Decembrie

“Argumente pentru pace” din luna decembrie

Și în această lună, istoria s-a repetat uneori și sunt coincidențe care par să confirme acest lucru… Le puteți descoperi în evenimentele menționate în acest articol…

📝 În 1389, Mircea si Petru I au semnat un tratat cu scopul de a face față împreună intențiilor regelui maghiar, Sigismund de Luxemburg, (1387-1437) de a cuceri Țările Române. La propunerea lui Petru I, Mircea cel Bătrân și-a orientat alianțele și către Polonia. La 10.12.1389, la Radom s-a încheiat tratatul dintre domnitorul român și regele polon, Wladislaw Iagello.

📝 Din 4.12.1691 este adoptată de Curtea de la Viena, “Diploma Leopoldină”. Acest act reglementa raporturile cu Transilvania. Se recunoştea și statutul de autonomie, al Transilvaniei, în cadrul Imperiului Habsburgic.

📝 În data de 23.12.1806 începea războiul ruso-turc (1806-1812).

📝 Din 11.12. S.V.  / 23.12. S.N. 1876 statutul extern al României devine – “provincie privilegiată”, conform Constituției otomane (alături de Egipt și Serbia) în comparație cu celelalte provincii care erau considerate “obișnuite”.

De această lună sunt legate și unirea a două provincii românești.

📝 În 1.12.1918 se desfășura Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, cu peste 100.000 de participanţi la Marea Adunare, 1228 delegați ai românilor ardeleni, populația majoritară a Transilvaniei, care au hotărât unirea.

📝 În 18.12.1918 era promulgat decretul lege pentru consfinţirea unirii Bucovinei. Recunoaşterea internaţională a unirii avea să vină, un an mai târziu, la 10.09.1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria.

În 10 ale lunii, România consfințește tratate de pace după primul război mondial.

📝 În 10.12.1919 România semnează tratatul de pace de la Saint Germain cu Austria, prin care se confirma unirea Bucovinei cu România.

📝 În 10.12.1919 România semnează tratatul de pace cu Bulgaria, la Neuly, prin care se consfinţea graniţa din 1913.

📝 În 10.12.1920 România semnează tratatele de pace cu Austria şi cu Bulgaria.

Alte tratate din decembrie:

📝 În 29.12.1920 Parlamentul votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

📝 În 4.12.1940 la Berlin era semnat tratatul de colaborare economică româno german pe 10 ani. România se angajează să sporească producţia petrolieră, forestieră şi agricolă, ţara noastră se angajează să accepte specialişti germani în industrie.

📝 În 19.12.1947 are loc vizita oficială, la București, a unei delegații guvernamentale iugoslave, condusă de Iosip Broz Tito. Este semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între cele două țări, pentru o perioadă de 20 de ani. Este primul act internațional încheiat de România după cel de-al Doilea Război Mondial.

📝 În 14.12.1955 România devine membru O.N.U.

Uneori prin munca lor, oamenii mari stabilesc tradiții noi. Profitând de perioada de stabilitate care a urmat dublei sale alegeri, domnitorul Alexandru Ioan Cuza încheia anul cu noi reforme. Astfel…

📝 În 3.12.1861 printr-o proclamaţie către naţiune, Al.I. Cuza anunța oficial că: “Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată…”.

📝 În 17.12.1863 domnitorul Al.I. Cuza promulgă “Legea secularizării averilor mânăstireşti”; în urma aplicării ei, 25% din teritoriul ţării devenea patrimoniul statului.

📝 În 5.12.1864 Al.I. Cuza promulga “Legea instrucţiunii”, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar şi erau stabiliţi anii de studiu: învăţământul primar, de patru ani, gratuit şi obligatoriu, cel secundar, de şapte ani şi universitar, de trei ani.

📝 În 16.12.1864 se promulga Codul civil. Al.I. Cuza promulgă “Codul civil”, alcătuit după modelul “Codului napoleonian” şi al “Codului civil italian”, dar păstrând şi unele prevederi ale vechiului drept românesc. Intra în vigoare din 1.01.1866.

📝 În 15.12.1865 se emite legea privind organizarea serviciului poştal. Al.I. Cuza promulgă “Legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf”. În fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului este numit Cezar Librecht.

Tradițiile din noiembrie se continuă și în decembrie, în anii de liniște și pace. Și decembrie este favorabilă teatrului și muzicii. Astfel…

📝 27.12.1816 este data primului spectacol de teatru în limba română. Are loc la Iaşi, din iniţiativa lui Gheorghe Asachi, prima reprezentaţie teatrală în limba română. O formaţiune românească a prezentat piesa Mirtil şi Chloe, pastorala dramatizată a lui Jean Pierre Claris de Florian, după Salomon Gessner.

📝 În 11.12.1835 se prezenta, pe scena “Teatrului Momulo”, din București primul vodevil românesc – “Triumful amorului“, în adaptarea muzicală a lui Ioan Andrei Wachmann.

📝 În 26.12.1848 a fost și premiera primei operete româneşti. Spectacolul are loc la Iaşi cu feeria Baba Hîrca, de Alexandru Flechtenmacher, pe libretul lui Matei Millo.

📝 În 31.12.1852 se inaugura Teatrul cel Mare, din Bucureşti. Din anul 1857 va deveni Teatrul Naţional din Bucureşti, care, prin proporţiile şi amenajările interioare, era, la acea dată, al treilea din Europa.

📝 În 15.12.1868 are loc concertul inaugural al Societăţii Filarmonice Române, sub bagheta lui Eduard Wachmann, primul director al orchestrei. În program au fost lucrări de Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy.

📝 În 1.12.1919 se deschidea Teatrul Naţional din Cluj. Prima stagiune a Teatrului Naţional din Cluj se deschide cu spectacolele “Se face ziuă” şi “Poemul Unirii” de Zaharia Bârsan personalitate ce a fost şi primul director al teatrului.

📝 În 8.12.1921 are loc inaugurarea Operei Române din Bucureşti. Spectacolul inaugural prezintă “Lohengrin” de Richard Wagner, dirijat de George Enescu. Încă din 4.09.1919 se semnase actul de înfiinţare a Societăţii Opera. La 22.09.1919 aceasta lua numele de Societatea lirică română Opera şi a stat la baza înființării Operei Române.

📝 În 1.09.1955 se înfiinţa Filarmonica de Stat din Cluj. Concertul inaugural are loc în 4 decembrie.

📝 În 24.12.1964 are loc inaugurarea Teatrului “Ion Creangă”, din Bucureşti cu premiera “Harap Alb“, în regia lui Ion Lucian, directorul noului teatru; decretul de construire a teatrului a fost emis pe 4.05.1965.

📝 În 18.12.1970 a fost premiera, la Bucureşti, a spectacolului cu piesa Aceşti nebuni făţarnici, de Teodor Mazilu.

Se continuă și tradiția apariției de mari publicații. Câteva exemple le puteți parcurge în cele ce urmează…

📝 În 20.12.1837 apărea primul cotidian românesc intitulat “România”, editat de Florian Aaron.

📝 În 4.12.1888 a apărut la Bucureşti “Fântâna Blanduziei”, foaie literară, politică şi săptămânală sub direcţia lui Mihai Eminescu. Motto-ul revistei este versul eminescian “Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul“.

📝 În 2.12.1901 apare la Bucureşti, revista “Semănătorul” (din septembrie 1902, folosește denumirea arhaică pentru titlul său – “Sămănătorul”, sub care va primi consacrarea). Iniţiativa pentru apariția revistei îi aparține tot lui Spiru Haret, savant şi om politic cu un rol excepţional în modernizarea învăţământului românesc. “Sămănătorul” a avut și alți colaboratori iluștri, dintre care amintim pe: Octavian Goga, I.Al. Brătescu-Voineşti, Alexandru Davila, I.A. Bassarabescu, Elena Farago, Emil Gârleanu, Dimitrie Anghel, C. Sandu-Aldea, G.M. Murgoci, Mihail Sadoveanu şi I. Scurtu.

📝 În 25.12.1908, la Vălenii de Munte apărea “Neamul românesc literar”, publicaţie sămănătoristă, supliment al ziarului “Neamul românesc” care a apărut în perioada 1906-1940 la Bucureşti, Iaşi şi Vălenii de Munte. Colaboratori remarcabili au fost: George Topîrceanu, Aron Cotruş, I.U. Soricu, Elena Farago, Romulus Cioflec, I.E. Torouţiu, H. Stahl, Nicolae Cartojan și G.M. Vlădescu.

📝 În 19.12.1925 apare, la Bucureşti, săptămânalul “Cetatea literară”, condus de scriitorul Camil Petrescu (până în iulie 1926).

Sursele articolului se pot vizualiza pe pagina Bibliografie

Vă invit să navigați și pe Calendare românești,
Corina Simeanu

Traduceți »
WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien