu a fost răsplătită de-a lungul anilor cu premii şi diplome importante, totul culminând cu acordarea celei mai înalte distincţii din România, Steaua Republicii, în grad de cavaler, acordată în martie 2008. Sursa: http://www.apropo.ro 98 de ani
Aniversări – comemorări
Evenimente
25.04.1828

În 25.04.1828 trupele ţariste trec Prutul şi ocupă Moldova şi Ţara Românească care trec sub administraţie rusă. În locul domnilor celor două ţări, care se retrăseseră în Transilvania, se instituie o administraţie militară rusă, în frunte cu contele Fiodor Petrovici Pahlen, numit preşedinte deplin împuternicit al Adunărilor (Divanurilor) Moldovei şi Ţării Româneşti. În exercitarea funcţiilor el era secondat de un vicepreşedinte. Principala preocupare a administraţiei a fost aprovizionarea armatei. În acest scop, înaltul funcţionar rus era împuternicit ca, în afara contribuţiilor în bani şi în produse, să facă şi cereri extraordinare "oricât de împovărătoare" pentru buna desfăşurare şi reuşita planurilor militare. Noua invazie rusă i-a costat pe români "mai mult sânge şi lacrimi decât cele precedente la un loc", spunea agentul consular al Franţei. Moldova şi Ţara Românească au trebuit să asigure aprovizionarea Armatei ruse cu alimente şi furaje, să pună la dispoziţia acesteia mijloacele necesare, cereale şi oameni, pentru efectuarea organizată a transporturilor, să întreţină căile de comunicaţii, să adăpostească armatele aflate în marş spre frontieră şi spre fronturile de luptă. Aprovizionarea şi transporturile au fost realizate prin rechiziţionarea a zeci de mii de care, a unor imense cantităţi de alimente şi furaje. Proclamaţia dată cu acest prilej, generalul Wittgenstein asigura populaţia că vor fi respectate şi ocrotite legile, obiceiurile străvechi, proprietatea şi drepturile sfintei credinţe. Pe durata războiului, în raport cu necesităţile militare, regimul ocupaţiei a fost deosebit de aspru.

190 de ani
25.04.1894

Memorandum-Transilvania În 25.04.1894 începe procesul memorandiştilor. Are loc la Cluj procesul politic intentat de către Guvernul ungar, memorandiştilor: 14 membri ai Comitetului Central al Partidului Naţional Român (printre care dr. Ioan Raţiu, Gheorghe Pop, D. Băseşti, dr. Vasile Lucaciu, Teodor Mihai ş.a.) sunt condamnaţi la închisoare, între 2 luni şi 5 ani. Procesul declanşează în Transilvania, în Regat, în celelalte provincii româneşti şi în străinătate, manifestaţii de protest şi solidaritate cu fruntaşii politici români. Mişcarea memorandistă din anii 1892-1894 a constituit un moment remarcabil în istoria românilor transilvăneni. În 1895, la cererea regelui Carol I, împăratul Austro-Ungariei i-a graţiat pe cei care se mai aflau atunci în închisoare. Guvernul ungar şi-a folosit puterea administrativă considerabilă pentru a reduce activitatea politică a românilor. În 1894 a intentat proces Comitetului Executiv al Partidului Naţional, acuzându-l de agitaţie împotriva securităţii statului pentru că a publicat şi răspândit Memorandumul, un protest împotriva politicii Guvernului faţă de naţionalităţi. Cu acest prilej s-a dizolvat Partidul Naţional, deşi acesta a continuat să existe sub formă de Comitet Electoral.

124 de ani
25.04.2005

În 25.04.2005 România şi Bulgaria semnează la Luxemburg Tratatul de aderare la UE.

13 de ani
Identități românești
25.04.1879 Brediceanu, Caius - diplomat, om politicCaius-Brediceanu(25.04.1879, Lugoj – 1953, Lugoj) Politician şi diplomat. Fiu al lui Coriolan B., frate cu Tiberiu B. şi tată al lui Mihai B. Soţia lui Lucian Blaga, Cornelia, era sora lor. Studiile le-a început la Lugoj, apoi la gimnaziul german din Sebeş, liceul german din Sibiu, iar ultimele două clase le-a terminat la Bucureşti şi Iaşi. În 1896 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Viena, dar a abandonat-o rapid în favoarea Facultăţii de Drept a Universităţii din Viena, de unde a obţinut doctoratul în Drept şi Ştiinţe Politice. În paralel a urmat şi cursurile de filosofie la Universitatea din Paris. S-a întors în Banat şi a debutat în cariera politică. S-a înscris mai întâi în mişcarea naţională, sprijinind candidatura tatălui său. A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, unde a fost desemnat notar al istoricei şedinţe din Sala Unirii. A fost ales membru în Marele Sfat Naţional Român. În 1919 a fost numit subsecretar de stat la Ministerul de Externe şi a fost ales delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, reprezentând interesele Banatului. În 1921 a intrat în guvernul lui Take Ionescu, primul ministru bănăţean din România Mare, cu funcţia de ministru de stat pentru Ardeal şi Banat. De aici a intrat mai departe în corpul diplomatic, fiind numit ministru plenipotenţiar (ambasador) la Rio de Janeiro, pe relaţia cu Argentina, Brazilia şi Chile. În 1927 a fost numit ambasador la Vatican. Între 1930–1931 a fost ministru plenipotenţiar în Austria. În ţară a fost ales deputat în 1919 şi între 1926–1927. A fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 139 de ani
25.04.1886 Atanasiu, Vasile - general de armatăVasile-Atanasiu(25.04.1886, Târgovişte – 06.06.1964, Bucureşti) General de armată. A absolvit Şcoala Militară la Bucureşti (artilerie şi inginerie navală). A luptat în Primul Război Mondial, după care a absolvit Academia Militară din Bucureşti. Şeful secretariatului Consiliului Superior al Apărării (1931–1934, 1935–1937). Înainte de începutul celui de-al Doilea Război Mondial era general de brigadă. A fost comandantul Corpului 2 Armată şi Corpului 3 Armată (1941–1943), cu care a luptat la Albiţa, Tiraspol, Odessa. A devenit inspector general al artileriei (1943–1945). Trecut în rezervă în 1945. Implicat în lupta contra legionarilor, a fost martor al acuzării în Procesul Sumanelor Negre. O stradă din Bucureşti îi poartă numele. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 132 de ani
25.04.1913 Adameşteanu, Dinu - arheologDinu-Adamesteanu2(25.04.1913, Toporu, jud. Giurgiu – 21.01.2004, Policoro, Italia) Arheolog italian (plecat din ţară în 1939) de origine română. Frate cu Ion A. şi unchi al Gabrielei A. A lucrat în siturile de la Heraclea (colonie a Magna Graecia pe ţărmul Mării Ionice), Histria (colonie a Miletului pe ţărmul Pontului Euxin), Siracusa şi Lentini. Fondator şi inspector al Superintendenţei din Agrigento (Lucania antică, 1955) şi al Superintendenţei pentru Antichităţi din regiunea Basilicata. A proiectat Muzeul din Metaponto. Lucrări: Monte Saraceno ed il problema della penetrazione rodio-cretese nella Sicilia meridionale, 1956; La Basilicata antiqua. Storia e monumenti (1974). Premiul Feltrinelli pentru arheologie (1973). Medalia de Aur a Republicii Italiene pentru merite culturale şi artistice, 1980. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 105 de ani
25.04.1922 Doinaş, Şt(efan) Aug(ustin) - poet, academicianStefan-Augustin-Doinasnume la naştere Ştefan Popa (25.04.1922, Caporal Alexa, jud. Arad –25.05.2002, Bucureşti) Poet. Soţ al balerinei Irinel Liciu. A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj, neterminată din pricina războiului. A făcut parte din Cercul literar de la Sibiu (1943) şi a semnat Manifestul Crinului Alb. Prieten cu Ion Caraion. După o perioadă când a profesat în satul natal, a devenit colaborator la diverse publicaţii literare. Redactor la Secolul 20. Senator al României din partea PNŢCD (1992–1996). În 1947 a primit premiul E. Lovinescu al Editurii Fundaţiilor Regale pentru volumul în manuscris Alfabet poetic. A scris lirică de meditaţie despre condiţia umană, timp, artă: Cartea mareelor, 1964, debut; Omul cu compasul, 1966; Seminţia lui Laokoon, 1967; Ipostaze, 1968, Premiul Academiei; Alter ego, 1970, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă; Papirus, 1974; Anotimpul discret, 1975, Premiul Uniunii Scriitorilor; Alfabet poetic, 1978, Premiul Uniunii Scriitorilor; Vânătoare cu şoim, 1985; Atlas de sunete fundamentale, 1988; Interiorul unui poem, 1990; Arie şi ecou, 1992; Născut în Utopia, 1992; Psalmi, 1997. A tradus Goethe – Faust, 1982, Premiul Special al Uniunii Scriitorilor. A publicat şi eseuri: Lampa lui Diogene, 1970; Poezie şi modă poetică, 1972; Orfeu şi tentaţia realului, 1974; Lectura poeziei, 1980; Măştile adevărului poetic, 1992. Distins cu Premiul I.C. Brătianu al PNL pentru întreaga activitate, 2002. Membru al Academiei Române (1992). Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 96 de ani
25.04.1932 Manoliu, Lia - atletLia-Manoliu(25.04.1932, Chişinău – 09.01.1998, Bucureşti) Atletă. A făcut studii sportive la Bucureşti. Specializată în aruncarea discului. Medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Ciudad de México (1968) şi de bronz la Jocurile Olimpice de la Roma (1960) şi Tokyo (1964). A fost membru în Senatul României (1992–1996) şi preşedinte al Comitetului Olimpic Român (1990–1998). Stadionul Naţional din Bucureşti îi poartă numele. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă 86 de ani
prin Vâlcea
Istorie locală


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clear
Detalii : cer senin
Temperatura : 18 0C
Presiunea atmosferică : 1.013 bari
Umiditatea : 68 %
Viteza vântului : 3 m/s
Răsăritul la : 06:14:26
Apusul la : 20:13:15
Informații de la ora : 22:30:00
JosSus


© Calendare românești | 2018 | All Rights Reserved | Căutați | prezentare oferită de: Corina & Bogdan Simeanu



Folosim și noi cookies Read More pt. a ne asigura că îți oferim cea mai bună experiență. Dacă utilizezi site-ul considerăm că îți asumi și faptul că te vei bucura de el în continuare. Ok