another timeline

 
 
 

 
 
 
 
 

Secolul al XVI-lea

Scurtă călătorie în timp, prin secolul al XVI-lea în Moldova, Țara Românească și Transilvania, de atunci.

Picture

28.04.1502

Cronica-StefanÎn 28.04.1502 se încheie traducerea în limba germană a letopiseţului slavon al domniei lui Ştefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda” – denumită şi „Cronica moldo–germană” sau „Cronica lui Ştefan cel Mare”.

28.04.1502

Picture

10.11.1508

Liturghierul-MacarieÎn 10.11.1508 vedea lumina tiparului Liturghierul lui Macarie – prima carte tipărită pe teritoriul românesc. Macarie, meşter tipograf sârb, adus din Muntenegru în Ţara Românească de către Radu cel Mare, tipăreşte la mănăstirea Dealului un Liturghier. Este prima carte în limba slavonă tipărită pe teritoriul românesc, iar tipografia cu litere chirilice din Ţara Românească una dintre primele tipografii de acest fel. Liturghierul lui Macarie oferă pentru prima dată forma tipărită a slujbelor liturgice în limba slavonă. Traducerea din greacă în slavonă se pare că a fost făcută de către patriarhul Nifon al II-lea.

10.11.1508

Picture

26.08.1510

OctoihulÎn 26.08.1510 a apărut Octoihul, a doua carte imprimată de ieromonahul şi tipograful Macarie de la Târgovişte.

26.08.1510

Picture

23.01.1512

Neagoe-Basarab

Din 23.01.1512 începea domnia, în Țara Românească, a lui Neagoe Basarab (1512-1521).

23.01.1512

Picture

15.07.1514

Gheorghe-DojaÎn această zi, după succesele înregistrate îndeosebi în luptele de la Nădlac şi Cenad răsculații sunt înfrânți la Timișoara de armata regală. Aceasta era condusă de voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya. În primăvara care tocmai trecuse, pentru a forma mai ușor armata unei cruciade antiotomane, foarte mulți iobagi din Transilvania și Ungaria sunt înrolați, primind în schimb promisiunea că vor fi eliberaţi din șerbie. Marii nobili disperați de pierderea sclavilor au apelat la acte de violenţă în scopul opririi plecării ţăranilor la oaste sau pentru a-i sili pe cei plecaţi să se înapoieze pe latifundii la muncă. Această reacție violentă va schimba curând sensul cruciadei, transformate astfel într-o răscoală ţărănească. Sub conducerea unui mic nobil, Gheorghe Doja, căruia îi fusese încredinţată și comanda cruciadei, ţăranii pornesc din tabăra de la Rákos, de lângă Buda, unde se aflau în număr mare, şi înaintează spre Transilvania. Motivațiile răsculaţilor erau lichidarea robotei (obligaţia de muncă gratuită pentru seniorii lor de o zi săptămânal), a dijmelor (obligații de plată din produsele agricole obținute) și a dărilor în bani. Cei mai radicali răsculați își propuneau chiar și suprimarea nobilimii. După înfrângerea din 15 iulie represiunea a luat formele cele mai sălbatice. Conducătorul răscoalei, Gheorghe Doja, a fost executat prin ardere pe un tron de fier încins, purtând pe cap o coroană de fier de asemenea încinsă. Treptat, rezistenţa ţărănimii a fost înfrântă în toate zonele în care se întinsese răscoala. A urmat legiferarea obligaţiilor ţărănimii iobage, la un nivel mult mai ridicat decât înainte de răscoală. Noile obligaţii au fost înscrise în codul de legi — Tripartitum — elaborat de juristul Ştefan Werboczi, care fixau cu exactitate cuantumul dijmei, al nonei, al contribuţiei în bani şi al robotei (o zi pe săptămână). Noul cod legalizează legarea “perpetuă” a ţăranilor de glie, pentru a preveni apariția de noi tulburări pe viitor. Sursă eveniment : Istoria României – PARTEA A II-A Țările Române şi primul asalt al puterii otomane (ŞERBAN PAPACOSTEA).

15.07.1514

Picture

30.06.1521

Scrisoarea-lui-NeacsuDin 30.06.1521 este scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung. Primul text românesc care ne-a fost transmis este scrisoarea adresată de orăşeanul Neacşu din Câmpulung (Muscel) judelui Braşovului Hans (Johannes) Benkner; scrisoarea lui conţinea informaţii politice grabnice despre mişcările turcilor şi era nevoie de un instrument de comunicare corespunzător, simplu şi rapid. Ea se distinge prin claritate şi precizie.

30.06.1521

Picture

13.12.1524

Radu-de-la-Afumati

În 13.12.1524 este confirmat la Istanbul, ca domn al Ţării Româneşti, Radu de la Afumaţi (1522–1529), în urma victoriilor obţinute de domnitorul român în perioada 1522–1524.

13.12.1524

Picture

10.08.1534

Sf-Dumitru-SuceavaÎn 10.08.1534 începea înălțarea bisericii “Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareș.

10.08.1534

Picture

30.08.1535

Sf-Dumitru-SuceavaÎn 30.08.1535 s-a încheiat înălțarea Bisericii “Sf. Dumitru” din Suceava (începută la 10 august 1534), ctitorie a lui Petru Rareș, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546).

30.08.1535

Picture

24.02.1538

În 24.02.1538 se încheie tratatul de pace de la Oradea, prin care se pune capăt luptelor dintre Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg pentru stăpânirea Transilvaniei.

24.02.1538

Picture

15.09.1538

Din 15.09.1538 începe dominația otomană asupra Moldovei. Ștefan Lăcustă a fost numit domn de către sultan (1540).

15.09.1538

Picture

17.11.1538

Din 17.11.1538 se păstrează prima atestare documentară a aşezării Caracal, din actul emis de cancelaria lui Radu Vodă Paisie.

17.11.1538

Picture

16.07.1544

Filip-MoldoveanulÎn 16.07.1544 Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu „Catehismul românesc”, prima carte tipărită în limba română.

16.07.1544

Picture

10.01.1545

MolitfelniculÎn 10.01.1545 apărea “Molitvelnicul” în slavonă, tipărit la Târgovişte. Este prima carte de legi din spaţiul românesc. Se reia activitatea tipografică în Ţara Românească, de călugărul Moise, cu matricele lui Dimitrie Liubabic. Meşterii tipografi au desenat litere, le-au tăiat în poansoane, le-au turnat în matriţe, ei au fost în acelaşi timp zeţari, corectori, lucrători la presă, au dirijat legătoria de cărţi, au pregătit cernelurile, au gravat în lemn ornamentele tipografice şi ilustraţia xilografică. Într-un cuvânt, ei au pus temelia meseriei româneşti de tipograf.

10.01.1545

Picture

14.01.1557

Octoih-Coresi

În 14.01.1557 apărea “Octoihul”, în slavonă prima carte tipărită de Coresi. Apare la Braşov prima carte tipărită de diaconul Coresi, la porunca lui Hans Benkner, judele Braşovului. Slavona era limba oficială în ţările române, utilizată în cancelaria domnească şi în Biserică. Se începe publicarea cărţilor de slujbă necesare strict ritualului bisericilor. Octoihul coresian este o reeditare a Octoihului lui Macarie din 1510. La Braşov, Coresi ajută la înfiinţarea unei tipografii cu litere chirilice, în care se puteau tipări cărţi slavoneşti. Aici s-a integrat şcolii cărturăreşti a preoţilor de pe lângă Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului. Diaconul Coresi este cel mai mare tipograf de la începuturile noastre cărturăreşti. Alături de el, la Braşov, au activat ca tipografi cunoscuţi, diacul Tudor şi Mănăilă din Şcheii Braşovului.

14.01.1557

Picture

21.09.1559

doamna-ChiajnaUn eveniment de pe vremea Doamnei Chiajna (n. ~ 1525, Polonia – d. 1588)… Fiica lui Petru Rareş şi a doamnei Maria, nepoata lui Ştefan cel Mare, a fost căsătorită cu domnul Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul după 25 iunie 1546. După moartea acestuia în 21 septembrie 1559, se instituie ca tutore a fiului ei cel mai mare Petru cel Tânăr, în vârstă de 13 ani, pentru care a obținut tronul. Alexandru Odobescu în ,,Doamna Chiajna” o descrie în timpul ceremoniei de înmormântare a crudului voievod astfel: ,,…Doamna Chiajna, pe al cărei chip, în veci încruntat, nimeni nu putea dovedi păsurile inimii sale; părul ei începuse a cărunţi, dar trupul său era nalt, portul ei, drept şi falnic, ochirea-i, straşnică şi hotărâtă; capu-i căta mândru în sus, fără grijă şi fără sfială. Pentru cea din urmă oară ea îmbrăcase albele podoabe şi vălul de beteală ale miresei, ca să ducă pe soţul ei la vecinicu-i lăcaş, căci după ziua aceea văduva nu mai scotea veşmintele cernite. Aşa era obiceiul vechimii.” Tot el îi descrie caracterul care a consacrat-o : ,,… Doamna Chiajna, muiere capeşă şi dăunoasă, care ştiu să doboare cu armele împotrivirea românilor şi să cumpere cu bani bunăvoinţa Porţii.” Un contemporan, călătorul străin G. A. Gromo o caracteriza în câteva cuvinte ca fiind : „o femeie fără pic de ruşine, dar cu o minte de bărbat, care duce totul”. Spre finalul vieții cunoscând sărăcia neavând altă soluţie de a-şi ameliora situaţia, îşi mărită una dintre fiice, Ana, cu sanğeac-beiul de Magnesia, viitorul sultan Murad III (1574 – 1595), „după obiceiul păgânesc”. Totodată îşi sfătuieşte cei doi fii, Mircea şi Radu, să treacă la Islam (1571). Nu se cunoaşte cu certitudine unde şi când a murit. Ea a inițiat ctitorirea a numeroase așezăminte religioase și a înființat în 1552, la Câmpulung Muscel, una dintre cele mai vechi școli românești. În comuna Chiajna din județul Ilfov, la jumătatea lunii noiembrie, în organizarea autorităților locale, se serbează Ziua Doamnei Chiajna, cu depuneri de flori la statuia realizată de sculptorul Nicolae Popa. Sursele articolului : https://ro.wikipedia.org/wiki/Doamna_Chiajna; https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Doamna_Chiajna; Alexandru Odobescu – ,,Doamna Chiajna”

21.09.1559

Picture

30.01.1561

Tetraevanghelul-Coresi2

În 30.01.1561 apărut „Tetraevanghelul”, prima carte românească tipărită de diaconul Coresi.

30.01.1561

Picture

24.04.1574

Ioan-VodaPrima încercare a turcilor de a-1 înlătura pe Ioan Vodă, cu concursul trupelor domnului Ţării Româneşti, şi de a impune în locul său un domn servil a fost zădărnicită. În această zi oastea Moldovei aliată cu cazacii, obține o strălucită victorie la Jiliştea. Ca urmare, trupele moldoveneşti au reușit să înainteze până la Bucureşti unde au înscăunat un domn favorabil luptei comune de eliberare. Sunt atacate în continuare și poziţiile turceşti de la Dunăre. Sursă evenimente : Istoria României – PARTEA A II-A De la geneza statelor româneşti la naţiunea română (ŞERBAN PAPACOSTEA)

24.04.1574

Picture

10.06.1574 - 11.06.1574

Ioan-VodaÎn 10-11 iunie 1574 a avut loc sacrificiul și supliciul lui Ioan Vodă cel Viteaz. Ioan Vodă cel Viteaz (alternative : Ioan al III-lea, Ioan Vodă cel Cumplit sau Ioan Vodă Armeanul; n. 1521 – d. 1574) a fost domnul Moldovei din februarie 1572 până în iunie 1574. Deși domnia lui a fost foarte scurtă este plină de schimbări cu mult peste epoca și vremurile în care s-a desfășurat : capitala o mută de la Suceva la Iaşi, ia măsuri în favoarea oamenilor de rând, bate monede de aramă care cresc avuţia ţării, reglementează contribuţiile fiscale. Ura boierimii şi clerului faţă de el nu îl împiedică să rămână fidel principiilor sale. Mulțumită abilităţilor sale politice reușește să recâştige pentru Moldova cetatea Hotinului, una dintre cele mai puternice fortificaţii la acea dată. Firea sa era bătăioasă, forța fizică deosebită, viteajia în lupte dar și capacitatea strategică, însoțită de neînduplecare față de dușmani îi determină pe cronicari să-l descrie ca pe un personaj cu un caracter puternic, dintr-o bucată. Într-un spirit cu adevărat vizionar, Ioan Vodă formează cea mai însemnată artilerie a timpului. Într-o epocă în care marile state dispun de 30-40 de tunuri, Ioan ajunge la impresionantul număr de 200, cele mai multe realizate chiar în Moldova, după schiţe aprobate de voievod. Luând taxe de la răzeși doar o zecime din cât le luau boierii, reuşeşte să umple visteria şi să devină un erou în ochii poporului dar și să-și consolideze astfel armata. După victoria de la Jilişte urmată de alungarea lui Petru Șchiopu pretendent la tronul lui Ioan ajuns la Târgovişte voievodul îl înscăunează pe Vintilă Vodă, care este un fel de vicerege, unind practic Moldova cu Țara Românească. Urmează cucerirea rând pe rând a cetăților moldovene, pe atunci ocupate de turci: Brăila, Cetatea Albă, Chilia, Tighina. Mărturiile vorbesc despre forţa colosală a domnitorului, un veritabil Hercule, care în lupta de la Roşcani smulge singur un tun împotmolit în noroi şi trage cu el în turci. În fața unei forțe uriaşe de turci, tătari şi munteni, în jur de 200.000 de oameni, dar și a trădărilor pe care le fac proprii săi boieri, voievodul acceptă sacrificarea sa pentru a salva viețile ultimilor săi 7.000 oșteni fideli. Se știe supliciul la care a fost supus de către ieniceri. ,,… Așa finit avu Iuon Vodă, bărbat memorabil, care fu omorât prin perfidia turcilor cu atâta cruzime și fărădelege, lăsând întristarea și părerea de rău în inimile tuturor…” – A. Papiu-Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, Tom III, București, 1864. Sursele articolului : https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Vodă_cel_Viteaz; https://www.historia.ro/exclusiv_web/portret-general/articol/ioan-voda-cel-cumplit-un-personaj-unic-istoria-romaneasca

10.06.1574

Picture

08.07.1581

În 08.07.1581 Lucaci “scriitorul”, profesor la Şcoala Mănăstirii Putna, a terminat de copiat textul bilingv (slavon şi românesc) al unei Pravile. Acesta este cel mai vechi text juridic românesc datat.

08.07.1581

Picture

14.07.1582

Palia-OrastieÎn 14.07.1582 vede lumina tiparului Palia de la Orăştie. Ocupă un loc deosebit printre textele româneşti din secolul al XVI-lea, pentru că prezintă particularităţi de limbă neîntâlnite în alte texte contemporane. Rod al colaborării a cinci cărturari români (Mihai Todiraşi, Ştefan Hercu, Efrem Zacan, Moise Peştisel şi Archirie), Palia a fost tradusă nu “din limba jidovească, grecească şi sârbească pre limba română”, cum se afirmă în prefaţă, ci dintr-un izvor maghiar, căruia i s-a adăugat altul latin. Modelul maghiar este Pentateucul tipărit de Heltai Gaspar la Cluj în 1551, iar cel latin este o ediţie corectată a Vulgatei, după cum nu se poate nega prezenţa unui text slavon. Patronată de Mihai Todiraşi, episcopul impus de cârmuirea calvină bisericii române din Transilvania, Palia nu se abate de la credinţa ortodoxă. Există în introducere o garanţie a tipografilor, Şerban, meşterul mare al tiparelor, fiul lui Coresi, şi Marian, diac, care spun: “Dându în mâna noastră ceaste cărţi, citind şi ne plăcură şi le-am scris vou, români, şi le cetiţi”.

14.07.1582

Picture

11.10.1593

Mihai-ViteazulÎn 11.10.1593 Mihai Viteazu intră în Bucureşti şi urcă pe tronul Ţării Româneşti, fiind acceptat inițial de către Poarta Otomană.

11.10.1593

Picture

16.09.1594

Clement-VIIISub influența Sfântului Scaun şi Habsburgilor domnul Moldovei, Aron Vodă încheie un tratat de alianță cu împăratul Austriei. Astfel alături de principatul Transilvaniei, condus de Sigismund Bathory, Moldova se integra în alianța inițiată de papa Clement al VIII-lea (1592-1605), fost nunţiu papal în Polonia – Liga Sfântă. Aceasta cuprindea Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana, Mantova şi Ferrara. A urmat la scurt timp integrarea Ţării Româneşti în Liga Sfântă și crearea astfel a primei linii, pe frontul antiotoman. Aceasta din urmă s-a datorat iniţiativei lui Mihai Viteazul care a primit sprijinul Stărilor, în care rolul boierilor Buzeşti a fost hotărâtor. Sursă imagine : https://www.mindserpent.com/American_History/religion/pope/list_of_popes.html Sursă eveniment : Istoria României – PARTEA A – II – A Pro Republica Christiana (POMPILIU TEODOR) De la geneza statelor româneşti la naţiunea română.

16.09.1594

Picture

13.11.1594

Mihai-ViteazulÎn această zi se deschideau ostilitățile cu Imperiul Otoman, prin suprimarea creditorilor levantini şi a garnizoanei otomane din București. A urmat cucerirea cetăţilor de la Dunăre, fapte care aduceau Ţara Românească în prima linie a războiului început cu un an în urmă între Habsburgi şi turci. Sursă eveniment : Istoria României – PARTEA A – II – A Pro Republica Christiana (POMPILIU TEODOR) De la geneza statelor româneşti la naţiunea română.

13.11.1594

Picture

14.01.1595

În 14.01.1595 are loc lupta de la Putineiu. Fraţii Buzeşti şi Radu Calomfirescu, în fruntea unor detaşamente ale oştii de ţară, i-au înfrânt pe tătarii care invadaseră ţara.

14.01.1595

Picture

20.05.1595

Mihai-ViteazulDupă deschiderea ostilităților cu Înalta Poartă, Mihai Viteazul este nevoit să accepte în această zi un tratat încheiat de Sigismund Bathory cu delegaţia Stărilor. Prin acesta Stările subordonau Ţara Românească principelui Ardealului, devenit autoritate supremă, iar pe domn boierilor. Potrivit aceluiași tratat, domnului i se retrăgeau prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un sfat, alcătuit doar din 12 boieri. Domnul deși victorios pe câmpul de bătălie este degradat la calitatea de locţiitor al principelui Ardealului. Un alt deziderat al boierilor Ţării Româneşti este introdus în tratat, prin interdicția aplicată străinilor de a deţine proprietăţi în ţară. Aceasta era o reacţie evidentă la influența din ce în ce mai mare a grecilor în structura proprietăţii şi în Sfatul domnesc. Acelaşi tratat așeza bisericile româneşti din Ardeal sub conducerea Mitropoliei de la Târgovişte. Era și aceasta o reacție la tendințele vremii, influența calvinistă fiind resimțită mai ales în Ţara Făgăraşului. De fapt după unirea cu Ardealul și reprimirea prerogativelor sale, Mihai va supune bisericile ortodoxe din Ţara Făgăraşului autorităţii Mitropoliei ortodoxe de la Alba Iulia, continuând politica boierilor săi. Sursă eveniment : Istoria României – PARTEA A –II-A Pro Republica Christiana (POMPILIU TEODOR) De la geneza statelor româneşti la naţiunea română.

20.05.1595

Picture

13.08.1595

CalugareniÎn 13.08.1595 are loc bătălia de la Călugăreni. Mihai Viteazul înfrânge oastea otomană în fruntea căreia se afla marele vizir Sinan Paşa. Marele steag verde este capturat, iar paşii: Hassan de Timişoara, Khidr şi Mustafa de Bosnia sunt ucişi. Datorită superiorității numerice a turcilor, Mihai este silit să se retragă spre nord, pentru a primi ajutorul aliaţilor săi.

13.08.1595

Picture

12.10.1595

În 12.10.1595 Ștefan Răzvan, domn al Moldovei, ocupă Bucureștii.

12.10.1595

Picture

18.10.1599

batalia-SelimbarÎn 18.10.1599 are loc bătălia de la Şelimbăr. Mihai Viteazul înfrânge oastea transilvăneană a nobililor maghiari și secui, condusă de cardinalul Andrei Bathory (fratele fostului domnitor al Transilvaniei, Sigismund Bathory), în localitatea, de lângă Sibiu. Domnul Ţării Româneşti intra în Alba Iulia la 4 noiembrie. Cele după principate românești se aflau pentru prima dată sub sceptrul unui singur voievod.

18.10.1599

Picture

04.11.1599

Mihai-Alba-IuliaÎn această zi Mihai Viteazul îşi face intrarea în Alba Iulia.

04.11.1599