Sus

August

Argumente pentru pace” din luna august

Și în această lună istoria s-a repetat uneori și sunt coincidențe care par să confirme acest lucru… Le puteți descoperi și în cele ce urmează…

Un rezultat al unei înfrângeri, cea din 11.08.106, a deschis drumul pentru formarea unei noi națiuni…

📝În anul 106, asediate, cetăţile dace sunt cucerite rând pe rând de către legiunile romane. Decebal se vede nevoit să se retragă în cetatea de scaun, Sarmisegetusa. După căderea cetăţii în mâinile romanilor, Decebal se sinucide. 11.08.106 este data care atestă încheierea războiului daco – roman. Se constituia provincia romană Dacia. În fruntea provinciei Dacia este numit un legatus Augusti propraetore, cu rang consular, ca reprezentant al Împăratului.

Prețul păcii, specific și diplomației voievodale, era uneori recunoașterea suzeranității… Un alt tratat de vasalitate a fost încheiat în luna august. În schimb, s-a primit și recunoașterea unor posesiuni mai vechi.

📝În data de 29.08.1369 printr-un tratat de pace, Vladislav I (Vlaicu-Vodă), domnul Ţării Româneşti, acceptă suzeranitatea regelui ungar Ludovic I şi primeşte în schimb Amlaşul, Făgăraşul şi Severinul, vechi provincii româneşti de peste munţi.

Prețul păcii era plătit mai ales pe câmpurile de luptă… Nimeni nu este mai presus de jertfă și prețul vieții era plătit uneori și de către voievod… Astfel:

📝În 13.08.1399 Ştefan I Muşat participă alături de alianţa formată din lituanieni, ruşi şi teutoni la bătălia de la Worskla împotriva hanului tătar, Timur Kutlu. Bătălia este pierdută de creştini, iar Ştefan este ucis pe câmpul de luptă.

……………………………………………………………………………………………………………………………………..

📝În perioada 28-31.08.1520 se încheia un tratat de pace între Petru Rareş şi regele Poloniei, care punea capăt conflictului moldo-polon.

📝În 29.08.1541 Ungaria centrală este transformată în paşalâc cu centrul la Buda. În octombrie, Dieta de la Debreţin recunoaşte suzeranitatea Porţii asupra Transilvaniei. Principatul devine autonom, vasal imperiului Otoman. Transilvania era integrată în acelaşi sistem ca şi celelalte două principate românești.

📝În 13.08.1595 are loc bătălia de la Călugăreni. Mihai Viteazul înfrânge oastea otomană în fruntea căreia se află marele vizir Sinan Paşa. Marele steag verde este capturat, iar paşalele: Hassan de Timişoara, Khidr şi Mustafa de Bosnia sunt ucise. Datorită superiorității numerice a turcilor, Mihai este silit să se retragă spre nord, pentru a primi ajutorul aliaţilor săi.

Șirul jertfelor voievodale este continuat de Mihai Viteazul… Astfel:

📝În 3.08.1601 are loc lupta de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul și ale lui Gheorghe Basta îl înfrâng pe Sigismund Bathory; șase zile mai târziu, Mihai Viteazul este ucis la 3 km sud de Turda, din ordinul aceluiași general, fals prieten și aliat. Un mobil al acestui asasinat a fost și invidia generalului imperial pentru meritele deosebite ale bravului voievod, demonstrate adeseori pe câmpurile de luptă. Desigur dorința de stăpânire prin uzurpare a fost altul, confirmat de ascensiunea la funcția de guvervantor al Transilvaniei a generalului, imediat după asasinat.

…………………………………………………………………………………………………………………..

📝În 12.08. S.V. / 22.08. S.N. 1645 Gheorghe Rakoczy, principele Transilvaniei, semnează un tratat de pace cu imperialii, primind în schimb câteva cetăţi la vest de Tisa şi Satu Mare.

O altă strategie a domnitorilor români a fost impunerea pe tronul principatelor vecine a unor domni prieteni… Nu s-a abătut de la aceasta nici Constantin Brâncoveanu… Astfel:

📝În 11.08.1690 se repurta victoria de la Tohan–Zărnești a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești (1688–1714), împotriva armatelor habsburgice comandate de generalul Heissler. A fost posibilă după aceea impunerea pe tronul Ardealului a lui Imre Thököly, aliat al domnului muntean în această bătălie.

…………………………………………………………………………………………………………………..

📝În 24.08.1787 a izbucnit războiul ruso-turc. Austria, aliată a Rusiei, s-a angajat în ostilităţi împotriva otomanilor. Ţările române au devenit teatrul operaţiunilor militare.

📝În 7.08. S.V. / 19.08. S.N. 1858 se încheiau lucrările Convenţiei de la Paris. Prevederile acesteia au devenit lege fundamentală în Principate până în 1864.

Două evenimente importante s-au petrecut în august și în timpul Războiului de Independență… Astfel:

📝În 6.08.1877 Marele Duce Nicolae adresează domnitorului Carol I noi telegrame în care solicită trecerea Dunării de către întreaga armată română. Unități ale armatei române trecuseră Dunărea și aveau în primire paza podului de vase Zimnicea-Șiștov. În prima parte a campaniei întrucât succesul militar al armatei ruse părea evident i se refuzase participarea domnitorului, fiind considerat un aliat nesigur și cu posibile pretenții.

📝30.08.1877 este data la are loc asaltul armatei române asupra redutei turcești Plevna III, în timpul Războiului pentru Independență.

Pentru un timp, datorită importanței din ce în ce mai mare pe care o joacă noul stat în centrul și sud-estul Europei, tratatele de pace și alianță se vor încheia și la București… Astfel:

📝În perioada 16.07. S.V. / 29.07. S.N. – 28.07. S.V. / 10.08. S.N. 1913, prin Pacea de la Bucureşti, se încheie cel de-al doilea război balcanic.

📝La 4.08.1916 se semnează, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială) și renunțarea la “status-quo”.

Alte evenimente legate de primului război mondial se petreceau tot în august…

📝14.08.1916 este data la care România va declara război Austro-Ungariei, dată ce va marca începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916 – 1919).

📝În 28.08.1916 Germania declara război României.

📝La începutul lui august 1919, în urma unui atac neprovocat al armatei noului guvern bolşevic instalat la Budapesta, Armata Română pătrundea pe teritoriul Ungariei. În 4.08.1919 intra victorioasă în Budapesta. Are loc astfel sfârșitul regimului comunist instaurat de Bela Kun la 21.03.1919 în Ungaria.

📝În 10.08.1920 la Sevres se încheie tratatul de pace dintre Puterile Aliate şi Asociate şi Turcia. Prin acest document Turcia se angajează „să accepte dispoziţiile care au fost sau vor fi luate cu privire la teritoriile fostului Imperiu German, ale Austriei, ale Ungariei şi ale Bulgariei şi să recunoască noile state în frontierele astfel fixate” (art. 133). Prin acelaşi document, statul turc acceptă graniţele Germaniei, Austriei, Greciei, Ungariei, Poloniei, Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, Cehoslovaciei şi României.

📝În 27.08.1928 se încheia Pactul de la Paris: Briand – Kellogg. Este primul tratat internaţional prin care se interzicea recurgerea la război pentru rezolvarea diferendelor internaţionale. Statele semnatare se obligau să recurgă la mijloace paşnice pentru rezolvarea conflictelor.

Premisele angajării în conflicte de lungă durată sunt create de multe ori de către marile state…

📝În 23.08.1938 are loc semnarea pactului dintre Germania şi U.R.S.S. – Pactul Ribbentrop – Molotov.

📝În perioada 16.08. – 24.08.1940 se desfășoară tratative la Turnu Severin între Ungaria şi România. Rezultatul este un eşec total. Hitler şi Mussolini convoacă pe miniştrii de externe maghiar şi român la Viena pentru a le comunica rezultatul.

📝Ziua de 30.08.1940 a rămas de tristă amintire, fiind ziua Dictatului de la Viena. Se semnează, la Viena, documentele arbitrajului germano-italian (“Dictatul de la Viena”) prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 km2 şi 2.667.000 de locuitori, din care 50.2% români, 37% unguri, 5,7% evrei şi 2,8% germani) este încorporată Ungariei, Germania şi Italia “garantând” noile frontiere ale României. Garanţia urmărea să protejeze aparent România, care, în perspectiva deciziei lui Hitler de a ataca U.R.S.S., avea o însemnătate strategică şi economică sporită.

Revenirea la normalitate și micșorarea duratei conflictelor armate se datorează uneori și statelor mici… Insurecția începută în 23.08.1944 a fost un act istoric care a redus durata celui de-al doilea război mondial cu 3-4 luni… La acea dată trecuseră exact șase ani de la încheierea Pactului Ribbentrop – Molotov…

📝În 23.08.1944 începea Insurecţia armată în România.

📝În 24.08.1944 este confirmată starea de beligeranţă cu Germania, printr-o declaraţie oficială de război a Guvernului român, difuzată prin radio şi publicată în presă din 25 august.

📝În 8.08.1946 România a fost invitată oficial, de către Guvernul francez, să participe la Conferința de Pace.

📝În 23.08.1947 Parlamentul României ratifică, în unanimitate, Tratatul de pace semnat la Paris cu Puterile Aliate şi Asociate.

📝Din 1.08.1996 a intrat în vigoare, în mod oficial, programul efectiv de Parteneriat Individualizat cu N.A.T.O.

Sursele articolului se pot vizualiza pe pagina Bibliografie

Vă invit să navigați și pe Calendare românești,
Corina Simeanu

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien