Iulie

“Argumente pentru pace” din luna iulie

Și în această lună, istoria s-a repetat și coincidențele par să confirme acest lucru… Astfel:

 În 12 iulie s-au încheiat două tratate:

📝 În 12.07.1475 Ștefan cel Mare încheia cu Matia Corvin un tratat antiotoman.

📝 Tradiția este respectată și în 12.07.1499, tot în timpul domniei lui Ștefan cel Mare acesta semna tratatul de pace dintre Moldova și Polonia.

Alte două tratate s-au încheiat în 21 iulie…

📝 În 10/21.07.1774 prin tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi, art. XVI, “Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porţi întreaga Basarabie cu Akkermanul (Cetatea Albă), Chilia, Ismailul, cu târgurile şi cu satele şi tot ceea ce cuprinde această provincie, după cum îi restituie şi fortăreaţa Bender. Tot astfel, Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porţi cele două principate ale Valahiei şi Moldovei, cu toate fortăreţele, oraşele, târgurile, satele şi cu tot ce cuprind ele…” în art. XXIV se stipula că “trupele imperiale ale Rusiei se vor retrage în interval de două luni din Moldova şi vor trece pe malul stâng al Nistrului”. Moldova şi Ţara Românească sunt scutite de haraci timp de doi ani, iar Rusia capătă dreptul de a interveni în favoarea Principatelor.

📝 În 21.07.1718 s-a încheiat și Tratatul de la Passarowitz, prin care Banatul şi Oltenia treceau în stăpânirea Imperiului Habsburgic.

O altă coincidență… Ștefan cel Mare a început și a terminat domnia sa tot în iulie.

📝 În 12.07.1457 Ştefan cel Mare este uns domn al Moldovei – După înfrângerea domnitorului Petru Aron la Doljeşti, Ştefan, aflat în tabăra sa, situată lângă satul Direptate, primeşte clerul şi boierii veniţi să-l întâmpine, iar mitropolitul Teoctist l-a “uns şi încoronat la biserica satului amintit”.

📝 Iar, în 2.07.1504 avea loc trecerea în nefiinţă a lui Ştefan cel Mare.

 În luna iulie Dunărea pare a fi mai ușor de trecut pe orice fel de pod. Astfel:

📝 În 5.07.328 se inaugura oficial podul de la Celei (Sucidava), construit de către arhitectul Theophilus Patricius.

📝 Dinspre sud, în 18.07.1595, imediat după încheierea lucrărilor la podul de lemn de la Giurgiu, Marele Vizir Sinan Paşa a avansat spre Mihai, Voivodul Valahiei, cu o armată de 100.000 de soldaţi.

Constructorul podului, Ferhad Pașa devenise în secret un aliat al lui Mihai, Voivodul Valahiei, pentru ca …să ucidă soldaţii Islamului” şi “a afişat infidelitate”, în schimbul a 35 000 akçes, conform unor afirmaţii. A fost pedepsit de Sinan Pașa, în perioada finalizării construcției.

Abia în 24.10.1595 în timpul bătăliei de la Giurgiu …fiind bombardat de două ori, podul de lemn a cedat. Ca urmare, mii de Akîngii s-au înecat în Dunăre. Câteva mii de Akîngii care nu au putut traversa podul au fost trecuţi prin sabia inamicului (Öztuna, 1972).

📝 În 19.07.1877 Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruseşti, a adresat principelui Carol o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele ruseşti în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistenţă ajutorul. Ca urmare, primele unităţi ale armatei române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov (19/31.07.1877).

📝 În 10.07.1913 România declară război Bulgariei. În ziua de 14 iulie, armata română trecea Dunărea pe poduri de vase şi înainta, fără lupte, spre Sofia, în timp ce o altă parte a ei controla ţinutul de la sud de hotarul Dobrogei. În perioada 29.07.1913 – 10.08.1913 are loc Conferinţa de Pace de la Bucureşti la care luau parte: România, Grecia, Muntenegru, Serbia şi Bulgaria. Prin tratatul încheiat la această conferinţă, României îi revine partea din sudul Dobrogei – Cadrilaterul. Tratatul permite pentru prima oară statelor din zonă să-și rezolve problemele.

📝 O excepție de la regulă, care pare să o confirme este Podul Prieteniei, între Ruse și Giurgiu inaugurat în 20.06.1954. Proiectul de construire a unui pod în zona Calafat-Vidin datează din anul 1925.

📝 Există și o a doua excepție, care pare de asemenea o altă confirmare a acestei reguli. Cea a podului inaugurat în 14.06.2013. Cel dintre Calafat și Vidin este, al doilea pod peste Dunăre între România și Bulgaria, după cel dintre Giurgiu și Ruse. Paradoxal totuși, construcția sa a început tot în luna iulie, 2008.

  Alte relatări din luna iulie ne prezintă diplomele regale maghiare. Acestea au protejat domnitorii români și familiile acestora. Astfel:

📝 În 26.07.1324 Basarab, domnul Ţării Româneşti, este numit de către cancelaria ungară “voievodul nostru transalpin” (wayuodam nostrum Transalpinum). Prin aceasta Basarab I acceptă suzeranitatea regelui maghiar, fiind recunoscut, în acelaşi timp şi stăpânitor efectiv al Banatului de Severin.

📝 În 15.07.1368 prin diplomele emise regele maghiar Ludovic I intervine din nou în favoarea lui Dragoş fiul lui Giula, în conflictele acestuia cu rudele sale.

📝 În 21.07.1390 printr-o diplomă emisă, de către cancelaria regală maghiară, familia cnezilor Bârsan este dezmoştenită, pierzând ţinutul Bârsana, în favoarea lui Balc şi Drag, descendenţii lui Dragoş Vodă.

Campaniile lui Iancu de Hunedoara au avut drept scop stoparea expansiunii Imperiului Otoman către Transilvania, Ungaria, Austria, dar și eliberarea Serbiei:

📝 Expediția voievodului în fruntea armatei cruciate în “campania cea lungă” din toamnă anului 1443 în Serbia a obligat Imperiul Otoman să accepte încheierea unei păci pe 10 ani, la 12.07.1444, la Szeged.

📝 Și în 22.07.1456 este repurtată o strălucită victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. În urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l-a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept “atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos”. Era anulată pentru destul de mult timp dorința de expansiune a Imperiului Otoman către centrul Europei.

 Alte evenimente:

📝 În 15.07.1410 are loc bătălia de la Grunwald, cu înfrângerea cavalerilor teutoni de către forţele unite ale polonilor şi lituanieni, sprijiniţi de ruşi, cehi, moldoveni, tătari.

📝În 28.07.1468 se încheie Tratatul moldo-polon. Cazimir al IV-lea s-a obligat să nu adăpostească niciun pretendent la tronul Moldovei.

📝 În 9.07.1520 la Târgovişte, Neagoe Basarab încheia cu Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, un acord privind frontiera. Se hotăra să nu mai fie “certuri şi răzmeriţă” între cele două ţări, ci “numai pace şi frăţie”, iar cei ce vor tulbura bunele relaţii “vor plăti cu capul”.

📝 În 6.07.1600 Mihai Viteazul se adresează printr-un hrisov cu titlul: “domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”, confirmând, astfel prima unire politică a celor trei ţări române.

📝 În 23.07.1601 Mihai Viteazul formulează memoriul său către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat în traducere italiană – prima autobiografie din istoria medievală a României.

📝 Temeiul politicii externe a lui Matei Basarab a fost alianța cu Ardealul. A păstrat relații strânse cu Gheorghe Rakoczy I și cu fiul acestuia, Gheorghe Rakoczy al II-lea, încheind tratate cu ei. La 17.07.1633, cu prilejul trecerii unui ambasador ardelean spre Stambul, se realizează o primă convenție, prin care își promiteau ajutor.

📝 În 1.07.1878 s-a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s-au recunoscut independenţa României şi drepturile ei asupra Dobrogei. Judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail, din sudul Basarabiei, aflate anterior în componenţa României, sunt încorporate Imperiului Ţarist.

📝 În 23.07.1921 are loc semnarea Convenţiei de la Paris prin care se stabileşte statutul definitiv al Dunării.

📝 În 3.07.1933 România semnează la Londra, Convenţia de definire a agresiunii şi a teritoriului. La elaborarea convenţiei a contribuit din plin şi Nicolae Titulescu. Acest document consolida, din punct de vedere juridic internaţional situaţia României. El prevedea că prin teritoriu se înţelege teritoriu asupra căruia un stat îşi exercită autoritatea.

📝 În 11.07.1940 România era constrânsă să se retragă din Societatea Naţiunilor.

📝 În perioada 13-16.07.1947 un comunicat comun semnat la încheierea vizitei în Bulgaria a unei delegaţii guvernamentale române, constata că toate chestiunile teritoriale dintre România şi Bulgaria sunt definitiv reglate.

📝 Din 27.07.1956 România devine membru al O.N.U. pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), fondată în 1945.

📝 În 31.07.1991, la Moscova, a fost semnat Tratatul START I privind reducerea arsenalelor strategice, de către URSS şi SUA. Tratatul a fost ratificat și de cele patru state nucleare formate după dezmembrarea URSS (Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan). Tratatul urma să intre oficial în vigoare în 5.12.1994.

📝 În 17.07.1996 Camera Reprezentanţilor a Congresului Statelor Unite ale Americii a aprobat o lege care prevedea acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate pe bază permanentă pentru România.

📝 În perioada 29.06.1997 – 7.07.1997 Parlamentul României ratifica Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între ţara noastră şi Ucraina.

📝 În 3.07.1997 la Ismail, în Ucraina, preşedinţii României, Emil Constantinescu, al Ucrainei, Leonid Kucima, şi al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, semnează o declaraţie privind colaborarea dintre cele trei state.

Sursele articolului se pot vizualiza pe pagina Bibliografie

Vă invit să navigați și pe Calendare românești,
Corina Simeanu

Traduceți »
WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien