Calendare romanesti
Calendare romanesti

















Istoria pe ani...

TitlulDescriereaSe împlinesc:
Sărbători - naționale
Zile deosebite
Ziua Europeană a Protecţiei Datelor 28 ianuarie Marchează aniversarea semnării, la Strasbourg, pe data de 28.01.1981, a Convenţiei 108 pentru protecţia persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.
Ziua internațională a mobilizării împotriva războiului nuclear 28 ianuarie - Este proclamată de Consiliului Mondial al Păcii fiind sărbătorită din 1966.
Sărbători - creștine
Evenimente astrale
Biografii
28.01.1874 Mironescu, Gheorghe - prim-ministru, diplomat, profesor universitar, avocat (n. 28 ianuarie 1874, Vaslui — d. 9 octombrie 1949, București) Absolvent al Universității București al Facultății de Drept și al Facultății de Litere și Filozofie. Profesor universitar la Facultatea de Drept din București. Membru al Partidului Național Țărănesc. A fost ministru în mai multe cabinete. A deținut și funcția de prim-ministru în perioadele: 7 iunie 1930 – 12 iunie 1930 și 10 octombrie 1930 – 17 aprilie 1931. În calitatea de ministru Afacerilor Externe a reprezentat România la Societatea Națiunilor.Surse text:https://en.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Mironescu; https://www.revolvy.com/main/index.php?s=Gheorghe%20MironescuSursă imagine prelucrată de calendarele.eu:https://en.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Mironescu 147 de ani
28.01.1880 Camil Ressu - pictor Camil-Ressu(n. 26 ianuarie 1880, Galați — d. 1 aprilie 1962, București) Fiu al unui magistrat. A terminat liceul în 1896 la Sf. Sava din Bucureşti. În 1897 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, în clasa pictorului G. D. Mirea, pe care o termină la Iaşi. Studii la Mûnchen şi Paris. În Franţa pictează în Bretagne şi frecventează atelierul lui Brâncuşi. Revine în ţară în 1907 şi se dedică desenului umoristic şi politic. În 1919 se înscrie în Partidul Socialist. La Sala Dalles din Bucureşti i se organizează în 1956 o amplă expoziţie retrospectivă. În acelaşi an este ales Membru al Academiei Române. Camil Ressu este asociat cu evoluţia picturii moderne din România. A fost considerat un clasic al picturii din prima jumătate a secolului XX şi a adus în pictură, faţă de ceea ce realizase pictorul Nicolae Grigorescu, o nouă viziune asupra vieţii ţăranului, o viziune realistă a scenelor înfăţişate, prin maniera picturală expresivă şi de intensă originalitate. Ca portretist, s-a impus prin analiza structurii fizice şi psihologice a personajelor înfăţişate. Ca pictor peisagist a fost preocupat de o construcţie solidă, clară şi de dorinţa de a înfăţişa spaţiile întinse ale naturii, în culori puternice, ferme, luminoase, contrastante şi cu efecte de tonalităţi decorative. Lucrări de referinţă: Femei în peisaj; Paris, 1906-1907; Vecernie la Vlaici (1909); Linişte pioasă (1910); Semănători (1910); La arat (1910); În rugăciune (1911); O înmormântare la ţară (1911); Portret: Pictorul Ştefan Luchian (1912); Portret de fată (1917); Ţărani la prânz (1926); Odihna cosaşilor (1925); Odihnă pe câmp (1927); Portretul poetului Octavian Goga (1920); Portretul poetului Tudor Arghezi; Familie de ţărani (1943); Autoportret (1941); Autoportret în roşu (1947). 141 de ani
Aniversări – comemorări
28.01.1898 Alexandru-FlechtenmacherÎn 28.01.1898 înceta din viaţă Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor şi pedagog român, întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (n. 1823) 123 de ani
28.01.1936 În 28.01.1936 s-a născut Ismail Kadare, poet si prozator albanez. 85 de ani
28.01.1979 Barbu-TheodorescuÎn 28.01.1979 înceta din viaţă Barbu Theodorescu, istoric, folclorist şi editor, exeget al operei lui Nicolae Iorga (n. 1905). 42 de ani
Evenimente
28.01.1865 În 28.01.1865 era întemeiată Societatea culturală "Ateneul Român", din iniţiativa lui C. Esarcu, N. Kretzulescu şi V. A. Urechia. 156 de ani
Identități românești
28.01.1834 Cernat, Alexandru - general Alexandru-Cernat(28.01.1834, com. Vârlezi, jud. Galaţi – 8.12.1893, Nisa, Franţa) General. A fost, în anii Războiului de Independenţă, pe rând: şeful Armatei de Operaţii (iulie–decembrie 1877), şeful Marelui Cartier General (decembrie 1877–martie 1878) şi ministru de Război (aprilie–august 1877, martie–noiembrie 1878), având merite deosebite în succesele militare repurtate de forţele române în asalturile de la redutele Griviţa 1 şi 2 şi cucerirea Plevnei.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 187 de ani
28.01.1885 Athanasiu, Jean - bariton Jean-Athanasiu2(28.01.1885 – 21.11.1938, Bucureşti) Bariton. Membru fondator al Operei Române din Bucureşti (1921). În timpul Primului Război Mondial a susţinut spectacole prin spitale, spre a-i încuraja pe ostaşii răniţi, alături de George Enescu, Petre Sturdza, Constantin Tănase, Theodor Fuchs. A susținut roluri celebre, fiind unul dintre marii noştri interpreţi, alături de George Folescu, George Niculescu-Basu, Emilia Gutzianu, Florica Cristoforeanu, Traian Grozăvescu, Viorica Ursuleac, Margareta Metaxa, Maria Cebotari, Constantin Stroescu, Dimitrie Onofrei ş.a.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 136 de ani
28.01.1889 Bibescu, Martha - prozator Martha-Bibescunume la naştere Martha Lucia Lahovary (28.01.1889, Bucureşti – 29.11.1973, Paris) Prozatoare. Fiică a diplomatului Ion Lahovary, grec de origine, se înrudea după mamă cu familia Mavrocordat (purceasă din Mavrocordat dragomanul, adică translatorul Porţii Otomane la finele veacului al XVII-lea, tot grec), iar soţul, George Valentin B., preşedinte fondator al Aeroclubului Român, era nepotul domnitorului Gheorghe B. Prietenă cu regina Maria a României, a fost proprietara palatului Mogoşoaia, căruia i-a redat strălucirea de pe vremea ctitoriei lui Constantin Brâncoveanu. A călătorit foarte mult, fără a studia în vederea unei profesii. A debutat la Paris, cu volumul Les huit Paradis (Cele opt raiuri), 1908, Premiul Academiei Franceze. I-a cunoscut pe Marcel Proust, Anatole France, Paul Valéry, Jean Cocteau, Rainer Maria Rilke, Paul Claudel ş.a., care frecventau salonul ei. A cunoscut mari personalităţi politice ale epocii. S-a consacrat cu volumul Isvor, le pays des Saules (Izvor, ţinutul sălciilor), 2 vol., 1923. Nu şi-a uitat niciodată ţara natală: Une victime royale: Ferdinand de Roumanie (O victimă regală: Ferdinand al României), 1927; Pages de Bukovine et de Transylvanie (Pagini despre Bucovina şi Transilvania), 1930. Post-mortem i-a apărut la Bucureşti - Jurnal politic (ianuarie 1939 – ianuarie 1941), 1979.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011
132 de ani
28.01.1893 Caradja, Catherine Olympia - militantă antifascistă nume la naştere Creţulescu (28.01.1893, Bucureşti – 26.05.1993, Hill Country, Texas, SUA)Militantă antifascistă. Era o Cantacuzino după mamă. Educată la Londra, Bruxelles, Bucureşti. A făcut numeroase acte de filantropie, având o reţea proprie de spitale care a funcţionat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://adevarul.ro/locale/alexandria/povestea-fabuloasa-printesei-ecaterina-olimpia-caradja-numit-o-americanii-Ingerul-ploiesti-i-au-decernat-medalia-onoare-1_560143baf5eaafab2ce06347/index.html 128 de ani
28.01.1908 Necşulea, Anton Alexandru - inginer, academician (28.01.1908, Râmnicu Vâlcea – 13.10.1993, Bucureşti)Inginer, specialist în acustică şi electroacustică. A absolvit Electrotehnica la Politehnica din Bucureşti. A creat primele laboratoare de cercetări pentru fonoabsorbanţi, microfoane şi difuzoare din România. A contribuit decisiv la repunerea rapidă în funcţiune a studiourilor Radiodifuziunii bombardate în timpul războiului. A condus lucrările de construire a noii Case Radio şi a sălii de concerte Radio (ambele din strada General Berthelot), precum şi a Sălii Palatului din Bucureşti. Între 1935 şi 1973 a fost director tehnic al Radiodifuziunii Române, contribuind la fondarea Televiziunii Române (Radioteleviziunea, 1956).Lucrări: Bazele acusticii clădirilor (1960); Electroacustica în sonorizare (1963). Din 1993 devine membru de onoare al Academiei Române şi întemeiază Comisia de Acustică a Academiei Române.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 113 de ani
28.01.1912 Florescu, Mihail - inginer chimist, om politic, academician nume la naştere Mihai Iacobi (28.01.1912, Roman – 25.02.2000, Bucureşti) Inginer chimist şi lider comunist. Evreu ca etnie. A studiat la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti (astăzi Institutul de Chimie Industrială) între 1930 şi 1934, cu profesorii Gheorghe Longinescu, Ştefan Minovici, Eugen Angelescu şi N. Dănăilă, obţinând diploma de inginer chimist. A fost membru al PCR din ilegalitate. A făcut parte din lotul de comunişti români care a luptat în Spania în 1937 de partea trupelor republicane (alături de Petre Borilă, Mihai Burcă, Constantin Doncea, Valter Roman şi Gheorghe Stoica). După înfrângerea trupelor republicane în războiul civil din Spania, unii voluntari români au fost internaţi în sudul Franţei, dintre care o parte, printre care şi el, au evadat şi au luptat în Rezistenţa franceză până în 1944, dată după care au reuşit să se întoarcă în România. În 1946 a fost ales deputat permanent în Marea Adunare Naţională. A deţinut funcţiile: ministru adjunct la Ministerul Industriei Metalurgice şi Industriei Chimice (1951–1952), ministru al Industriei Chimice (1952–1957) şi apoi ministru al Industriei Petrolului şi al Chimiei (1957–1965). A elaborat şi aplicat metode ştiinţifice care au contribuit la organizarea şi dezvoltarea industriei chimice, cu precădere a industriei petrochimice. A dezvoltat lucrările de foraj şi extracţie şi a pus bazele moderne ale noilor rafinării şi platforme petrochimice. Anticipând transformările continue şi constante ale proceselor tehnologice din industria chimică, a promovat numeroase generaţii de tineri chimişti care au contribuit la dezvoltarea industriei chimice din România. Lucrări: Voluntarii (2 volume: Spre Spania şi Pe Ebrul însângerat, 1945–1946); Momente din mişcarea de rezistenţă franceză (1946); Avântul industriei chimice (1956); Industria chimică şi petrolieră în România (2 vol., 1970); The cole of the analytical chemistry in the development of modern chemical industry. Pure and applied chemistry reprint (Londra, 1971); Eficienţa economică a cercetării ştiinţifice (1972); Chimia şi valenţele ei cu agricultura (1972); Materia sau realitatea obiectivă (1972); Industria chimică şi petrochimică din România (1972); Resursele mondiale şi limitele lor (1975); Dimensiunile cunoaşterii (1977); Tendinţe în dezvoltarea industriei chimice (1977); Metode ştiinţifice în dezvoltarea industriei chimice moderne (1979); Materie şi mişcare (1980); Economia mondială – orizont 2000 (1980); Cibernetică automatică şi informatică în industria chimică (1980); Strategia dezvoltării în chimie (1981). În 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. A fost membru al Academiei de Ştiinţe Politice şi Sociale (1970), preşedinte al Federaţiei Române de Atletism (1960) şi Erou al Muncii Socialiste (1971). Membru al Academiei de Ştiinţe din New York (1995).Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 109 de ani
28.01.1943 Cercel, Florina - actor (n. 28.01.1943, Piatra-Neamţ - d. 30.07.2019, București) Actriţă. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A jucat pe scenele Teatrului Dramatic de Stat din Galaţi (1964–1965), Teatrului Naţional din Timişoara (1965–1973), Teatrului Naţional din Bucureşti (din 1972). Roluri: - în teatru - Despot Vodă de Vasile Alecsandri, regia Emil Reus, 1971; Troienele de Jean Paul Sartre după Euripide, regia Mircea Marosin, 1969; Danton de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974; O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Radu Beligan, 1979; Peripeţiile bravului soldat Svejk de Jaroslav Hašek, regia Dem Rădulescu, 1975; Tinereţea lui Moromete de Marin Preda, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1981; Electra – O trilogie antică după Euripide, Sofocle şi Seneca, regia Andrei Şerban, 1990; Casa Bernardei Alba de Federico García Lorca, regia Felix Alexa, 1994; Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1998; Inimă de câine după Mihail Bulgakov, regia Iuri Kordonski, 2005; - în film – Fraţii, regia Mircea Moldovan, 1970; Filip cel bun, regia Dan Piţa, 1973; Premiera, regia Mihai Constantinescu, 1973; Lumini şi umbre – serial TV, regia Andrei Blaier, 1976; Marele singuratic, regia Iulian Mihu, 1977; Femeia din Ursa Mare, regia Adrian Petringenaru, 1980; Căruţa cu mere, regia George Cornea, 1984; Crucea de piatră, regia Andrei Blaier, 1993; Ambasadori caută patrie, regia Mircea Daneliuc, 1997; Inimă de ţigan, serial TV. Premiul UNITER pentru cea mai bună interpretare feminină pentru rolul Vassa Jeleznova din piesa Vassa Jeleznova, de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1990. Ordinul Naţional Serviciu Credincios în grad de Cavaler, 2002. Premiul Ministerului Culturii şi Cultelor pentru cea mai bună actriţă a anului 2002. Sursă text: Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.ziarulmetropolis.ro/portret-florina-cercel-28-ianuarie-1943-30-iulie-2019/ 78 de ani
28.01.1948 Berzan, Vladimir - inginer (28.01.1948, Doroţkaia, rn. Dubăsari, Republica Moldova)Inginer. A absolvit Facultatea de Energetică a Institutului Politehnic din Chişinău. A fost şeful Laboratorului de diagnoza echipamentului energetic la Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Contribuţii la dezvoltarea cercetărilor în domeniul diagnozei echipamentului electroenergetic, inclusiv la remodelarea proceselor dinamice în circuitele electrice neomogene şi cu pierderi. Are 4 brevete de invenţie care se aplică în Rusia, Moldova şi Ucraina. Distins cu diploma şi insigna de Inventator al URSS.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: http://www.ie.asm.md/ro/home/news/berzan-vladimir 73 de ani
28.01.1948 Alcaz, Vasile - seismolog (28.01.1948, Doroţcaia, Republica Moldova)Seismolog. A absolvit Geofizica şi Geologia la Universitatea Lomonosov din Moscova. Director la Institutul de Geofizică şi Geologie al AŞM din Chişinău. Contribuţii la cercetarea proprietăţilor seismice ale solurilor, efectul seismic la suprafaţa pământului, metode de apreciere a pericolului şi riscului seismic, zonarea şi microzonarea seismică a teritoriului Republicii Moldova. Lucrări: Influence of Local Soil Conditions on Earthquake Motion in the Territory of Moldova Republic, în volumul Vrancea Earthquakers: Tectonics, Hazard and Risk Mitigation, 1999; Behavior During Strong Vrancea Earthquakes of Vulnerable Buildings in Republic of Moldova. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing Fragile Buildings, Bucureşti, 2001, în colaborare; Project of Seismic Risk Estimation and Disaster Mitigation of Kishinev City, 2002, în colaborare. Distins cu Medalia Academiei Internaţionale de Tehnologie şi Sociologie: Onoare, Glorie, Muncă. Membru al Asociaţiei Internaţionale Micşorarea Consecinţei Catastrofelor Naturale, membru al Asociaţiei Mondiale a Geofizicienilor.Sursă text:Enciclopedia identității românești Personalităţi de Ecaterina Ţarălungă, An apariție 2011 Sursă imagine prelucrată de calendarele.eu: https://www.zdg.md/editia-print/exclusiv/noi-stim-cu-35-40-de-secunde-mai-devreme-ca-vine-un-cutremur-puternic 73 de ani
prin Vâlcea
Istorie locală


Weather
at Bucharest
How
Ultimele date : Clouds
Detalii : câțiva nori
Temperatura : 0 0C
Presiunea atmosferică : 1.008 bari
Umiditatea : 80 %
Viteza vântului : 2 m/s
Răsăritul la : 07:38:18
Apusul la : 17:18:32
Informații de la ora : 23:59:55

JosSus


© Calendare românești | 2021 | All Rights Reserved | Istoria pe ani | prezentare oferită de : Corina & Bogdan Simeanu



Folosim cookies așa cum este detaliat pe pagina -> Politica de confidențialitate... Din motivele enunțate pe această pagină am reușit să asigurăm protecția datelor dumneavoastră.

Doar dacă sunteți de acord vă invităm să continuați vizitele pe acest site.

X