Sus

Iunie

“Argumente pentru pace” din luna iunie

Și în această lună s-au încheiat multe tratate de pace – deci multe conflicte anterioare au fost stinse. Marea majoritate au fost iscate din cauza neînțelegerilor dintre alte state, dar unele, care s-au desfășurat și pe teritoriul actual al României, i-au antrenat și pe locuitorii de aici în lupte… Marile capitale europene (de exemplu Paris și localități învecinate, Viena, Berlin, Moscova) au fost în continuare cele unde s-a hotărât soarta europenilor, inclusiv din România… În iunie se poate remarca și o tendință nouă pe plan european, cea reușită de statele mici din centrul și sud-estul Europei, de a forma alianțe dedicate menținerii păcii și colaborării. Consecințele păcii și războiului enumerate și mai jos sunt tot atâtea argumente în favoarea celei dintâi.

Pacea de după război – este un motiv pentru a ridica arcuri de triumf care dăinuie până astăzi…

📝 În 25.06.315 se inaugura la Roma arcul de triumf, construit în onoarea lui Constantin cel Mare. Arcul de triumf este decorat cu statui foarte mari de daci. Un raționament destul de simplu ne-ar spune: “Oare nu cumva Constantin cel Mare i-a considerat pe acei daci drept câștigătorii, “Pax Romana” de atunci, dar și garanții păstrării ei ?

Alături de edicte și-a consfințit victoria, și cu imaginile mărite ale generalilor săi, de origine dacă, după port, cei care erau garanții dar și argumentele forte ale respectării păcii…”.

Pacea de după război – este și un motiv pentru a crea fortificații noi de apărare…

📝 În 7.06.1377 Radu I repurtează victoria sa asupra regelui Ungariei. La 7.06.1377 Radu I, Domn al Ţării Româneşti, are o bătălie în Ţara Bârsei cu Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, şi îl înfrânge. Luptele cu Radu I îl determină pe Ludovic I să ordone braşovenilor construirea Cetăţii Bran în 1377, pentru închiderea Pasului Turcului sau Cumanului.

  Pacea și războiul – un motiv pentru decesul, în bătălii, al conducătorilor de oști…

📝 În 15.06.1389 Mircea cel Bătrân participa, alături de trupe sârbeşti, bosniace şi albaneze, la lupta de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei). Marea bătălie s-a dat între trupele creştine, conduse de cneazul sârb Lazăr şi trupele otomane conduse de către sultanul Murad. Ambii conducători cad în luptă, iar victoria este de partea turcilor.

 Pacea – un motiv pentru acceptarea vasalității…

📝 În 9.06.1598 se încheia tratatul dintre împăratul german Rudolf al II-lea şi Mihai Viteazul la Mănăstirea Dealul. Mihai recunoştea suzeranitatea lui Rudolf iar acesta recunoştea caracterul ereditar al domniei şi promitea ajutor militar în lupta cu turcii.

📝 La 26.06.1599 Mihai Viteazul încheia și tratatul cu Andrei Bathory, voievodul Transilvaniei. Prin acesta recunoaştea suzeranitatea lui Andrey Bathory, iar principele recunoaştea linia dinastică a lui Mihai Viteazul.

 Pace și război – un motiv pentru a salva mii de vieți, prin propriul său supliciu, pentru un conducător…

📝 În 10-11.06.1574 a avut loc sacrificiul și supliciul lui Ioan Vodă cel Viteaz. Ioan Vodă cel Viteaz (alternative: Ioan al III-lea, Ioan Vodă cel Cumplit sau Ioan Vodă Armeanul; n. 1521 – d. 1574) a fost domnul Moldovei din februarie 1572 până în iunie 1574. Mărturiile vorbesc despre forţa colosală a domnitorului, un veritabil Hercule, care în lupta de la Roşcani smulge singur un tun împotmolit în noroi şi trage cu el în turci. În fața unei armate uriaşe de turci, tătari şi munteni, în jur de 200.000 de oameni, dar și a trădărilor pe care le fac proprii săi boieri, voievodul acceptă sacrificarea sa pentru a salva viețile ultimilor 7.000 oșteni fideli. Se știe supliciul la care a fost supus de către ieniceri. „… Așa finit avu Iuon Vodă, bărbat memorabil, care fu omorât prin perfidia turcilor cu atâta cruzime și fărădelege, lăsând întristarea și părerea de rău în inimile tuturor.”.

 Pace și război – un motiv pentru acceptarea protecției…

📝 În 18. 06.1686 S.V. / 28. 06.1686 S.N., prin Tratatul de pace de la Viena, numit Hallerian, semnat între împăratul Leopold I şi Mihai Apafy, Transilvania iese de sub suzeranitatea turcilor și, având statut de principat autonom, recunoaşte protecţia împăratului Leopold I.

 O simplă bătălie (un atac surprinzător) poate crea auspicii pentru încheierea păcii…

📝 Bãtãlia de la Giurgiu (9.06.1790) – a permis încheierea tratatului de la Șiștov (24 iulie 1791) cu prevederi blânde pentru otomani. Din punct de vedere strict militar, confruntarea de lângă zidurile cetăţii Giurgiu rămâne un exemplu de atac prin surprindere, rezultatele fiind cu mult peste cele mai optimiste aşteptări. Atacul, deși a fost orchestrat doar de 400 de soldați turci, înarmați cu iatagane, s-a dat parcă după principiile elaborate de regele Frederic cel Mare al Prusiei. Austriecii au pierdut câteva mii de ostași, doi generali și foarte multe piese de artilerie, în acest atac fiind obligaţi să ridice asediul cetăţii şi, în scurt timp să încheie pace. Bătălia de la Giurgiu din 1790 vine să infirme şi o idee a teoreticianului militar Clausewitz conform căreia un atac prin surprindere nu poate să aibă decât rezultate tactice pe timp limitat.

 În perioada modernă, pacea întrunește și un caracter de lege pentru țări. Perioadele de pace permit de acum crearea și aplicarea actelor legislative moderne. Astfel:

📝 În iunie 1831 intra în vigoare Regulamentul Organic în Ţara Românească. A fost pentru un timp pachetul cu legile comune ambelor principate.

📝 În 29.06.1866 Parlamentul României adoptă prima constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate a acelor timpuri.

📝 În perioada 1.06.1878 S.V. / 13.06.1878 S.N. – 1.07.1878 S.V. / 13.07.1878 S.N. se desfășoară lucrările Congresului Internaţional de la Berlin. Acesta a fost convocat în vederea revizuiri Tratatului de la San Stefano. Articolul 43, al tratatului consfinţea independenţa deplină a României. Geograful Kiepert, cu prilejul convocării Congresului, a publicat o hartă etnografică a Austro-Ungariei, care afirmă: „Soluţia problemei continuităţii poporului român în Dacia Traiană constă mai ales în faptul că actualul teritoriu pe care se vorbeşte româneşte coincide aproape integral cu graniţele Imperiului Roman şi cu cele ale provinciei Dacia. Consangvinitatea valahilor, sau românilor de astăzi, cu străbunii lor daci de acum două mii de ani este dovedită în modul cel mai evident prin unitatea înfăţişării lor exterioare, nu numai prin trăsăturile feţei, ci şi prin costumele lor, pe care poporul le-a păstrat aproape intacte. “.

📝 În 28.06.1919 se semna la Versailles, tratatul de pace dintre Puterile aliate şi Germania. Prin tratat, Germania era obligată să renunţe la Tratatul de pace semnat la 24.04. S.V. / 7.05. S.N. 1918 cu România.

📝 În perioada 11-13.06.1920 Conferinţa de pace de la Paris informează delegaţia română de noua graniţă dintre ţara noastră şi Ungaria şi, respectiv, dintre România şi Iugoslavia. Prin noile frontiere se recunoaştea unirea Transilvaniei, a Crişanei, a Maramureşului şi Banatului cu România. Geograful german Wolfgang Hopker aprecia că România, după Unirea cu Transilvania, se prezentă ca o „icoană a celei mai rotunjite închegări armonice”.

📝 În 04.06.1920 este semnat Tratatul de la Trianon, tratatul de pace între Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria. Se recunoștea pe plan internaţional Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, a Slovaciei şi Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croaţiei, Sloveniei şi părţii de vest a Banatului cu Serbia. Din partea României, documentul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino şi de Nicolae Titulescu.

📝 În iunie 1921 a fost creată Mica Înţelegere. Take Ionescu a militat pentru crearea unui sistem de alianţe care să cuprindă: Polonia, Cehoslovacia, România, Iugoslavia şi Grecia. Contradicţiile dintre Polonia şi Cehoslovacia şi dintre Grecia şi Iugoslavia au făcut ca planul său să nu reuşească. Împreună cu Eduard Beneş, Take Ionescu a reuşit să creeze alianţa cehoslovaco-româno-iugoslavă. A fost prima alianţă cu caracter regional constituită în Europa după primul război mondial.

📝 În 10.06.1926 se încheia tratatul de alianţă între România şi Franţa.

📝 În 9.06.1932, au fost anulate toate datoriile de război ale Germaniei, prin declaraţia celor 5 puteri (Anglia, Franţa, SUA, Italia, Germania).

📝 În 22.06.1940 Franţa accepta capitularea.

📝 În 26.06.1940 s-a dat ultimatumul sovietic pentru Basarabia. V.M. Molotov înmânează ministrului României la Moscova, Gh. Davidescu, nota ultimativă a guvernului sovietic, prin care se cere cedarea imediată a Basarabiei şi Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate.

📝 În 27.06.1940 se întrunește primul consiliu de coroană. 11 membri votează contra acceptării ultimatumului. La al doilea consiliu, doar 6 votează împotriva acceptării ultimatumului.

📝 În 28.06.1940 la ora 11 (ora Moscovei), Gh. Davidescu transmite oficialităţilor sovietice Nota de răspuns prin care se arată că “guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de pace”.

📝 În zilele 11-12.06.1941 se semnau la Munchen şi Berchesgaden acordurile germano-române prin care guvernul antonescian se obligă să lupte alături de Germania în războiul împotriva Uniunii Sovietice.

📝 În luna iunie 1942 America declara război României.

📝 În perioada 29.06 – 7.07.1997 Parlamentul României ratifica Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între ţara noastră şi Ucraina.

Sursele articolului se pot vizualiza pe pagina Bibliografie

Vă invit să navigați și pe Calendare românești,
Corina Simeanu

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien